276 matches
-
dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin care grupurile își revendică și asumă o identitate socială cu sens (meaningful), și cea instrumentală, prin care grupurile militează pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorificat o tradiție de cunoaștere îndelungată. Paradigma hofstediană a condus la identificarea unor tipare atitudinale fundamentale cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate dintre individ și mediul social și natural, cu impunerea perechii armonie-dominare. Așadar, la nivel agregat cultural-societal, cele șapte categorii valorice supraordonate sînt: conservatorism, autonomie intelectuală, autonomie afectivă, egalitarism, ierarhie, armonie și stăpînire (vezi figura 4). După cum se poate observa, între cele mai importante modele ale dimensiunilor culturale în psihologia interculturală (Hofstede, Schwartz) există numeroase suprapuneri semantice și operaționale, așa cum reiese din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste (Voicu, 2010, p. 20). Se sugerează o dată în plus internalizarea unei strategii de viață care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum cel angajat în relațiile cu familia, cu rudele de sînge, cu partenerul de viață; ierarhizarea autorității (authority ranking), care înfățișează raportarea asimetrică a actorilor sociali într-un joc interpersonal în care subordonatul trebuie să manifeste deferență, respect, obediență față de supraordonat, iar cel din urmă este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care o instanță supraordonată ("inspectoratul", "ministerul") trebuie "să ne dea" ceea ce ni se "cuvine", fără ca în această ecuație relațională subiectul să poată să mobilizeze singur cu succes resurse care să atragă propria sa reușită în sistem. Descrisă de specialiști drept o strategie de coping
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putere decît au în mod efectiv, normele sînt inegale, fiecare individ are un loc specific în rețeaua socială și respect pentru autoritate. în contrast, în culturile cu DFP mică, cei care controlează puterea încearcă să atenueze imaginea autoritară asociată statutului supraordonat, inegalitățile tind să fie minimalizate, nu există o ierarhie stabilită "definitiv", iar respectul sporit este îndreptat către individualitate. La nivel politic, în culturile cu DFP crescută, guvernarea e de așteptat să fie militară, autocratică și oligarhică, după cum se poate identifica
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument de lucru sînt redate în tabelul 7. Dacă realizăm comparații între aceste scoruri specifice și cele obținute pe eșantioanele altor culturi naționale europene, se poate distinge un portret
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personale, ci calea care poate conserva relațiile armonioase cu cei din jur, prin activarea unui comportament în care "ceea ce face" subiectul este asociat mai puțin convingerilor proprii, cît așteptărilor "celuilalt" egal semnificativ sau mai ales ale celui care este un supraordonat simbolic. Astfel, poate fi înțeleasă ponderea considerabilă a speciilor de comportament duplicitar în comunism, într-o rețea de putere inegală și inechitabilă (căci locul de prim rang în rețelele sociale nu era datorat, pe baze meritocratice, calităților personale și efortului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
furnizate de acest model au fost examinate și pe un eșantion românesc, acoperind între 3 și 10% din varianța totală a comportamentului pe fiecare dimensiune specifică (Minulescu, 1996, 1997). Așadar, anumite trăsături de personalitate se asociază similar în dimensiuni sinteză supraordonate, iar relațiile reciproce între modelele bilanț și celelalte dimensiuni care au probat valențe transculturale semnificative pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 1). într-un studiu amplu coordonat de J. Allik și R. McCrae (2004), derulat în 36 de culturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dormim, dar ne mai acopeream unii pe alții. M. M.: Vă știați mai bine. Până la urmă ce să faci? S. B.: Important era să nu fie niciun eveniment, să fie totul ok. Dacă suna "Distilatul", cum se chema Divizia, unitatea supraordonată, întreba unde e ofițerul de serviciu și îl mai acopeream. "Distilatul" suna uneori pe la ora două noaptea, pe la trei. Erau apelurile de control. De aceea și Roșu, care făcea și el des de serviciu în PC, a cerut sprijin tot
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
le înlocuiește.” (2003: 48). Afirmațiile se cer comentate în sensul că, în afară de tautologia „unitatea [...] este unitară” și de răspunsul retoric la o polemică necunoscută nouă, noțiunea de unitate este subsumată celei de lecție și fiind hipocodificată, nu corespunde conceptului terminologic supraordonat lecției. De altfel, autorul se declară împotriva „aglomerărilor terminologice” date de „seriile sinonimice” în dauna „conținuturilor propriu-zise și a competențelor” (2003: 48), punct de vedere susținut și mai departe: „nu suntem adepții complicațiilor noționale. Evitarea acestora în practica disciplinei (în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
