4,234 matches
-
povestea că, săptămânile trecute, plecând cu soția după cumpărături, a rămas siderat în fața unei imagini nu doar sfidătoare în sine, ci îngrețoșătoare la modul fizic: doi "copii ai străzii" defecau, ziua în amiaza mare, pe trotuarul pe care, orbi și surzi, treceau destui cetățeni pașnici! "Și ce-ai făcut?", l-am întrebat, curios să aflu cum se comportă omul normal în fața agresiunii primare absolute. "Păi, stai să vezi. Ăia se căcau râzând, însă nimeni nu-i băga în seamă. O femeie
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
un revoltat social, o altă formă de revoltă, diferită de cea a "cîtorva manifestații dansate și cîntate" (la care participase în 1968, fapt ce o desparte de Eugen Ionescu al carui remarcabil portret îl face), mai curînd una de rezistență, "surda, îndîrjita, ratată, ŕ la Bartleby, scribul". Recurge la noi digresiuni și citate (din Walter Benjamin, de pildă), întrerupe lectură și o reia mai apoi, argumentează și contraargumentează, pendulînd neîncetat între "indignare și respect". Distanță istorică nu poate fi evitată: deși
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
scrisoarea domnului Tamás (presupunînd că un cititor occidental ar avea știre de ea) o face, într-un fel, chiar mai înspăimîntătoare: iuțeala cu care unii intelectuali români s-au repezit să-i arate că nu are dreptate dovedește cît de surzi putem fi la ceea ce au de spus alții. Tragedia lui Mihail Sebastian nu a fost, cum spuneam, doar cea a unei seminții, ci și una personală. Tragedia omului înșelat și părăsit de prieteni, redus la marginalitate, forțat să rămînă afară
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
și rău. Am început să cred că este așa. Mai ales că niciodată n-am fost în stare să răspund, nici chiar celor despre care știam că fac o nedreptate acuzându-mă. Sunt mut din naștere, doar mut, nu și surd, dar foarte puțini știu că aud ce se petrece în jurul meu și tot ce se spune despre mine, ba chiar cred că și puținii care știau asta cândva au și uitat, și încă de multă vreme." Pe măsură ce istorisirea nefericitului personaj
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
deopotrivă sunt reunite măreția regilor și sacralitatea zeilor. GENERALUL: Anunțăm lumii întregi că anul acesta s-au săvârșit în țară minuni peste minuni. Pe fața pământului au apărut animale și plante nemaivăzute. Deschiși au fost ochii orbilor și destupate urechile surzilor. Mișcate picioarele ologilor au fost. Morții cei dragi au înviat. Vânturile dojenite s-au domolit, iar marea cea turbată, de-a fost certată, s-a liniștit. Bucatele și vinul s-au înmulțit. Păsările au clocit ouă de două ori, iar
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
de la Putna 2 și evadează în pictură atunci cînd mărunțișurile avocaturii îl plictisesc. Fără îndoială că natura artistică a lui Camil, care se naște la Galați în 1880, identificată la timp și cultivată cu instrumente adecvate, este cristalizarea acestei chemări surde și neîmplinite a tatălui său. Remarcat ca un bun desenator încă din liceu, el se va înscrie mai tîrziu, în 1897, la Școala de Belle Arte și va lucra în atelierul lui G.D. Mirea, pictor academist bine cunoscut și prețuit
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
să tragem acum toate învățămintele!" Toate învățămintele din ce? Cu un parlament populat în proporție de douăzeci și cinci la sută de haidamacii lui Vadim Tudor ce mai e de evaluat? E ca și cum ai ține conferințe de înalt nivel academic în fața unui surd, mut și orb, ori ți-ai face griji pentru pulsul mărit al sângelui unui cadavru. Nu știu, în clipa când scriu aceste rânduri, dacă Ion Iliescu a înfrânt sau nu pe "iluminatul" pe care tot el (împreună cu inspiratul Petre Roman
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
nivel mediocru al tendințelor narative exprimate de ceilalți, rătăcind undeva între, indecis și fără contur ca o copie. Și și mai grav: îi lipsește umorul. Petre Barbu îți poate povesti orice, dar nu te poate face să râzi. O încrâncenare surdă în a insista grav și serios, pe derizoriu și pe absurd, în lipsa oricărei semnificații dincolo de evenimențial. Epicul are un circuit închis redundant. În centrul romanului se află Complexul, în jurul lui gravitează toate personajele și aici au loc toate întâmplările. Riscul
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
