5,723 matches
-
angajat în activitate la Consiliul Concurenței și va fi folosită în exercitarea atribuțiilor de serviciu. (2) Legitimația de serviciu nu este transmisibilă. (3) Modelul legitimației de serviciu, precum și cromatica acesteia sunt prezentate în anexa nr. 2 . (4) Pierderea sau sustragerea legitimației de serviciu se aduce la cunoștința președintelui Consiliului Concurenței în prima zi lucrătoare de la producerea evenimentului, iar în caz de nerecuperare în termen de 5 zile va fi declarată nulă prin publicitatea în presă, precizându-se numărul acesteia
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
întreruperea cursului prescripției executării, în sensul că termenul de prescripție a executării pedepsei prevăzut în art. 126 din Codul penal din 1969, pentru persoana fizică, se întrerupe prin începerea executării pedepsei sau prin săvârșirea din nou a unei infracțiuni, iar sustragerea de la executare, după începerea executării pedepsei, face să curgă un nou termen de prescripție de la data sustragerii. ... 34. Având în vedere aceste considerente, precum și distincția evidențiată între transmiterea directă a mandatului european de arestare și transmiterea acestuia
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
penal din 1969, pentru persoana fizică, se întrerupe prin începerea executării pedepsei sau prin săvârșirea din nou a unei infracțiuni, iar sustragerea de la executare, după începerea executării pedepsei, face să curgă un nou termen de prescripție de la data sustragerii. ... 34. Având în vedere aceste considerente, precum și distincția evidențiată între transmiterea directă a mandatului european de arestare și transmiterea acestuia prin difuzare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în dispozitivul Deciziei
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
care sancționa reținerea și nevărsarea sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, art. 9 din același act normativ sancționează o variantă specială a infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fără a face distincție după cum acest fals afectează contribuții și impozite cu sau fără reținere la sursă. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
nr. 241/2005 în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, cu următorul conținut: (1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: (...) b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; ... c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
tuturor creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală provenite din săvârșirea de infracțiuni, astfel: a) sumele reprezentând repararea prejudiciului material; b) amenzi; c) cheltuieli judiciare; d) sume confiscate. Mai mult decât atât, ele au drept scop evitarea sustragerii de la plată a acestor sume de bani, ca urmare a unor posibile acțiuni dolosive întreprinse în desfășurarea procedurii insolvenței. Astfel, pentru realizarea veniturilor publice, legiuitorul, în conformitate cu Legea fundamentală, a prevăzut întotdeauna norme cu scopul de a face
DECIZIA nr. 840 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254334]
-
de evaziune fiscală și a unor infracțiuni aflate în legătură cu acestea, dispozițiile criticate sancționând evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În stabilirea sferei de aplicare a Legii nr. 241/2005 se au în vedere toate creanțele fiscale stabilite prin sistemul declarativ, fundamentat pe evidențe contabile. În final, invocă Decizia nr. 446 din 28 iunie 2016, publicată
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, cu următorul conținut: „(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: [...] c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;“. ... 23. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
decembrie 2015, că, potrivit acestora, constituie infracțiune de evaziune fiscală săvârșirea faptelor în modalitățile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, sub aspectul laturii subiective presupunând intenția directă calificată prin scop, și anume sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. De asemenea, potrivit normei de trimitere cuprinse în art. 2 din Legea nr. 241/2005, în înțelesul legii, expresia „obligații fiscale“ se referă la obligațiile prevăzute de Codul fiscal și de Codul de procedură fiscală. Astfel
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
fiscal local, în situația în care constată că debitorul pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței nu și-a achitat obligațiile fiscale restante, are în vedere următoarele: a) identificarea și stabilirea persoanelor care au determinat, cu rea-credință, acumularea și sustragerea de la plată a obligațiilor fiscale restante; ... b) verificarea documentară pentru perioada cuprinsă între înregistrarea obligațiilor fiscale restante și solicitarea declarării stării de insolvență; ... c) constatarea faptului că între actele sau faptele persoanelor care au acționat cu rea-credință există o
PROCEDURĂ din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253694]
-
restante; ... b) verificarea documentară pentru perioada cuprinsă între înregistrarea obligațiilor fiscale restante și solicitarea declarării stării de insolvență; ... c) constatarea faptului că între actele sau faptele persoanelor care au acționat cu rea-credință există o legătură de cauzalitate, determinând acumularea și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale restante; ... d) orice alte documente pe care le deține pentru stabilirea situației de fapt. ... Capitolul IV Procedura de angajare a răspunderii potrivit art. 25 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, aplicată persoanei juridice care
PROCEDURĂ din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253694]
-
măștii, respectiv dacă autorul a urmărit prin aceasta ascunderea identității sale, sens în care s-a arătat că legiuitorul nu a impus această condiție deoarece, la momentul redactării textului, era implicită, se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul, respectiv din chiar purtarea măștii era dedus/prezumat scopul ascunderii identității în timpul săvârșirii faptei. Or, acest raționament nu poate subzista în condițiile actuale, în care purtarea măștii
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
ea se suprapune peste săvârșirea unui furt îi poate conferi acest caracter, însă se remarcă faptul că nu poate fi pus semn de egalitate între persoana care ia decizia premeditată de a se masca (pentru a se proteja în timpul sustragerii bunului pentru comiterea furtului și pentru a îngreuna identificarea sa) și aceea care poartă masca în considerarea obligațiilor instituite prin acte normative pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă. Reprezentarea psihică asupra comiterii unei infracțiuni este