planificări calendaristice, care conțin următoarele rubrici în ordine: unități de învățare, competențe, conținuturi, iar din nevoia de a comenta cât de sumar aceste excerpte, Derșidan abandonează denotația anterioară a unității de învățare, ca unitate subordonată lecției, în favoarea unității de învățare supraordonată acesteia, cf: „programele școlare din ultimii ani includ în aceeași unitate de învățare (I) conținuturi literare și lingvistice (10, de exemplu), ceea ce (ne) atrage atenția asupra importanței stabilirii tipurilor de lecție și a succesiunii cunoștințelor (conținuturilor) literare și gramaticale. Chiar dacă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în funcție de un obiectiv sau un set de obiective complementare.” (Alina Pamfil, 2003: 37. n. 35). „Secvența - în opinia autoarei - cuprinde, de regulă, un șir de lecții desfășurate în cadrul aceluiași domeniu: limbă, comunicare sau literatură. (idem). Dacă secvențele de lecții sînt supraordonate lecțiilor, ne gândim că ar putea fi asimilate unităților de învățare, dar termenul propus de CN nu este deloc utilizat de autoare, iar observația că secvența didactică este un șir de lecții din același domeniu, limbă sau literatură, ne oprește
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dialogului și al cooperării” (Alina Pamfil, 2003: 53). Ca limite ale lucrării în discuție, observăm că și aici, atunci când se vorbește de proiectare se focalizează tot pe lecție, văzută ca un „scenariu narativ” (2003: 40), fiind ignorate celelalte produse curriculare supraordonate și interelaționate. Demersurile de sub 1. și 2 prezentate ca distincte deși sînt, credem, în continuitate de discurs, fiind nu extrem de individualizate. Demersul de sub 3. este conexat pe legături prea îndepărtate de problema proiectării. Limbajul cvasimetaforic bazat pe sinonimii în variație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
astfel o inversare a rolului și însemnătății autorităților publice din sistemul nostru constituțional, în sensul că, pe o astfel de cale - prin care se adoptă norme cu caracter primar, fără o îndreptățire constituțională întemeiata - Guvernul apare în ipostaza de organ supraordonat față de autorități publice - care, prin poziția lor constituțională, nu au cum să-i fie inferioare - pe perioada în care ordonanțele de urgență se aplică îndată după depunerea lor la Parlament, urmată de publicarea în Monitorul Oficial al României, și până la
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen hiponim (francezul/acest francez) funcționează într-un sens absolut canonic. Am accepta mult mai greu înlănțuiri precum: "Un copil >> băiatul/acest băiat" (T5) sau Un bărba >> francezul/acest francez (T29). Urmarea [UN N1 (hiponim) + UL/ACEST
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care vor constitui veșmântul spiritual de mai târziu. Și aici conștiința de sine păstrează cheia prezentului pentru o permanentă deschidere către finalitățile proiectului și execută o dublă mișcare de reîntoarcere spre două tipuri diferite de resursă psihologică (cea a motivației supraordonate a scopurilor și cea, mult mai directă, a mobilizării spontane). Mai mult, supravegherea competentă e primul exemplu cenzorial care modelează conștiința de sine a elevului. Acesta găsește în pilda pedagogului și mesajul justei modalități de repliere pe sine, cea care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se caracterizează în primul rând prin faptul de a-și asuma responsabilitatea actului, de a fi autoarea unor acțiuni care o angajează"28. Este vorba aici de o superioritate prin participație spirituală, de un activism prin contagiune de la un principiu supraordonat care dictează în etape de progresivă asimilare ce instituie mai întâi o manieră de a fi, pentru ca apoi să dea sens și determinare relațională faptei. Am putea relua o paralelă care s-a întrebuințat, cea între evoluția societății și evoluția
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru a face loc influenței culturale a unor eterne structuri inconștiente colective, Lucian Blaga afirma că "socotim spiritul ca o zonă mai largă decât conștiința"37, filosofia personalistă a reflexivității trebuie să vizeze, alături de teritoriul abordabil al unor determinări conceptuale supraordonate, și regiunile învăluite de mister ale unei lungi tradiții de sedimentare spirituală de tip arhetipal. Într-adevăr, și într-o direcție și în alta conștiința este adesea excedată de dificultatea sarcinii, însă, adevărata măreție a curajului auto-constructiv și inovator nu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]