739 matches
-
facă parte din acea săptămână și din viețile lor - nu, nu putea să se gândească. Toaleta. Mostre gratuite de parfum și iconițe cu Padre Pio prinse În rama oglinzii. Și fotografia lui Tito Tempesta, măturător de stradă și stalinist convins - surâzător, căci În sfârșit defunctul a scăpat de nevasta lui, veșnic furioasă și lătrătoare. Apoi patul acela din alamă, cu Madona și Pruncul Isus Într-un norișor roșu, deasupra pernelor. Emma, care de când a plecat doarme cu mama ei În grija
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
patului. Între afișul expoziției lui Vermeer all’Aja din ’96 și copia discobolului lui Mapplethorpe, era Înrămată o fotografie făcută de el În golful Marettimo. Sasha și iubitul, bronzați, cuibăriți la prova unei iole, Îmbătați de soare și de sare. Surâzători. Nu vreau să mă Întorc și să trăiesc fără tine. Nici o Galerie de artă modernă. Nici un elev. Să și-i ducă părinții, să-și mai asume și ei responsabilitatea, că nu i-a obligat nimeni să-i aducă pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
l-ar fi adus acasă. Ca orice copil inteligent, micuțul Christian n-ar fi rezistat tentației de a se distra cu ea trăgînd-o de coadă - și e aproape la fel de sigur că pisica l-ar fi zgîriat. Se Îndrepta nemulțumită, dar surîzătoare, către studioul de radio. O blondă din linii subțiri; o femeie Încă tînără, cu o privire precaută, căutînd nesigură ceva, ochii albaștri, tenul palid, pomeții un pic proeminenți, obrajii un pic supți și un gît lung și subțire, puțin aplecat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lucra din nou la St. Luke. Fratele lui Sam tocmai ieșise de la un centru de dezintoxicare și se gândea să se reapuce de Drept. După experiența traumtizantă a nașterii ei, bebelușa Maya era un sugar grăsun de șase luni, mereu surâzătoare care deja stătea În fund și Învăța să se „auto-liniștească“ noaptea. Ronnie și Phil erau mereu epuizați de oboseală, dar iubeau cu pasiune fiecare minut petrecut În noua lor viață, și mătușa Sylvia făcea pariuri cu restul familiei că primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sunt sigură că o să reușim vreodată să-ți mulțumim destul pentru asta. Chiar atunci apăru Fi. Arăta super Într-o rochie Vivienne Westwood din mătase bleu pal. Ruby trase un fluierat ca-n filme. Fi Îi răspunse printr-o piruetă surâzătoare. Apoi se așeză lângă ele la bar și luă un pumn de alune. —Trebuie să mănânc cevaine ca să Înec toată șampania din mine. Că dacă nu, mă răstorn din picioare. Se Întoarse la Chanel. Am auzit ce ziceai mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la prima vedere, dar ți-e teamă să recunoști. Cu gândurile vraiște, te trezești plimbându-te prin parc, privești în jur și descoperi că a sosit primăvara, un cireș uriaș își etalează povara imaculată a florilor de mai, oamenii sunt surâzători, veseli, îmbrăcați în culori vii și proaspete. Te îndrepți spre casă zâmbind fericit și, în drum, cumperi un buchet de flori, spre surpriza mamei, care le primește emoționată, speriată, neînțelegând ce se întâmplă. Ziua ei era abia luna următoare. Narațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simplă manifestație într-o revoltă populară sau o adunătură de oameni rătăciți. Atenție la elementele de comentariu, implicate de fotografie. Ne gândim la unele portrete de oameni politici. În funcție de opiniile ziarului, el va fi prezentat fie într-o postură publicitar surâzătoare, fie într-o ipostază ridicolă: încruntat, strâmb, cu degetul în nas. Șarjarea fotografiilor reprezintă o tentativă ieftină de manipulare. Atenție la fotografia gen „santinelă”, izolată într-un colț de pagină. Nepoziționată corect (cu privirea spre exteriorul paginii), oferă senzația nedorită
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Horezu. Stătea pe un trunchi de lemn și păzea o văcuță neagră, frumoasă, pe nume Marcela. Ei bine, femeia aceasta în vârstă avea o privire, o înfățișare, o prezență care emanau bunătate și împăcare. Ochii erau senini, fața întinsă și surâzătoare, mâinile muncite. M-am așezat lângă ea, pe lemnul acela, și am întrebat-o dacă are lucruri vechi prin casă, icoane, mobile, cămăși de la bunica. „Sigur că am” mi-a răspuns. „Și vase din acelea în care făceai mâncare înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
