312 matches
-
inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare, oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici; Boalele de ochi, orbirile la copii, cauzele lor, profilaxia și combaterea lor, de dr. Alfred Dechner; Din trecutul educației anormalilor mintali, de Ioan Guga; Însemnătatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
defecte în vorbire, celui lipsit de simțurile auzului sau văzului, celui cu apucături vițioase și celui atins de slăbiciuni mintale. Mai dorim ca în această revistă să se reoglindească și opera de ocrotire de care nu poate fi lipsit orbul, surdomutul, anormalul mintal, anormalul moral și deficientul în vorbire.” În 1933, în articolul „Către cititori” se spunea: „Revista Asociației Corpului Didactic, MedicoPedagogic România este singura revistă de specialitate din țară, care și-a propus să trateze problemele de educație și instrucție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca urmare a modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion Ciorănescu, dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Const. Meissner (Iași), Corneliu Simionescu (Gherla), Valeriu Mardare, Adolf Lunz (Focșani), George Halarevici (Cluj), C.M. Jemna (Iași) ș.a. În paginile revistei erau prezente articole despre învățământul pentru handicapați, informații de la Congresul de specialitate, despre Societatea culturală și de ajutorare a surdomuților din Moldova de Sus, comemorări, serbări școlare, legislația școlară, statistici referitoare la asistați, alte teme privind educația copiilor surdo-muți, educația deviaților morali, prezentarea personalităților, a unor îndrumători și cercetători în domeniu. Existau și alte rubrici de interes: informațiuni, cărți și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dezbateri, fără cronici ale noilor apariții, fără interviuri, fără descoperiri de istorie literară, fără selectarea critică a literaturii la zi. Cum ar fi? Tot Marta Petreu ne răspunde: „Cultura română s-ar transforma într-o baltă stătută; sau într-un surdomut orb.“ Mai concis, mai limpede, mai tulburător nu se putea răspunde. De fapt, fără reviste nu se prea poate vorbi de mișcare literară, fiindcă revistele sunt acelea care, prin apariție ritmică, ne dau sentimentul avansării în timp. La o săptămână
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
soția i-a murit. Unica sa plăcere e să se uite seară de seară la toate emisiunile care-l enervează. După ce se umple de fiere, domnul adoarme visând cum le-ar tăia el limba unor analiști, cum i-ar face surdomuți, cum i-ar lua de guler. Medic fiind, bătrânului îi vine o idee, iar într-o seară pune mâna pe telefon. „Alo, alo - zice el când primește imediat legătura, fiindcă se dă drept un ministru al Sănătății din anii ’90
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fie dublul meu, un prieten constant În exerciții, o oglindă a propriilor mele impulsuri, dar și o măsură care dă rigoare Încercărilor mele confuze. În geometria elegantă creată În aer, totul devenea luminos și clar. O dată, un grup de elevi surdomuți interesați de teatru ni s-a alăturat ca să participe la improvizații Împreună cu actorii. Era util să studiem cu ei limbajul semnelor, nu doar pentru a dezvolta o expresivitate În gestică, dar și pentru a ne reaminti că gesturile corespund În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
subliniază și resubliniază la nesfârșit ideile. E nevoie de o sugestie rapidă a desenului - o mișcare fluidă -, nu de acest impact greoi. Ce contează e fragilitatea emoției, nu trebuie apăsat pe semne ca și cum În sală ar fi un public de surdomuți sau cvasihandicapați. Stanislavski spunea că „cea mai bună regie e regia invizibilă“, pentru că semnele trebuie să fie subtile. Dacă sunt prea evidente, devin banale, de unde pericolul de a găsi ce e știut deja. Și de acest păcat mă simt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ca oricare din externe. Vezi? Eu nu am dosar la CNSAS. (NB: Nu cred! Mai verificați. Afirmați în volumul citat că domiciliul vă era plin de microfoane, instalate "până și în baie". Discutați cu soția prin semne, respectiv alfabetul pentru surdomuți? Nu există câteva sute sau mii de înregistrări ale telefoanelor? Eu, care am fost doar un pion oareșicare în MAE, am câteva zeci de "Note de ascultare", dar dumneavoastră, membru supleant al CEPex, secretar al CC și ministru de externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din colțul său Pastenague. Cu cine discuți când scrii? Într-adevăr, discursul pe care îl așterni pe hârtie cu speranța că va fi citit de cineva, discursul acesta pretențios și imuabil se adresează cui? Cine e interlocutorul? Fie el și surdomut... Iar dacă ții seama de asta, de îndoielile și incertitudinile legate de acest act cam ridicol și probabil inutil care e scrisul... — Dar cititul? ...dacă ții seama de toate astea - mă gândesc eu și-i fac semn lui Pastenague să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
deosebit de pregătit. Ciocan Îl chema. Mai erau și alți colegi cu dumneavoastră sau erați singur când ați venit? Nu, de unul singur am venit... Pe drum, m-am Întâlnit cu un unchi care o fost contabil la o școală de surdomuți și, mă rog, o fugit și el. O fost o coincidență, că școala respectivă o fost mutată la Abrud... Revenind la momentul arestării. Cum s-a petrecut aceasta? Dom’le, eram În clasa a VII-a de liceu. A fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