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Universul Juridic, 2020, pag. 46). Legiuitorul nu a impus expres condiția scopului mascării, deoarece la momentul redactării normei nu a fost avută în vedere situația socială generată de pandemie, astfel încât se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul. Această interpretare este în acord cu rațiunea agravantei. Astfel, în doctrină s-a susținut că „făptuitorul urmărește să nu fie recunoscut și, pentru aceasta, recurge la mascare
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
vol. II, Partea specială, Editura Hamangiu, 2008, pag. 385). Ca atare, s-a arătat că este esențial pentru reținerea acestei variante agravate a furtului ca făptuitorul să ia decizia premeditată de a se masca pentru a se proteja în timpul sustragerii bunului. Astfel, recurgerea la procedeul mascării imprimă faptei o periculozitate sporită, făptuitorul premeditând asupra modului în care va săvârși infracțiunea și luându-și astfel o serie de măsuri pentru a nu fi identificat. Așadar, deși norma legală în discuție nu
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate, reținând că măsura instituită de către organele judiciare, conform art. 211-215 din Codul de procedură penală, are ca scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată, precum și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni. Acest scop este realizat prin impunerea în sarcina inculpatului a unor obligații și interdicții, în vederea supravegherii conduitei acestuia de către organul judiciar. Pentru
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
Curtea a reținut că prezentarea periodică a inculpatului în fața organului de poliție, potrivit programului de supraveghere sau la solicitarea organelor judiciare în a căror rază teritorială locuiește sau domiciliază, are ca finalitate asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. ... 15. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a obligației dispuse în temeiul art. 215 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
organelor judiciare, prin aceasta nefiind încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, în fapt fiind vorba despre o colaborare a diferitelor organe ale statului în realizarea funcțiilor atribuite lor, având ca scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată, precum și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte prin deciziile
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
drept furt calificat sunt și elementele circumstanțiale constând în existența unei periculozități sporite care decurge obiectiv din îndepărtarea unor elemente special amplasate pentru a impieta sustragerile, precum și din perspectiva subiectivă a infractorului, persoană care efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii (...) Prin introducerea acestui element circumstanțial de agravare, legiuitorul a urmărit sancționarea mai gravă a infractorilor care prezintă un grad de periculozitate ridicat, tocmai pentru că pentru săvârșirea infracțiunilor efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii, în scopul de a ocoli declanșarea
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
care efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii (...) Prin introducerea acestui element circumstanțial de agravare, legiuitorul a urmărit sancționarea mai gravă a infractorilor care prezintă un grad de periculozitate ridicat, tocmai pentru că pentru săvârșirea infracțiunilor efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii, în scopul de a ocoli declanșarea sistemelor de alarmă sau de supraveghere". ... 74. Folosirea dispozitivului improvizat tip telecomandă care obstrucționează activarea sistemului de închidere a autoturismului are aceeași finalitate ca folosirea oricărui alt dispozitiv improvizat pentru deschiderea unui sistem de
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
este majoritară în a aprecia că se va reține elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, în care se folosește un dispozitiv improvizat de tip șurubelniță pentru deschiderea unei uși în scopul sustragerii unui bun. S-a apreciat că diferența tehnică dintre operațiunea de a bloca închiderea unui mecanism și cea de a deschide un mecanism de închidere aflat în poziția închis nu este de natură a diferenția cele două operațiuni din punct
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
fi asemănător, mai degrabă (prin modul de utilizare - funcționalitate) cu o telecomandă, decât cu obiectul perceput în mod clasic drept "cheie". ... 81. Or, dacă o persoană ar săvârși o faptă de furt folosind, pentru a deschide un autovehicul (în vederea sustragerii), o cheie falsificată - în sensul clasic/tradițional al noțiunii de "cheie", fără îndoială s-ar admite necesitatea reținerii elementului circumstanțial agravant reglementat de dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal. ... 82. În aceeași ordine de idei, dacă un
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
cauză a efectuat demersurile necesare, în mod firesc, pentru închiderea/asigurarea respectivului obiectiv. ... 86. Practic, acționând prin intermediul utilizării unui asemenea dispozitiv de bruiere, subiectul activ (având o clară reprezentare a faptei comise) conștientizează că desfășoară un efort suplimentar în vederea sustragerii, ceea ce agravează fapta, sporindu-i periculozitatea socială. ... 87. D. Facultatea de Drept din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca a exprimat opinia potrivit căreia fapta de furt săvârșită prin folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile unui autovehicul, acestea rămânând deschise, fără ca sistemul de închidere să fie distrus sau deteriorat, ceea ce a permis inculpaților sustragerea unor bunuri aflate în interiorul acestuia. ... 135. Folosirea unui asemenea dispozitiv electronic de tip telecomandă confecționat special pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
de furt calificat prin folosirea fără drept a unei chei mincinoase. ... 142. Totodată și sub aspectul condiției de tipicitate subiectivă, subiectul activ, prin folosirea unui asemenea dispozitiv în condițiile mai sus menționate, are reprezentarea desfășurării unui efort suplimentar în vederea sustragerii, conștientizând periculozitatea socială sporită a acțiunii sale, recurgând la un asemenea dispozitiv procurat în prealabil, urmărind direct reușita rezoluției infracționale de sustragere, privând bunurile de protecția conferită de proprietarul autoturismului. ... 143. Așadar, pe calea interpretării evolutive a realităților tehnologice actuale
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]