e confruntarea cu o sursă de autoritate care se exercită prin violență: în cele mai multe cazuri, conștiința lui se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ilustrează un soi de înțelepciune și o „pedagogie” morală surâzătoare, un realism și un bun-simț popular al căror haz nu cade niciodată în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă, „coptorul” și-l face „pe rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
prevaleze de trei sute șaizeci și cinci de ori din sperma lor în cursul a trei sute șaizeci și cinci de împreunări cu trei sute șaizeci și cinci de femei diferite. Las pe seama celor scrupuloși să stabilească niște contabilități precise... Uneori recursul la numere ține de registre mai puțin surâzătoare. Gnosticii se servesc în cea mai mare parte de cifre pentru a tempera mania lor genealogică. Pentru că ei se străduiesc efectiv să găsească originea lucrurilor, să explice ce se întâmplă în lume, în ce mod decurge realul dintr-un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tale. Atunci vine înțelepciunea și, odată cu ea, liniștea, semnul ei. Această seninătate a trupului și a sufletului capătă formă, se incarnează, mai bine-zis, într-un fragment în care Diogene din Oenanda îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Încă o dată înțelepciunea este privită ca o încununare a tuturor virtuților, cea care îi conferă valoare și respect omului ce o deține, și de cele mai multe ori îi salvează chiar viața. „Voinică și chipeșă la trup, iar la obraz plăcută și surâzătoare” 190 , Filomena este o bună cunoscătoare a proverbelor populare, care sintetizează în incipit ceea ce ea dorește să dezvolte în povestire și care nu pot fi decât pe linia moralizatoare pe care și o impune: „căci ascultându-mă pe mine, veți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu doar fizică, ci și morală a femeii adorate: „și ochi, ce ochi avea, alei!/ Senini, statornici ochii ei,/ Surâzători, calzi, nu mari foarte,/ Privind de a dreptul, nu-ntr-o parte,/ Nici lunecos, șiatât de cald/ Încât te-nvăluiau ca-n fald/ și te răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei de către cei din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
primul bal al sezonului. Mă temeam că necazurile pe care le-a avut de curând să nu-i fi diminuat forțele, dar, din fericire, totul a trecut. Despre el s-ar putea spune că tăișul străpunge teaca. L-am găsit surâzător și cu o mină foarte bună. Imediat ce m-a văzut, m-a întrebat despre călătoria mea. M-a ascultat vorbindu-i despre scurta noastră ședere la Berlin. A fost foarte drăguț, și sper că-ți voi putea spune, într-una
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
talentul. Intrăm în dormitorul mamei sale: pe pereți Îmbarcarea spre Cythera a lui Watteau și celebrul portret al copiilor lui Carol cel Mare de Van Dyck. Peste tot numai amintiri din fragedă copilărie. Îmi vorbește cu un fel de melancolie surâzătoare: Ce mult am râs și am alergat în camerele astea cu frații și prietenii mei! Ce veseli eram! Camerele sunt mute și goale. Cei șase fii ai împăratului trăiesc astăzi separați unul de celălalt, datorită situației lor, a căsătoriilor, a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
fețe micuțe îmi sunt deja cunoscute: sunt fiii lui. De îndată ce mașina s-a oprit în fața peronului, lângă pragul micului palat fermecat, apare gazda, în uniforma de culoare deschisă pe care o purta azi dimineață, mănușile și cravașa în mână și, surâzător, mă ajută să cobor. Uși larg deschise dau spre un vestibul de marmură. Intrăm din primul moment, și în timp ce eu mă zbat între voalurile pălăriei mele, prințesa imperială țâșnește din spatele unei uși. Fac o reverență. Ea e intimidată și eu
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
incorporal” (soma natsoma), pe care cineva dotat cu un „ochi spiritual”, cum era apostolul Petru, a putut să-l vadă zîmbind alături de cruce 255. Cerint mai afirma că impasibilul Cristos se retrage din omul Isus, care moare pe cruce. „MÎntuitorul surîzător” este văzut nu o dată alături de cruce, rîzÎnd de persecutorii celui crucificat În locul lui, care poate fi, de pildă, Simon din Cyrene 257. Evident că nu există un specific „gnostic” al acestor credințe, după cum nu există nimic gnostic nici În fantaziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
