213 matches
-
condamnarea la moarte (95 p.Chr.) a consulului Flavius Clemens pentru contemptissima inertia și de cea a lui Acilius Glabriones pentru molitor rerum novarum. Acuzațiile aduse împotriva acestor aristocratici era de ateism și de practicarea obiceiurilor iudaice. Dacă citarea personajelor sus-puse, devenite creștine, poate să dea de înțeles starea excepțională a evenimentului, aceasta nu neagă existența unei anumite eterogenități sociale în comunitățile creștine timpurii. Amploarea crescândă a noii religii a dus la o confruntare cu puterea civilă care a furnizat răspunsuri
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-ar fi putut recunoscut: „O să vă faceți dușmani. Cu atât mai bine, ne dăm În vânt după scandaluri. Oricum, de când cu succesul nostru, nu o ducem rău În această privință. Respingem Însăși lumea. Aluziile la Untel sau Unetelle...oameni sus-puși În acea vreme...merg destul de departe uneori... Nu sunt deloc de acord, spuse Dochin. Cred că ați Înțeles greșit. Nu-i atacăm niciodată cu adevărat pe oameni, zise Gastinel. Nu sunt decât ...hai sa le zicem, mici Înțepături.” Problema cu
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
în Hamlet, Claudius, aflat în vârful piramidei sociale, făcea apel la curtenii manierați, „slujitori voluntari”, Rosenkrantz și Guildenstern, pentru a-l ține sub observație pe prințul suspect. În teatru, practica supravegherii se bazează tocmai pe această „diviziune a muncii”: decidenții sus-puși și executanții întotdeauna subordonați și dependenți, financiar sau politic, de șefii care le solicită serviciile. Liderii recunosc și admit necesitatea supravegherii pentru buna exercitare a prerogativelor lor, dar lasă acțiunea propriu-zisă de supraveghere în seama agenților de rând, ușor de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
artificiu. Aceasta îi permite persoanei respective să pară un geniu, care poate fi strălucitor "din mers". Eul infatuat devine evident la cel care se referă la sine folosind persoana a III-a singular. De curând, la o adunare, o persoană sus-pusă, pe care o vom numi Bob Brown, a spus: "Bob Brown este aici pentru a servi compania și ușa lui este întotdeauna deschisă". Mesajul său real a fost, desigur: "Mă aflu aici pentru a fi respectat, adorat și idolatrizat". Cei
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
așa-zisa doborîre a unui avion de patrulare U-2, cînd întreaga lume a văzut că Eisenhower mințise (cf. Rasberry 1981:61-62). Acest eveniment i-a ajutat pe cetățenii Statelor Unite să deschidă ochii mai bine asupra prezenței nesincerității în rîndul persoanelor sus-puse; în alte zone ale lumii, neîncrederea în veridicitatea afirmațiilor guvernului are un istoric mai lung. De exemplu, îmi amintesc zicala care era la modă în 1930, cînd Ministerul Francez de Externe se găsea în Quai d'Orsay: "Trebuie să fie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și nici fraza de încheiere nu are șanse de a fi considerată de către alții ca fiind o încercare de a înșela, chiar dacă ar putea fi privită ca fiind plină de ipocrizie, în cazul în care este scrisă de către un birocrat sus-pus, unui client lipsit de influență. Într-adevăr, folosirea expresiei "al dumneavoastră nesupus servitor" (Chapman 1979) ca titlu al unei cărți scrise de către un fost funcționar, pe tema ineficienței serviciului public arată, cred eu, că în general această formulă de încheiere
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
superiorii lor și în alt fel cu cei situați pe o poziție inferioară. Cu toate acestea, minciunile pot fi direcționate în ambele sensuri. În discuția sa cu privire la utilizarea limbajului în Burundi, Albert (1972:90) spune că: "Nimeni nu este destul de sus-pus sau destul de jos poziționat pe scara socială, nimeni nu este în relații într-atît de bune cu superiorii sau subordonații săi încît să-și permită luxul de a spune întotdeauna adevărul". Această stare a lucrurilor are consecințe asupra minciunii, mai ales
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
le facă) să fie luat(e) nu ca intenționat(e) ci ca greșit(e), datorat(e) ignoranței și timidității. S-a lăsat înșelat de aparențe, pe care le-a luat drept realități, urmându-le servil, pentru că era vorba de persoane sus-puse, față de care Ovidiu manifesta supunere. Și aici acuzația la adresa celorlalți iese aproape spontan din gura poetului. Doar dacă... Lingua sile: taci, limba mea. Nu trebuie să povestești nimic în plus; aș vrea să pot îngropa totul sub cenușa mea! Să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Lingua sile: taci, limba mea. Nu trebuie să povestești nimic în plus; aș vrea să pot îngropa totul sub cenușa mea! Să ne gândim un moment că un Messalinus sau un Paulus Fabius Maximus ar face parte din acele personaje sus-puse (nomina magna), cu privire la care Ovidiu se înșelase în ceea ce privește ideile și sentimentele pe care aceștia le nutreau față de instituția imperială. În acest caz s-ar putea explica cu ușurință că Ovidiu însuși se oprește înspăimântat pe marginea prăpastiei care i se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Anton Pann publică Noul Erotocrit, nici pentru dânsul, nici pentru cititorii săi, nu avea importanță autorul. De aceea, cei care vorbesc astăzi cu dispreț despre plagiatul din prima jumătate a veacului al XIX-lea greșesc. Pe vremea Contemporanului însă, oameni sus-puși, profesori de universitate și de liceu, nu mai pot fi tratați ca un Anton Pann. Aceștia, acumulând prin furt capitalul intelectual, românesc, sunt vinovați. Amoral sau imoral, plagiatul a fost fatal, până la un punct - util. Dar trebuia să i se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie sufletească. E vorba de mahalaua intelectuală, în care intră oameni din toate categoriile sociale, în orice caz, din multe categorii sociale: și mici burghezi, și funcționari inferiori, dar și oameni bogați, sus-puși, și funcționari superiori, și chiar uneori progenituri din clasa "nobilă". În 25 de minute, în Telegrame, în Vizită în Five o'clock, în Reportaj, în Boris Sarafoff!, în Ultima oră, în Atmosferă încărcată, în Highlife, în Cadou, în Diplomație, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui Marguerite, strangulat cu șnurul de la intrare, soacra ei, sufocată și ea, dar cu propria ei proteză dentară... Nu uitam să precizez că soțul, pictor de felul său, era copleșit de comenzi oficiale, în timp ce soția nu renunțase la prieteniile ei sus-puse. Și, conform unei versiuni, chiar unul dintre succesorii răposatului Félix Faure, evident, un ministru, fusese surprins de soț... Cât despre „intelectuali”, subiectul nu părea să-i impresioneze. Unii, pentru a-și arăta indiferența, căscau chiar, din când în când. Renunțau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a înfăptuit luarea sub tutelă a orașelor, ceea ce marchează sfârșitul mișcării comunale. "Odată cu domnia lui Ludovic al XI-lea se deschide o nouă epocă de aservire. Atunci se manifesta în orașe, cu o forță mai mare ca niciodată, dominația burgheziei sus-puse, copleșită de atenții și de privilegii personale din partea regelui, dar obligată la o strictă obediență față de el și nevoile lui, fiind cu asprime pedepsită în caz că ar fi opus rezistență"1. Subjugate, elitele urbane regăsesc în secolul al XVI-lea o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]