981 matches
-
că aceasta va continua de a sta în cele mai bune relații cu Poarta. Această {EminescuOpIX 116} știre au bucurat cu atât mai mult cabinetele din, Londra și din Paris, cu cât se crezuse că România nu va mai recunoaște suzeranitatea sultanului Murad. Ministrul de interne au anunțat Consiliul de miniștri că împăratul Alexandru ar fi fost foarte iritat de schimbările de la Constantinopole. - Camera au verificat alegerea prințului Napoleon. [26 mai 1876] GERMANIA ["CAMERA DEPUTAȚILOR PRUSIEI... "] Camera deputaților Prusiei luase oarecare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o trimite și ziarelor de dincoace, suntem siliți a ne mărgini la unele pasage reproduse de jurnalistica bucureșteană. Broșura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabilește că România va continua a se bucura sub suzeranitatea Porței și sub garanția puterilor de privilegiele și imunitățile în a căror posesiune este; și cu articolul 26, prin care se prevede că ea poate avea o armată națională, organizată pentru a ținea liniștea înlăuntru și a păzi mărginele. Apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a ținea liniștea înlăuntru și a păzi mărginele. Apoi mai citează articolul 2 și 43 din convenția de la Paris, în care, amintindu-se tratatele cu Bayazet I, Mahomed II, Selim I și Suleiman II, se recunoaște autonomia țărei sub suzeranitatea Porței și sub garanția puterilor, precum asemenea dreptul de [a] avea armată. {EminescuOpIX 270} După citațiile acestea autorul zice: Dreptul public pozitiv privitor la neutralitatea României nu conține decât aceste stipulațiuni. Aci este virtualiter baza fundamentală a politicei de neutralitate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
introdus o lecție aparte despre "Moldova și Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare"96. Relatarea alertă, într-un limbaj accesibil, s-a concentrat pe trei secvențe din conflictele militare cu turcii (din 1475, 1476 și 1484), încheindu-se cu momentul acceptării suzeranității otomane, plasat în 1489 și descris pe un ton temperat 97. Meritele culturale ale domniei lui Ștefan au fost așezate în contextul general al epocii, ca și în cazul altor voievozi care "au sprijinit permanent mănăstirile ortodoxe care mai existau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interne nu mai insista la fel de mult asupra categoriilor sociale, mutând accentul spre instituții administrative, militare și comerciale. Și primul reper al "politicii externe" era destul de neobișnuit, fiind vorba de realizarea acordului de la Overchelăuți (4 aprilie 1459), prin care Ștefan acceptă suzeranitatea Poloniei și cedarea Hotinului 109 "care se va dovedi temporară". Evenimentele au inundat paginile manualului, cu detalieri prolixe ale situației contemporanilor și vecinilor implicați în cele petrecute de-a lungul anilor 1462, 1465, 1467. Cucerirea Chiliei a fost descrisă după
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
multe nuclee narative: caracterizarea generală a domniei, obținerea tronului, politica internă (consolidarea domniei, poziția față de marea boierime și principalele instituții ale statului; mica boierime și țărănimea în vremea lui Ștefan) și politica externă, la rândul său subdivizată în emanciparea de sub suzeranitatea maghiară, marile războaie de apărare duse de Ștefan împotriva Imperiului Otoman, pierderea Chiliei și a Cetății Albe, pacea cu turcii, eludarea suzeranității Poloniei (Ibidem, pp. 251-261). 106 Ibidem, p. 251. 107 Nicolae Grigoraș, Moldova lui Ștefan cel Mare, Editura Junimea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mica boierime și țărănimea în vremea lui Ștefan) și politica externă, la rândul său subdivizată în emanciparea de sub suzeranitatea maghiară, marile războaie de apărare duse de Ștefan împotriva Imperiului Otoman, pierderea Chiliei și a Cetății Albe, pacea cu turcii, eludarea suzeranității Poloniei (Ibidem, pp. 251-261). 106 Ibidem, p. 251. 107 Nicolae Grigoraș, Moldova lui Ștefan cel Mare, Editura Junimea, Iași, 1982. 108 Informațiile apar în manualul citat la pagina 252, iar în lucrarea lui Nicolae Grigoraș la pagina 32: "pentru ca Ștefan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