zilnic de-o mie și una de ori./ Tu intri înapoi pe fereastră extenuat de spectacol,/ zilnic de-o mie și una de ori.// - imaginează-ți; Melcul din cochilie cu intuiția/ mereu corectă a zodiei, întră și iese/ sau hieroglifa surâzătoare, pentru o clipă, a fulgerului/ pe care acum o citești”(Epifanii). Poemele din Elegie în grădină (1987) aduc o nouă diversificare a temelor, cumva în spiritul timpului, incluzând și numeroase reflecții despre text: „Nici nu îmi apropii bine mâna de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
unui spirit nonconformist, sunt destinate, aparent, lecturii de-sine-stătătoare; ele sunt însă imperios necesare, în ansamblu, oricărui demers hermeneutic vizând fenomenul Stănescu. Chiar dacă nu toate punctele de vedere stănesciene trebuie luate în litera lor, să recunoaștem că limbajul său de fabulant surâzător, de vorbitor liber înaintând printre ambiguități, e tocmai de aceea atașant, că voia bună, verva dezinvoltă ni-l apropie multiform. "Matematica enunță el -, prezentată în secolul nostru drept știința științelor, e în realitate religie. Religia religiilor. E de fapt poezie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
asculte în veci și în / fiecare clipă. / În clipa aceea, / am auzit dintr-o dată: "Este momentul"". Un cugetător din Marea Înfățișare (1977) percepe dezolat prăvălirea totului în neant: În miezul nimicului cântă un greiere / triluri simbolice despre nimicul / parohial, despre surâzătoarele / văi înflorite / ale inexistenței // "ex nihilo nihil ex nihilo omnia / ex omnibus omnia"". Glasuri de păun la miez de noapte, un bucium și alte mesaje sonore anunță, în Nox, lunecarea în neființă. Nimeni nu scapă de Agentul neantului; nedoritul mesager
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ori roabele duruind a meterhanea (...) Fiece roată Se tot deforma, adecvată La pietriș, la asfalt, la caldarâm, În Los Angeles, Buenos Aires, Râm, Vă puteți, mă rog, închipui Țările care au fost ori vor fi Străbătute de ilustrele roabe Cu personaje surâzătoare și hodoroabe (Aristotel, de pildă, Meister Eckart, Kant) Purtate inexorabil spre Levant Unde, precum toată lumea știe, Se construise o academie Din șindrilă, șipci, din paie, Pentru examenul de dăndănaie... Izbește aici o retorică a gratuitului, o anumită allegria, atitudine neaderentă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ardeal, câte un Colind, câte o întâlnire cu îngeri cheamă la purificare. În câteva cuvinte, fondul liric al Carolinei Ilica are rădăcini în poezia aurorală a vechilor arcadieni; prezidează în viziunile sale consonanțe de profunzime cu Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de a exista. O SPECIE PERENĂ. Mai mult de șapte secole de sonet! Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în special capacitatea de esențializare. După experiențe provensale și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
umbra frontului (tatăl e la război, copiii așteaptă ziua „de leafă” ca pe o sărbătoare, din panoplia clasei priveghează faimoasa „Usturica”, o replică naivă - citadină - la amintirile „humuleșteanului”). Cultivă tot mai dezinvolt, apoi, un aliaj de haz destins, bonom, vervă surâzătoare ori ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare, agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu et Comp., o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
inele, în felul catoblepasului din fabulă, acel animal antic care se devora pe sine. Un drum dus-întors spre Extremul Orient nu ar fi poate, în acest punct de epuizare a imaginilor pictate în Occident, inutil. În acele țări ale modestiei surâzătoare unde cei mai mari pictori mă gândesc la japonezi considerau pictura o ocupație pentru trecerea timpului, un simplu vector de reverii indisolubil spirituale și materiale. Tessai, de exemplu, caligrafia pe peisajele sale poeme sau trimiteri budiste (așa cum artizanii greci își
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]