230 matches
-
din rândul lor fiind pentru prima oară când se începu organizare administrativă în România. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud. Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni. După venirea comuniștilor în anul 1950 comună aparține noului raion creat Bârlad și îi mai este atribuit satele Baltateni și Drujesti Noi.Începând cu anul 1967 comună începe să-și schimbe aspectul prin lucrările de electrificare ,construcția unei școli
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
au influențat specificul activității acestora și de nenumărate ori au determinat schimbarea denumirii lor. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni . Legea de organizare administrativă din anul 1911 indică Băcanii că reședința a plășii Bârlad din cadrul jud. Tutova. Începând cu anul 1950 comună aparține de raionul Bârlad și cuprinde 6 sate, adâugându-se la cele de mai sus și satele Bălțăteni
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
perioadă chiar numele de Regina Maria și este așezat pe firul apei Bogdana, între dealul Bogdanei și Bălăceni. Sursele documentare amintesc că Băltățenii împreună cu satul Drujeștii Noi au apărut cu ocazia expropierii moșiei banului Emanoil Palade, în anul 1922. Satul Suseni, așezat pe firul apei Mânzățelu este și el întemeiat pe moșia lui Gheorghe Palade, în urma expropierii din același an, în timp ce despre satul Vulpășeni același chestionar menționează doar că este așezat între dealurile Bogdanei și dealul cimitirului, fiind singurul care are
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Podișului Moldovei mai exact în sud-estul Colinelor Tutovei având un relief deluros-colinar și o parte de șes deoarece este o mică parte continuitate a vai Bârladului. Satul Baltateni este așezat între dealurile Bogdanei și Balaceni pe firul apei Bogdana, sătul Suseni este situat pe râul Ibana iar Vulpaseni între dealurile Bogdana și Cimitirului având o zonă mare inundabila. Băcani și Drujești sunt așezate paralel cu dealurile Balaceni și Bogdana pe partea stângă a râului Simila în apropierea barajului de acumulare Ripa
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Runcu este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bâlta, Bâltișoara, Dobrița, Răchiți, Runcu (reședința), Suseni și Valea Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Runcu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică
Comuna Runcu, Gorj () [Corola-website/Science/300467_a_301796]
-
o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la București și apoi la Brașov și, în final, la Homorod. Cu această ocazie ar fi cutreierat prin regiune mai multe săptămâni și ar fi vizitat Castelul Colț (pe teritoriul satului Suseni, județul Hunedoara), care a devenit sursă de inspirație pentru romanul " Le Château des Carpathes" ("Castelul din Carpați").
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
prețurilor. Excelsior VI, 1941, nr.22, p.1 Dependența nivelurilor prețurilor interne de nivelul prețurilor externe. Excelsior VI, 1941, nr.48-49, p.3 Relații între prețuri si suprafețele însămanțate. Excelsior VI, 1941, nr.50, p.3 Viața economică a comunei Suseni. Sociologia Românească IV, 1942, nr.7-12, p.443-457. Problema echilibrului între prețuri. Excelsior VII, 1942, nr.103, p.1 Problema trecerii la economia de pace. Excelsior VIII, 1943, nr.141, p.1 Venitul național. Discuții în legatură cu definirea conceptului
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1913, comuna Suseni, județul Argeș - d. 18 martie 1984, București) a fost un teolog român, care este considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturghiști din Ortodoxia românească. s-a născut la data de 12 octombrie 1913 în comuna Suseni (județul Argeș). A efectuat studii la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1925-1933), apoi la Facultatea de Teologie din București (1933-1937), unde și-a luat licența în 1938 și apoi a obținut titlul științific de doctor în teologie în anul 1943 cu
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
românilor. Toate aceste traduceri s-au făcut cu sprijinul financiar al domnitorilor protestanți ai Transilvaniei. Chiar dacă majoritatea românilor au rămas ortodocși, au fost totuși mulți care au devenit reformați, formându-se comunități protestante românești în Sântămăria Orlea, Peșteana, Râul Alb, Suseni, Rapoltul Mare sau Mintia. Cu timplu însă, acești români, minoritari printre maghiari în cadrul comunității protestante, au trecut treptat la limba maghiară, fiind asimilați în națiunea ungară, așa cum fuseseră asimilați, în veacurile precedente, mulți alții trecuți la catolicismul de rit latin
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova să fi adus cu ei în Transilvania, pe lîngă tradițiile și obiceiurile specifice, forme de administrare autonomă, pe care le-au aplicat îndeosebi în localitățile fondate de ei. Bunăoară, prin decret
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
1782. Cnezii hațegani au ctitorit mai multe cetăți de-a lungul și de-a latul ținutului. Până în ziua de astăzi s-au păstrat turnul de apărare de la Răchitova, probabil construit de cnezii de Densuș, și cetățile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colț) și Mălăiești; prima servind ca refugiul cnezilor din Râu de Mori iar a doua celor din Sălașu de Sus. Cele trei fortificații erau prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, așa că probabil serveau ca
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
dar și prin numeroaselor obiecte din bronz rămase de la populația tracă. Descoperirile principale au fost făcute pe Dealul Turcului, un fragment al terasei pleistocene înaltă de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și Luduș), în
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
locale în pericol de abandon", a fost stabilită de ANZ în conformitate cu art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014 , după cum urmează: ● Ovine: - Țigaie cu cap negru de Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8
MANUAL DE PROCEDURĂ din 7 aprilie 2016 (*actualizat*) privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 "Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272141_a_273470]
-
tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
(în trecut, Bolintinu din Vale sau Moșneni-Drăgoiu) este un oraș în județul Giurgiu, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Crivina, Malu Spart și Suseni. Are o populație de locuitori. Orașul se află în nordul județului, pe malurile Argeșului și ale Sabarului. Pe la marginea de nord a orașului trece autostrada București-Pitești, pe care este deservit de o ieșire etichetată "Bolintin-Vale". Prin oraș trece și șoseaua
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
aburi și două biserici (la Bolintinu-Moșneni și la Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Bolintin din același județ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desființată) și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Canton”, aflat în amonte de Malu Spart, pe valea Argeșului, cuprinde urme de așezări din neolitic (cultura Boian) și din perioada Latène; și situl de la Suseni, aflat pe terasa înaltă a Argeșului, unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: fosta pretură (sfârșitul
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
traducere "Târgul de aur", în ) este un oraș în județul Albă, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Parau Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Orașele Târgoviște și Pitești sunt fiecare la circa 25 km în linie dreaptă. Teritoriul comunei este aproximat cu un dreptunghi de 8 x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Cârța. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Depresiunii Ciucului și cea centrală a județului Harghita, în vestul satului Cârța, aproape de drumul județean DJ138, care leagă localitatea Zetea de satul Suseni. Rezervația naturală inclusă în situl Natura 2000 - "Harghita-Mădăraș", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
obiective cultural-religioase atât din municipiu, cât și din județ. A valorificat prin scris monumente și edificii cu rol simbolic în viață mureșeana: palatul Prefecturii și al Consiliului Județean Mureș, Catedrală Mare Ortodoxă, dar și altele mai puțin cunoscute din Reghin, Suseni, Pănet, Săcalu de Pădure, Cuștelnic, etc. Este autor al mai multor studii de specialitate privind evoluția urbană a municipiului Târgu-Mureș și unele monumente de artă din județul Mureș, publicate în revistele: „Marisia” a Muzeului Județean Mureș, în seria „Reghinul Cultural
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]