puțin, Ralița Constantinescu însăși s-a născut într-un context familial frămîntat, situație care-l îmbată pe autor de ideea de-a proveni dintr-un neam țărănesc cu puternice pulsiuni vitale, cu tulburări în organizarea lui "cu destine dezordonate, cu surde acumulări de suferință și prea rare momente de bucurie". De unde atunci reținerea, sobrietatea intelectuală, capacitatea de autodominare melancolică și, nu în ultimul rînd, sensibilitatea fin meditativă, trăsături pe care le învederează Ilie Constantin? Mister. Mister al vieții pururi impredictibile, în
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
așteptând un semn Cum că i-ar fi anii un îndemn Să-și spună sieși: Mai rămân! Ați observat strigătul din ochii lor? E disperat, tăcut, dar cu ecou În inimile celor ce stimează un erou. Acolo - e un țipăt surd, asurzitor... Ați observat cum mângâie ei zarea, Uitând de tot ce e în jurul lor, Suspin chemând în ajutor Un suflet alungând însingurarea? Iar când, prin lacrimi lung prelinse, Răzbate, trist, câte-un oftat, E semn că dorul lor s-a
PRIVIRI STINSE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382764_a_384093]
-
suferință. Fie că e ministru, fie că manevrează, la nivel subaltern, hârtii și ștampile, pe el nu-l interesează nici calitățile petiționarului, nici adevărul sau dreptatea, ci numai și numai dacă e "de-ai noștri" sau "de-ai lor". Mercenari surzi și orbi, ei reacționează doar la sunetul dulce "pedesere" sau la cel năvalnic "pereme". Când, într-o imagine la televizor, am văzut câteva secunde componența comisiei parlamentare pentru cultură și mass-media, n-am tresărit, pentru că știam demult că nu merităm
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
nu l-a ocupat nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici Vaslie Gorduz, nici Neculai Păduraru, nici Mircea Spătaru și nici generațiile mai tinere nu și-au asumat universul formal și tensiunile specifice ale sculpturii lui Ion Vlad. Încercarea surdă de a-l recupera acum, dincolo de teorii și de judecăți istorice, este mai curînd un reflex existențial decît un proiect estetic. Ion Vlad a reprezentat, și reprezintă încă în sculptura noastră, un amestec ciudat de energie și de disperare, de
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
aici aciuată de teama năvălitorilor nevăzuți, dar bănuiți a roi prin preajmă - vezi Deșertul tătarilor -, stânjenită de alogeni și, mai cu seamă ducându-și traiul așa cum poftesc dirigenții ei. În realitate, spre a face obiectul unor experimente socio-politice mascând o surdă, acerbă luptă pentru putere între întemeietorul obștei, nonagenarul senil - oare? - Rinu Arvunescu, insezisabilul magician în orele sale Miru Rozeta, vicleanul guvernator Răzvan Patriciu și pofticiosul de putere viceguvernator Grigore Plagamat, urzitor de intrigi pe canavaua unui spațiu și a unui
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
cu Oana Zăvoranu cântând fals. Sau, mă rog, zbierând fals. Pe lângă că e foarte de râs, prezintă și avantajul că-l auzi chiar dacă ești plecat în alt oraș și ți-ai lăsat telefonul acasă, ba chiar și dacă ești complet surd sau mort. La dezavantaje, aș menționa că, dacă-ți sună într-un magazin și durează mult până răspunzi, fiindcă nu-l găsești în geantă (cum mi s-a întâmplat mie ieri), toată lumea va sfârși prin a se holba stupefiată la
Cațavencu ridică ringtonu’ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19639_a_20964]
-
personaje implicate în campania electorală nu au o viață prea liniștită. Iată, de exemplu, o scurtă întâmplare, din fericire, încheiată cu happy-end, petrecută în familia Geoană: - Prostă, vino un pic, te rog! - Prostăăăă! - Mirceaaa! - Pisicuuuț! Pisiiiic! Țumpiloooi! - Da, mami. - Ești surd?? N-auzi că te strig aici ca proasta, de un sfert de oră? - Iahrtă-mă, mami, vohrbeam la telefon cu pahrtidul. - Despre? - Desphre... voiam să mă consult cu el înthr-o phroblemă. - Ce problemă? - Ăă... înthr-o phroblemă care... înthr-o problemă desphre cahre
Mami, vhreau mult de tot să ajung phreședinte! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19979_a_21304]
-
mult într-o anumită poziție, de cele mai multe ori incorectă. Chiar și acum, când scriu aceste rânduri, coloana mea vertebrală stă curbată pentru că nu pot (sau nu încerc destul) să-mi corectez poziția, iar după ceva timp simt chiar o durere surdă. Toate acestea pot fi explicate și prin asimetria oaselor coxale, ale bazinului, care, statistic vorbind, numai la două persoane dintr-o mie sunt simetrice. Asimetria oaselor coxale provoacă o curbare patologică a coloanei vertebrale, ceea ce duce la o distribuție inegală
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
