506 matches
-
o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i gheghesubt!» Decizie înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
animale căutând mâncare prin iarba uscată. Blana lor de un auriu pal era mai lungă și mai deasă decât fusese toamna, dar se vedea clar că slăbiseră. Oasele li se zăreau la grebene precum arcurile unei canapele vechi, iar fălcile supte le atârnau pur și simplu. Luminițele din priviri abia se mai distingeau, iar picioarele ca niște fuse aveau încheieturile umflate. Singurul lucru neschimbat era unicul corn alb îndreptat, mândru, spre cer. Animalele, grupate câte trei sau patru, căutau de mâncare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de Paul Thomas Anderson în rolul care i-a adus cel mai binemeritat Oscar al ediției 2008, Daniel Day-Lewis nu mai are nimic din Daniel Day Lewis. Are o față din aia autentic-americană și autentic-de-epocă, lungă, mustăcioasă și cu obrajii supți, așa cum vedem în vechile fotografii cu prospectori și coloniști. ̨ n Va curge sînge, el joacă rolul unui petrolist, Daniel Plainview, care face avere în primele decenii ale secolului XX. La început, în 1898, îl vedem săpînd singur, apoi îl
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de pește, Dar verbul vostru, totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde, În verbul epileptic când s-ascunde Târându-se-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și mâzgă.“ („Clevetitorilor patriei“, Contemporanul, 30 aprilie 1976) „Din frunză-n frunză gândul, voltaic arc, va crește, din casă-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a făcut înțelepți. Dacă individual înțelepciunea poate atinge culmi, ea este inerție ca fenomen colectiv. Poporul românesc este cel mai înțelept popor din lume (Europa); dar nu din spirit, ci din lipsă de curaj și de afirmare. Nu este vremea supt om, ci bietul om supt vremi» este o catastrofă pentru neam. Și când te gândești că această maximă este un simbol, este cheia destinului nostru! Orice proverb, orice reflexie populară românească exprimă aceeași timiditate în fața vieții, aceeași nehotărâre și resemnare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
timizi la discuțiuni, dar îndrăzneți la mâncare, dădu năvală la masă așezându-se cam pe la mijlocul ei, ca să poată apuca și din dreapta și din stânga; iar după ce fiecare își luă locul și după ce primele farfurii fură golite și primele rânduri de pahare supte, Iacob Negruzzi, care era în capul mesei, ceru cuvântul ca să deie samă despre activitatea literară a "Junimei". Domnilor! zise el, rădicându-se în picioare cu paharul în mână. Societatea "Junimea", care a luat naștere în anul mântuirei 1863... Protestez! strigă furios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
face loc unui nou-sosit, este vorba de un guru al underground-ului literar petersburghez (nu-i mai rețin numele) - un ins cu plete cărunte și unsuroase, în haine peticite, curgându-i la podele, cu cearcăne vinete sub ochi și pomeții obrajilor supți ca la Zosima din Frații Karamazov. În liniștea care se lasă anevoie, la insistențele repetate ale gazdelor, exoticul „director de conștiință” proclamă răgușit, citind dintr-o hârtie boțită, „eliberarea spiritului rus de canoanele comunismului și ale capitalismului depravat”. Asistența izbucnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i frece mînele, pleoapele - nimic, nici un semn de viață... "D-zeul meu, nu cumva e moartă", gîndi? și tot sângele i se strânse în inimă... - Cezara, șopti el, scumpa mea Cezara... Ea era cu gura-ntredeschisă, buzele-i vinete și supte, dinții-i străluceau, pleoapele erau deschise și ochii erau ca sticla brumată... El [o] duse repede la țărm, în peșteră, aprinse foc, o înveli, îi frecă corpul? nimic, ea era și rămase moartă. El nu putea s-o creadă... Ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
