575 matches
-
însuflețit) Poate niciodată n-am avut atât de mult de spus omului, și popoarelor, câte am în clipa aceasta când mă duc. (după câteva momente) Parcă mi-am mai revenit. Simt din nou în mine vlaga, cum vine, cum abia susură, ca apa în fântână... ( respiră adânc, oftează ) COSTANTIN BRÂNCUȘI : (vorbind cu el) De câte ori n-am fost eu doborât la pământ , și tot de atâtea ori m-am ridicat. (se ridică în capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! Tu ești vraja ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultoasă Și din zori îndepărtate Se-apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IMN ÎȚI ÎNCHIN, MAMĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 795 din 05 martie 2013 Toate Articolele Autorului Tu mi-ai fost izvorul vieții, Mamă, iar eu încă sunt apa care-ți susură numele... Tu mi-ai fost floarea câmpului, Mamă, când eu, cu nesaț, îți sorbeam nectarul... Tot atunci, demult, când aveai aripi, Mamă, erai îngerul de zi și de noapte al începuturilor mele... Pe câmp erai neîntrecuta ciocârlie, Mamă, când tata
IMN ÎŢI ÎNCHIN, MAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345592_a_346921]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CETĂȚUIA Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Cetățuia Sus de pe deal Cânți a Credință prea multa Susuri curgânde izvoare Ce viu îmi există în ființă Muta mereu ... Suspin consternare spre soare Clopotul tău Pe suflet stihuri răsună Turlele tale Mă înaltă în vesminte profunde .................................................... Darnice vederi spirituale Alunecă blând până în vale Mă bucur că-mi ies cald
CETĂŢUIA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352262_a_353591]
-
chipul tău, Șuvița ce-ți cade pe frunte Și ochii tăi ce caută mereu, Alți ochi strălucitori de ciute! Gurița ta, nesățios privesc Și rodiile-i le-aș mușca! La pieptul tău m-aș încălzi Și lin izvor mi-ar susura! Dând tonul dragostei profunde, Pe valuri de amor plutind Ne-om preschimba voios în unde Și-apoi ne-om regăsi, iubind. Sunt un om crud Sunt un om crud și crudă-mi e trăirea și crudă-n veci, iubirea! Lăsat
SECVENTE IN ALB SI NEGRU II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356427_a_357756]
-
rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... De ghiocei, zambile, narcise, toporași... Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline... Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă, natura iar renaște... Zăpezile au început de mult să se topească... Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca... Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de
...PRIMĂVARA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355933_a_357262]
-
rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugurească Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de
MĂRȚIȘOR de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/355941_a_357270]
-
mă cufund de voie în lectură Aleg ținuturi unde-și petrecură Conquistadorii vremea în războaie Un țărâit de greieri noaptea cură Din tavane amintind a ploaie Și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie Intrând aievea în literatură Această investiție aparte Și susurând duios ca o vioară Recordurile lumii le doboară: Doar să-ntinzi mâna și să iei o carte: Voința proclamată ca stăpână, Cât zborul îți mai e la îndemână! Referință Bibliografică: Mă las robit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354824_a_356153]
-
se preschimbă nisip, omul, când își sfârșește durata ar trebui să se preschimbe iubire și bucurie. Pare teorie ocultă inversarea înțeleselor și preschimbarea desăvârșirii în izvor, dar în lacrimi reci arde durerea, în golurile din minte sfredelesc întrebările, pe rană susură duhul alinării...! Lumea poate avea frumuseți ascunse, ivite din semințe mucegăite, poate avea iubiri ricoșate, proiectate pe suflete cu muchii, poate însufleți controverse fecunde, din sinteza nimicului, dar niciodată lumea nu poate avea în loc de inimă altceva care să iubească, să
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
de vreo povață... Bărbatul îndrăgostit se teme mult de „foamea” ce-l roade zi și noapte, când nu se poate-atinge de-a sa cometă dragă ca să-i vorbească-n șoapte, s-aline dorul gurii ce setea îi alungă, să-i susure-n ureche, poate, legende, glume sau vorbe de iubire ori vreo poveste veche cu dorul fierbințelii din dulce-mbrățișare, în prag sau miez de noapte, când sânii prinși în palme par fructele pierzării, cele mai dulci și coapte... Iar foamea
FOAMEA DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355430_a_356759]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LIBER Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului LIBER Curge râul liniștit Susurând din unde Iar prin gându-mi răvășit, Chipul drag pătrunde. Îmi apare ca atunci Liniștit și parcă, Râul unduind prin lunci Spre visări mă poartă. Ah, de-aș fi liber ca râul Să urmez același curs Să-mi arunc odată
LIBER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356777_a_358106]
-