Scările scârțăiau sub pașii mei ... Când am ajuns în vârful foișorului am ieșit pe balcon și am privit Râmnicul... Spre stânga, pe podul peste râul Olănești, era lume multă. Probabil că a început bătaia peștelui... Spre piață era un zumzet surd...bineînțeles e marți, zi de târg... Am coborât pe strada Tăbăcari până spre fabrică de pielărie a lui Simian de unde se auzea sirena... Ia te uită, e deja prânzul de sună sirena de pauza de prânz... Am luato pe malul
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
constatativ”, latent, un aliat al omului într-un fel, al sorții omului, adevărul... adevărat. Dar nu e neapărat expresia implacabilului existenț ei generat de o instanță intangibilă, căci e rostit de... om, și dacă apasă, o face cu o greutate surdă și constantă, care devine aproape o obișnuință. Un element al tradiției - acel adevăr care numește lucruri și înscrie ființele într-o devenire - „durerea noastră surdă și amară”, cum ar zice T. Arghezi -, concentrat într-un eon al melancoliei, îndurerînd existența
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
instanță intangibilă, căci e rostit de... om, și dacă apasă, o face cu o greutate surdă și constantă, care devine aproape o obișnuință. Un element al tradiției - acel adevăr care numește lucruri și înscrie ființele într-o devenire - „durerea noastră surdă și amară”, cum ar zice T. Arghezi -, concentrat într-un eon al melancoliei, îndurerînd existența în devenirea acesteia, dar ferind-o de pieire. Dacă Dinu pune acel diagnostic pruncilor lui, nu o face pentru că ar simți sau ar intui un
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
de marțipan ca și cofeturile celebrului Mendl servind drept recipient pentru instrumentele cu care pușcăriașii evadează, până și intriga cusută cu ață albă și rezolvată burlesc, cu același comic vechi și elegant și nemuritor, fac din acest film cu o surdă melancolie o mică piesă de artă. În definitiv, că istoria Europei poate fi privită de la fereastra Hotelului Grand Budapest, este cumva și aluzia, dacă nu concluzia filmului. Ceea ce e tragic este topit în ironie, ceea ce este grav e invadat de
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
independente, verticale și puternice, ci doresc o societate civilă servilă, doar de fațadă, să se dea senzația că există, conform principiilor europene, o bună colaborare între stat și societatea civilă. În loc să ne preocupăm de aplicarea de programe, ducem o luptă surdă cu autoritățile române spre fericirea traficanților ce își văd de afaceri nestingheriți. Această practică este inadmisibilă în spațiul UE și ușor de sesizat la o cercetare amănunțită", se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele CIADO România, acad.
CIADO România încetează colaborarea cu autorităţile statului () [Corola-journal/Journalistic/27097_a_28422]
-
marca idelebilă, cu excepții notabile, dar totuși excepții, a pertractărilor, constrângerilor, reglajelor și angajamentelor ideologice, a instrumentării propagandistice a artei cinematografice de care se ocupă, din punctul de vedere al tehnicilor de manipulare și propagandă, Cristian Tudor Popescu în Filmul surd în România mută:Politica și propaganda în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) (Polirom, 2011), din perspectiva istoriei cinematografice, Valerian Sava în Istoria critică a filmului românesc contemporan (Meridiane, 1999) continuată cu o serie de volume remarcabile, sau din perspectiva unei
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
această carte: roza e a iubirii, dar, deopotrivă, „orchestrează cimitire“ - rană „văzătoare“ în „întunecimea criptei la răscruce“ -, e a alchimiștilor, a truverilor și heraldicii medievale, într-o cavalcadă amintind de negurosul Uhland: „Aud cu ochii și nu pot traduce/ impulsuri surde sonuri de sonată/ o parte-a nopții cearcănul înoată/ întunecimea criptei la răscruce./ Obscura cavalcadă detonată/ asudă Răstignirea grea pe Cruce/ și rana văzătoare o străluce/ pînă se-închide roza-însîngerată./ Cît mă seduci? zeiță adorată/ anat-emheb (cu lance scut secure
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Doar peste deal (în vis) Ierusalemul/ da semn. Avea prescura și poemul/ (dictat de voci de sus) un pumn de sare/ și trei rizomi de napi precît Golemul./ Urma în gînd troița călătoare/ cu Maica din icoana văzătoare/ pe bolta surdă depănîndu-l ghemul/ acelui drum fără de capăt. Unde/ l-au dus ostatec litere deșarte?/ căzute cuie din cuvîntul moarte./ Tăcerea magilor pe chip ascunde/ funii și scripeți și răni fecunde/ tămîia albă morților se-împarte“, scria Horia Zilieru în Tărîmuri, în
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]