1,518 matches
-
două locomotive, cu un zgomot de iad, și am văzut cele două căruțe crescute într-un munte de fum. Orișan trebuie să fi fost făcut praf, cu oamenii lui cu tot."25 Și tocmai aceste zgomote au provocat, pe front, surditatea combatantului, infirmitate frustrantă ce a făcut din Camil Petrescu un retractil în societate. Să admitem, oricum, că oamenii excepționali, pe care și-i dorește autorul, nu pot trăi decât dublați de o energie psihică (libido, în accepția lui Jung) pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel care tipărea în mod obișnuit trei volume într-un an. ("Uitați-vă cum scrie, parcă ar curge din el!", ar fi exclamat într-un cerc de intimi, cu referire strictă la autorul Baltagului). Debilitatea fizică se agravează o dată cu instalarea surdității: Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Aseară trebuia să vorbesc cu Ventura în foaier la teatru în privința piesei. Două ceasuri am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cauza acestei idiosincrazii trebuie căutată nu doar în convingerea romancierului că privirea trădează inteligența și viața interioară intensă a unui anume personaj, ci și în visul răspândit în operă. Probabil că s-ar putea evoca din nou și accidentul biografic (surditatea), fiindcă e de domeniul evidenței că, dacă un anumit organ de simț e atrofiat, celelalte sporesc în acuitate. Viața și visul omului Camil Petrescu se reflectă în sensibilitatea aparte și năzuința perceptivă a eroilor săi. Atmosfera apăsătoare, de plumb, menționată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale și cu elaborarea de metode concrete de intervenție psihologică și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate motorie cerebrală, comițialitate, tulburări de comportament...). Această constatare pune importante probleme de igienă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
esențială. De pildă, specialiștii sovietici au realizat o analiză pe 1745 copii: alături de elevii surdomuți învățau în aceeași clasă și copii hipoacuzici. Lângă cei care și-au pierdut auzul din naștere sau în prima copilărie, se aflau și subiecți cu surditatea dobândită la vârste mai mari, atunci când vorbirea le era deja consolidată. În perioada aceea, situația a fost considerată în mod oficial drept "inadmisibilă". Dar s-a recunoscut că nici după selectarea hipoacuzicilor și a celor cu deficiența dobândită mai târziu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aceea 89. (De altfel, modelul sovietic de segregare a subiecților în instituții speciale a stat și la baza organizării învățământului special din România până după 1989.) Înainte de a trece la problemele specifice domeniului, trebuie subliniat că, pentru foarte multă lume, surditatea și muțenia fiind înglobate în același termen "surdomutitate" -, ar reprezenta practic manifestările aceleiași cauze. Or, pe teren, întâlnim nenumărate cazuri când lipsa vorbirii orale se manifestă în prezența unui aparat fono-articulator în perfectă stare din punct de vedere atât anatomic
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de ce acest handicap se află la originea muțeniei. În abordarea surdologiei, vom urma același parcurs ca și în studierea celorlalte tipuri de devianțe. Studierea cauzelor deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase de natură virală sau microbiană, de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dintre cazurile de surditate, pierderea auzului este ereditară. În alte cazuri, surditatea congenitală este determinată de expunerea mamei la virusul rubeolei în timpul sarcinii 90". În etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase de natură virală sau microbiană, de exemplu afecțiuni ale mamei care s-au manifestat până în luna a 3-a de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea gradului de deficit și al naturii acestuia se face cu ajutorul mai multor tipuri
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de transmisie (problemele se află la nivelul urechii externe sau/și medii); • surditate de percepție (afecțiunea la nivelul urechii interne, la nivelul nervilor și/sau la nivelul centrilor din scoarță; • surditate mixtă. După natura percepției: • conductibilitate aeriană; • conductibilitate osoasă. Stabilirea gradului de deficit și al naturii acestuia se face cu ajutorul mai multor tipuri de investigații, de la cele empirice (mai ales când părinții intuiesc faptul că există probleme cu auzul copilului lor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ridicat în colectivitățile de surzi decât în cele de auzitori. Totuși, handicapul de auz trebuie considerat și în continuare drept handicapul de bază, iar munca de recuperare se va derula pornind de la acesta. Pe lângă debilitate mintală sau în lipsa acesteia, alături de surditate ca handicap de bază, se mai pot asocia și toate celelalte categorii de deficiențe (motrice, neuromotrice, de comportament, boli cronice etc.) Și în cazul altor deficiențe asociate, tot tulburările de auz trebuie considerate drept deficiența de bază, chiar și când