triumfului (o sumă de neînțelegeri, aceasta, cum nu uitați a ne reaminti mereu). Omul rămâne adevăratul mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea zgomotoase talente vedete ale succesului, ci rațiunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totul, fără a accede la sursa ascunsă care i-a deformat și degradat clipa: un trup „global”, inert, căruia nu i-a rămas, deocamdată, altă șansă de solidarizare decât mimica, altfel codificată, a semnalelor subînțelese, „semne” doar dintr-un alfabet surdomut colectiv al revoltei gâtuite, al apatiei Înveninate, al tăcerii obligate și Îndârjite, amânând declanșarea. „Dificultățile pe care un văzător le poate Întâlni În explorarea acestui univers nu pot fi diferite de cele pe care un spion englez le-ar fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ofițerul de serviciu, Petrică Burchișan (căruia i se mai spunea "Petrică Cap de lemn", pentru că nu știa decât carcera și închisoarea, carcera și închisoarea, adică drept pedeapsă ori carceră ori înapoi la penitenciar), că eu am făcut semne cu alfabetul surdomut, cum că... și așa mai departe. Iar eu am spus: "Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă minte și el". Da, bine! Rămâi aici între
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gesturilor a arăta naturelui său pervers și intențiunile sale, va fi pedepsit tot ca și ceilalți. Alți stăpânitori zic că mutul trebuie să fie mai ușor pedepsit pentru că mărturiile traduse prin semne sunt supuse înșelăciunii; deosebindu-se numai cazul când surdomutul ar ști să citească și să scrie, căci în acest caz i s-ar putea cere să răspundă tot astfel. În acest caz se poate pedepsi chiar după lege; 46. Femeia care ar fi venit în apărătorul bărbatului său, chiar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
faptului că sunt martori-asistenți. ... (5) Martorii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și de prezenta lege. ... (6) În situațiile speciale când notarul public ia declarația de voință surdului, mutului sau surdomutului în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezența a 2 martori. ... (7) În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua consimțământul. ... (8) Autentificarea testamentului în condițiile alin. (1
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111994_a_113323]
-
consimțământul. ... (8) Autentificarea testamentului în condițiile alin. (1) se face în mod obligatoriu în prezența martorilor. ... (9) După dictare, notarul public se îngrijește de redactarea testamentului utilizând terminologia juridică corespunzătoare. ... Articolul 95 (1) Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". ... (2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111994_a_113323]
-
de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". ... (2) Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de voință se va lua prin interpret. ... (3) Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul și
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111994_a_113323]
-
lua separat, dar în aceeași zi, consimțământul părților care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a autentificării se va menționa oră și locul luării consimtamintului fiecărei părți. Articolul 61 Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151616_a_152945]
-
Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de voință se va lua prin interpret. Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul și dacă
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151616_a_152945]
-
arătător dela mâna stângă, conform art. 11. Articolul 14 Dacă părțile sau unele din ele nu cunosc limba română, formalitățile prevăzute de art. 12, alin. 2, se vor îndeplini prin interpret. Articolul 15 Declarațiunea de voință a surdului, mutului sau surdomutului știutori de carte se va da în scris în fața magistratului, osebit de înscrisul întocmit cum s'a arătat mai sus. Surdul, care știe carte, va mai fi obligat să citească înscrisul înaintea magistratului și să declare verbal că consimte la
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
în scris în fața magistratului, osebit de înscrisul întocmit cum s'a arătat mai sus. Surdul, care știe carte, va mai fi obligat să citească înscrisul înaintea magistratului și să declare verbal că consimte la încheierea lui. Dacă surdul, mutul sau surdomutul sînt neștiutori de carte sau se găsesc în imposibilitate de a scrie, declarațiunea lor de voință se va lua prin interpret. Pentru a lua consimțămîntul unui orb, magistratul va citi personal și în întregime înscrisul în auzul părților și va
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
lua separat, dar în aceeași zi, consimțământul părților care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a autentificării se va menționa oră și locul luării consimtamintului fiecărei părți. Articolul 61 Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166340_a_167669]
-
Declarația de voință a surdului, mutului sau surdomutului, știutori de carte, se va da în scris în fața notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declarația de voință se va lua prin interpret. Pentru a lua consimțământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit înscrisul și dacă
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166340_a_167669]
-
să țină strict de întrebarea ce i s'a adresat. Articolul 155 Martorul nu poate să citească declarații scrise de mai înainte, însă se poate servi de însemnări asupra amănuntelor greu de reținut. Articolul 156 Dacă martorul este mut sau surdomut și știe să citească și să scrie, întrebările și răspunsurile se vor face în scris. Dacă nu știe nici să citească, nici să scrie, i se ia depoziția printr'un interpret. Articolul 157 Depoziția martorului este consemnata în scris de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]