său cel adânc de lut, bătrânul, ca prin instinct, făcu un semn, capacul se ridică, și din fundul sicriului prea mare vedeai pare-că o umbră albă, părul în dezordine, fața de-un alb vânăt și împietrit ca al marmorei, buzele supte și ochii cei mari închiși și-nfundați sub fruntea lată și veștedă. Bătrânul s-apropie și apăsă lung timp buzele sale reci pe fruntea copilei moarte. Sora sa stătea, o marmură vie, un geniu al durerei, răzimată, cu fața topită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ta * de dimineață, sărmanul meu Angelo, zise el zâmbind cu tristeță... să sărutăm această gură care nu mai este vergină... " El s-apropie și sărută chipul lui propriu din oglindă... Deși era cald în casă, mînele erau reci și degetele supte, încît aprinse într-o ceașcă de porțelan spirt de viorele, ca să-și încălzească mînele la flama vînătăroșie... Ieși în grădină să se primble pin cărările ninse, pin arborii desfrunziți cu ramurele-ncărcate de omăt și-i părea c-a fost
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la cel mai mic comentariu. La rândul lui, independent și voluntar, Radu nu suporta să i se dea ordine ori să i se facă observații. Se ciorovăiau zilnic, soacra culcându-se plângând, ginerele bodogănind în pat, lângă soția palidă și suptă. Într-una din zile, el avu proasta inspirație să facă observația că vedea gravide pe stradă cărând sacoșe de la piață cu un elan demn de toată invidia și că numai femeia lui bolea, de parcă aștepta tripleți. Sanda sări ca arsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
faptul că se îndrăgostise, atât de curând de la despărțirea lor, de acest Radu Noia apărut de niciunde, numai în speranța că o nouă relație, puternică și fără pată, îi va împlini speranțele de-o viață. Văzându-i privirea stinsă, obrajii supți și trupul șubred, gârbovit de o durere ascunsă, știu că greșise lăsând-o să plece. Și-ar fi putut lua clipa de răgaz, înainte de a o ierta și alături de ea. Nu trebuia să-i fi făcut jocul. Prin prisma pregătirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cândva fuseseră dichisite și luxoase. Ținea în mână un toiag noduros. Fața, dacă nu i-ar fi fost mutilată de o plagă ce-i devorase bărbia, ar fi părut a fi a unui bărbat încă în putere, chiar dacă cu chipul supt. Privirea îi era mândră, ai fi zis chiar trufașă. Cam la cinci pași de noi, s-a oprit și, sigur pe el, a întrebat: - Ce vă aduce în aceste locuri? Mi-am scos pălăria și am făcut un pas spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de piatră, luate cine știe de unde. În vatră ardea trosnind o buturugă, și în apropiere, pe o saltea de paie, zăcea prostituata acoperită cu niște zdrențe și piei tocite. Fața, luminată de la foc și de la o candelă, era vânătă și suptă, cu pomeții surpați și cu ochii adânciți în cercuri negre. Respira greu și ne fixa cu o privire sleită și goală. - Ce are? am întrebat. - E pe moarte, a răspuns fără ocolișuri călugărul, din pricina unei boli spurcate. Ne-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
frigul, terminând cu parcurgerea drumului rămas, fără să cădem pradă descurajării, ne costa nemeritat de mult. După trei zile și trei nopți petrecute astfel, fără să ne-ncrucișăm cu cineva și având norocul să nu plouă, trupurile ne erau zgâriate, supte și sleite. Gaila nu se simțea bine și avea atacuri de febră. În a patra noapte am adormit terminați, până și Rodoald, care trebuia să ne păzească. Am fost treziți de strigătele lui Gumbert. Un lup mare și negru îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de crengi și iarbă, caut tufe de zmeură și mălaiu-caprii, îmi astâmpăr setea cu apa de izvor și, după ce fac un ultim tur acestor locuri și-mi adun forțele, încep coborâșul la mănăstire, îmi simt pe obraji barba aspră, obrajii supți și în fundul orbitelor ochii mă dor, abia cobor pe pantele abrupte, atent să reconstitui drumul de întoarcere, curățit de tartrul depus pe mintea mea de lecturile înșelătoare, luminat pe dinlăuntru de adevărul uluitor de simplu pe care l-am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
venisem degeaba. Avocatul nebunului a cerut atunci amânarea procesului. Atunci a venit mama nebunului la mine, să vorbim „ca de la om la om“. Era o femeie ștearsă, micuță și slabă, cu părul aproape În Întregime alb și buzele palide și supte Înăuntru. Ai fi zis că se frânge la fiecare pas și, judecând după privire, nu părea nici ea tocmai zdravănĂ la cap. Vrei bani ? m-a Întrebat femeia cu Înfrigurare. Îți dau bani sau, dacă preferi, Îți dau jumătate din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