poveștii, nu ale analistului ce verifica eficacitatea legilor în raport cu Emanuel Kant, filozoful distorsionant de procedură definitorie a mediului. Asistență încremenise. De la un difuzor angoasat răsună cu violența o melodie multidiscilinară: “La femei, precum la mare, te îneci între ... ”, șlagăr ce susura fierbinte în paralel cu firul subțire incantatoriu de blesteme subtile și energizante. Să ieși afară din baraca pe care domnul avocat o studiase îndeaproape, cu o vagă mirare în privire, pentru că nu avea nici un reper cazuistic la care să se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
auzea toate cuvintele și le înțelegea subtilitatea metaforică, dar nu putea să-și deschidă gura și se gîndea cu groază la efortul pe care ar fi trebuit să-l facă pentru a pronunța un cuvînt, oricare, dar pe buze îi susura o silabă, și a șoptit cu timiditate “eu” și și-a dat seama că nu era doar o simplă silabă, pentru că avea o încărcătură emoțională cumplită, îl făcea să simtă că există, că respiră, că are o identitate și încet
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului Plină, luna, visătoare, zare strânge lângă zare, frunza-i gata de culcare. Tremură surâsul serii sprijinit de sânul ierbii, foșnesc rar, hățișuri, cerbii. Brazii, vântul și-l răsfață, miresmând veșnic verdeață, susură izvoare-n față. Umbra tace, vine seara, se topesc mâhniri ca ceara, și din suflet scoți vioara. Referință Bibliografică: Lină înserare / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 488, Anul II, 02 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
LINĂ ÎNSERARE de GEORGE PENA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356843_a_358172]
-
făcea pe petrecăreți să se simtă mai bine, mai aleși ai soartei ... Gabriela l-a luat la dans pe căpitan. Brusc, își amintise de rostul prezenței lui în acel loc. Emoționată, agățată de gîtul lui, lipită toată de el, îi susura la ureche cu lux de amănunte toate calitățile șefei ei. Era vag nervoasă, pentru că Daniel nu reacționa. Nici măcar n-o invitase și el la dans pe Adelina, iar ea se excitase deja. Ce nerușinat! Chiar așa, nici o reacție ... Și îl
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cu suport sufletesc mai stau în picioare: familia Comăneanu, Miron Manega, Gică Voicu și domnul avocat Pănoiu ... Am trăit douăzeci și ceva de ani lîngă niște nenorociți, care n-au știut cum să mă urască mai tare și să-mi susure la ureche vorbe mieroase. Or fi fericiți?! Mă îndoiesc! Ura este o rană viermuindă a sufletului bolnav de avariție. “Veșmîntul trist pe trupul de vestală/ Pizmașul mărăcine sub petală ... ” Are dreptate Miron Manega: asta este “Povestea zăpezii”! Iată frazele: “Chiar dacă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
șuieră pustiu, Smulgând și ultimile frunze; Le duce hăt departe, nici nu știu Prin care văgăuni confuze. Pe coastă toamna mătură prin vii Turbată, ca un vin ce fierbe. Se-aude-n codru zarvă de copii Culegând, prin frunze, ghebe. Curge, dulce, susurând izvorul Înspre pârâul cel cu trestii; Parc-aud cum plânge-n mine, dorul Și din senin oftez: Ce chestii!? Referință Bibliografică: Ce chestii!? George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > COPILULL MEU Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Copilul meu, tu ești izvorul Ce susură pe stânca dură, Îți iei puterea din adâncuri Și-nalți ecou de viață pură. Copilul meu,tu ești lumina Culeasă din soare si stele Și din privirea ta senină Se vor hrăni zilele mele. Copilul meu, tu ești răcoarea Din
COPILULL MEU de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357008_a_358337]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LIBER Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 903 din 21 iunie 2013 Toate Articolele Autorului LIBER Curge râul liniștit Susurând din unde Iar prin gându-mi răvășit, Chipul drag pătrunde. Îmi apare ca atunci Liniștit și parcă, Râul unduind prin lunci Spre visări mă poartă. Ah, de-aș fi liber ca râul Să urmez același curs Să-mi arunc odată
LIBER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346141_a_347470]
-
rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugurească Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floare,E vremea și-anotimpul când totul prinde viață...Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași...După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile au început de mult să se topeascăCopacii înverzesc și-au prins să-nmugureascăIisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste...Grădinile sunt verzi și
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floareE vremea și-anotimpul când totul prinde viață.Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași.După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile au început de mult să se topeascăCopacii înverzesc și-au prins să-nmugureascaIisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paște.Grădinile sunt verzi și
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ASCULT TĂCUTĂ...MAREA Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascult tăcută... marea, vis albastru Ce-și susură povestea cu vocea-i gravă Cuvinte despre îndrăgostitul astru, Cu a sa raza, surâzătoare și suavă. Un țărm scăldat de un regret amar Ce naște amăgirea-n gândul nopții, Pune nestăpânitelor doruri, hotar Smulgând iubirea din colții morții. Tu ești
ASCULT TĂCUTĂ...MAREA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356246_a_357575]