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
va îngreuna mult integrarea. De aceea, limbajul indicat este cel verbal articulat. În cazul în care există resturi de auz și s-a folosit o proteză auditivă adecvată, labiolectura va putea să mascheze întru totul handicapul 100. Și în cazul surdității, labiolectura reprezintă calea cea mai sigură spre integrare, iar, în cazul unui intelect normal, copiii pot urma școli de masă, dacă propunătorii sunt pregătiți să lucreze cu ei. Totuși, cu toate beneficiile școlii integrate, nu pot fi ignorate caracteristicile psihice
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. ▪ lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri gave până la "surditate verbală"; ▪ vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat ("logoree", "diaree verbală"); ▪ producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime ("jargonafazie"); ▪ construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ▪ incapacitatea de a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
considerată a fi în strânsă legatură cu afectarea sistemului nervos central. Perturbarea microcirculaŃiei de la nivelul urechii medii și interne și hipoxia reprezintă principalii triggeri ai afectării auzului de către fumat. Într-un studiu realizat pe un lot de 2348 subiecŃi cu surditate, riscul relativ a fost mai mare la fumători comparativ cu nefumători și proporŃional cu numărul pachete-an. Studiile au demonstrat un risc similar de surditate și la fumatul pasiv (231Ă. 3.7. Fumatul și afecŃiuni ale cavităŃii bucale Toate formele de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ai afectării auzului de către fumat. Într-un studiu realizat pe un lot de 2348 subiecŃi cu surditate, riscul relativ a fost mai mare la fumători comparativ cu nefumători și proporŃional cu numărul pachete-an. Studiile au demonstrat un risc similar de surditate și la fumatul pasiv (231Ă. 3.7. Fumatul și afecŃiuni ale cavităŃii bucale Toate formele de tutun: pipă, Ńigări, inclusiv tutunul masticabil sunt asociate cu diverse afecŃiuni ale cavităŃii bucale, ca de exemplu: gingivită, stomatită, boală periodontală, cancer. În gingivita
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
să o monopolizeze Ortodoxul Aparat. Descoperim acum că nu putem deveni cu adevărat credincioși Universului decît abandonînd falsul Universal al Soarelui roșu în favoarea unei Europe înzestrate cu o conștiință planetară. Mesajul din Răsărit Între timp, la intelectualii din Vest dispare surditatea urechii stîngi, și aceștia pot auzi mesajul dizidenților din Est: prima parte a mesajului le dezvăluie că "socialismul real" nu este caracterizat de dictatura proletariatului și de libertatea concretă, ci de Gulag și Nomenklatură; cea de-a doua parte a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
efectele negative asupra dezvoltării copilului pentru a le putea preveni în măsura în care este posibil. Deși pierderea de auz nu are prin ea însăși un efect determinant asupra dezvoltării psihice, orice deteriorare a auzului modifică activitatea și relațiile copilului cu lumea înconjurătoare. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. Ea poate duce chiar la instalarea mutității care exclude limbajul verbal ca mijloc de comunicare fapt care afectează dezvoltarea proceselor psihice și a personalității în general. Copilul
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
activ al colectivității surzilor din țara noastră. Este doctor în psihologie, cunoaște cinci limbi străine, participă la numeroase proiecte pentru surzi în țară și în străinătate, utilizează cu aceiași îndemânare atât limbajul verbal cât și limbajul mimico-gestual. Lucrarea profesorului Barbu "Surditate și comunicare" este una din cele mai complete cărți despre surzi care a aparut la noi în țară. Capitolul VI: Intervenția timpurie și importanța implicării familiei Depistarea precoce a pierderii de auz este foarte importantă dar reprezintă doar începutul. Intervenția
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]