aluncară de pe genunchi, atingând podeaua - odată cu lacrimile - În timp ce se Înclina, supus. Un moment, tăcu. „Of, ce mult a slăbit,“ remarcă Hideyoshi, cu un oftat. Încheieturile acelor mâini rezemate pe rogojină erau atât de vlăguite, carnea din jurul pomeților peste măsură de suptă. Oare boala care-l rodea era, Într-adevăr, incurabilă? La acest gând, Hideyoshi simți o durere În piept. Cine era, la urma urmei, cel care-l trăsese În lume pe acel om bolnav, Împotriva voinței lui? Pe câte câmpuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ca un adevărat deschizător de drumuri și creator de școală. Capitolul II Direcții principale ale activității lui Ovid Densusianu 2.1. Ovid Densusianu - profesor și cercetător „Scund de statură, firav până a lăsa impresia unei debilități constituționale, cu o figură suptă și palidă, damnată de o frunte înaltă peste care un păr negru lucios potrivit ca îngrijire lăsa uneori o șuviță rebelă îndată îndreptată cu o mișcare aproape reflexă a brațului drept. Ovid Densusianu se prezenta la orele de curs îmbrăcat
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
spre o lume în care ființa aceasta are toate drepturile și va stăpâni totul și pe toți, după bunul ei plac și poftele ei. A doua fotografie e a unei femei trecute de patruzeci de ani, colțuroasă, slabă, cu gura suptă și ochii încercănați: pare încăpățânată, uscată și dură, iar privirea ei e pustie, plină de deznădejdea ostenită a unui om care nu înțelege, n-a înțeles și nu va înțelege niciodată.” În această manieră sunt executate și celelalte portrete. Stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
chiar: „Câte Însă mizerii care lipsesc la noi nu sunt ascunse În fundalu[l] acestui tablou splendid!... Civilizațiunea [...], din cauza impedimentelor și eronatei organizări a societății, a perfecționat numai o parte din oameni, cei mai mulți sunt numai spoiți, și simțul natural, perind supt această mască fără fond (subl. ns.), lasă un gol ce-l ocupă superficialitatea și minciuna”. Ochiul moralistului identifică „egoism”, „indiferență”, „profanațiuni”, „viclenii”, „șaralatanii”: Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres explicația consolatoare: „În fine toate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi.” ( Emil Gârleanu, Nedespărțite!...) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie cuvinte cu același înțeles pentru: negurile, zările, tainic, plaiuri. 2.Scrie un enunț, în care cuvintele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cuvântului pădure. 4.Scrie două enunțuri în care să folosești alte sensuri ale verbului a (se) strânge, decât cel folosit în text. 5.Explică în 3-5 rânduri înțelesul următorului fragment extras din text: O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele. B. Limbă și comunicare 6.Precizează valoarea ca parte de vorbire a cuvântului subliniat în text și scrie un enunț în care acest cuvânt să devină altă parte de vorbire. 7.Transcrie din textul dat o propoziție simplă, apoi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
-te iute și degrab' Du-te-n țara Moldovii, Du-te la grajdul Corbii, La groapa cu șapte nuci Pe Roșul să mi-l aduci Desșelat și desțolat, Ca păunul nerotat; Dar să nu uiți, maica mea, O perniță de supt șea, Nici prea lungă, nici prea scurtă, Cusută cu pietre multe, Bâcsită cu pietre scumpe, Și cioltarul de argint, Face dâră pe pământ, Cum n-am văzut de când sînt. Și cu el de te-ei întoarce, Să vii la oraș
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
turcească”, unde duce împotriva lui Ali Mustafa pașa o luptă ce amintește de Posada, de Dumbrava Roșie și de alte înfruntări conforme motivului „bătălie cu capcane”. Între timp Polițion, înspăimântat de insistențele erotice ale prințesei Gostelie, „s-au dus pre supt cumpăt” de la craiul indian Arix să îl caute pe veșnic pierdutul său prieten „gheneralu” Argu, ajuns vestit pentru izbânda împotriva turcilor. Încercând să revină la „timpul pierdut”, unde rămăseseră Argu și Militina, Polițion se îndrăgostește pe drum de o altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]