turcești. Stăpânirea semilunii se întindea peste axele strategice în care debușau drumurile muntenești, fie direct la Dunărea de Jos, fie indirect, prin Ardeal, la Dunărea de Mijloc. Astfel, domnitorilor munteni nu le-a mai rămas decât să recunoască de bunăvoie suzeranitatea Înaltei Porți 63. Spre deosebire de Țara Românească, soarta Transilvaniei a fost strâns legată numai de ruta care se dirija dinspre Bosfor spre Câmpia Panonică. Depresiunea a fost conectată, îndeosebi, la convergența hidrografică din sudul Câmpiei Tisei datorită culoarului deschis de Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noastră, dar ușor de trecut. Să ne amintim că regii Ungariei și-au afirmat, la un moment dat, puterea asupra Munteniei și chiar a Moldovei fără a fi împiedicați de vârfurile Carpaților. Sau să ne gândim la pendularea Moldovei între suzeranitatea maghiară și cea polonă care se exercitau cu ușurință peste munți. Aceste manifestări de putere au fost posibile întrucât Carpații sunt fragmentați de numeroase trecători care se constituie în adevărate culoare. Fără a avea, neapărat, legătură cu vreun râu anume
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au aflat într-o relație direct proporțională. Deși urmașii lui Romulus stăpâniseră pentru scurtă vreme Dacia, influența masivă a latinei asupra limbii noastre s-a datorat fundamentului cultural avansat pe care s-a edificat construcția imperială romană. În schimb, suzeranitatea otomană exercitată, timp de veacuri, asupra țărilor române a implicat doar un împrumut de neologisme din limba turcă și greacă. Paradoxal, stăpânirea Casei de Habsburg și cea a dinastiei Romanovilor au avut un efect minor în planul modelării limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
administrare unora dintre puterile victorioase ale Antantei, o serie din teritoriile pierdute de fostul Imperiu Otoman. Statutul de teritoriu sub mandat de administrare era diferit de cel al teritoriilor dependente (protectorate, posesiuni etc.), în sensul că nu includea dreptul de suzeranitate asupra lui. Dar acest statut a devenit în multe cazuri formal, întrucât puterile europene mandatare au stăpânit teritoriile respective, în unele situații, la fel ca pe niște teritorii dependente propriu-zise. Marea Britanie a primit mandat de administrare din partea Ligii Națiunilor începând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a O.N.U. în baza unor acorduri bilaterale, constituie realități politico-geografice în parte dispărute, iar în parte încă existente pe harta politică a spațiului arabofon; sunt reprezentate prin condominiumuri, zone neutre, zone demilitarizate. a. Condominiumurile sunt teritorii ce recunosc suzeranitatea a două state, respectiv: Sudanul anglo-egiptean a fost o entitate politică existentă în perioada 1899-1956, în care părțile britanică și egipteană administrau în comun Sudanul, dar puterea dominantă era Marea Britanie. un mic teritoriu controlat în comun de emiratul Ajman (E.A.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
140 kmp.) situat pe coasta Golfului Oman și administrat în comun de emiratele Sharjah și Fujairah. b. Zonele neutre sunt entități teritoriale stabilite prin acorduri bilaterale, situate în spații frontaliere disputate, ce nu sunt controlate efectiv de statele ce exercită suzeranitatea asupra lor: zona neutră dintre Arabia Saudită și Kuwait (cu suprafața de 5.770 kmp. și cu ieșire la Golful Persic) a funcționat între 1922-1970, fiind creată prin Protocolul de la Uqair încheiat la 2.12.1922 între Înaltul Comisar britanic de la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
libian, care și-a retras trupele din zonă la 30.05.1994. Teritoriile palestiniene - Cisiordania și Gaza au devenit zone de ocupație israeliană în urma războiului israelo-arab din 1967. Inițial, după terminarea mandatului britanic în 1948, Cisiordania s-a aflat sub suzeranitatea Iordaniei, iar Gaza sub cea a Egiptului, între 1948-1967. Odată cu intrarea sub ocupație israeliană, Organizația pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) și componenta sa principală - gruparea Al-Fatah, au organizat mișcarea de rezistență în Teritoriile palestiniene, beneficiind de sprijinul celorlalte state arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau încă mai toate libertățile ce le fuseseră asiguraete prin “tratatele” lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Congresului s-au înscris în același cadru politic în care Marile Puteri decideau pe seama statelor mici. Astfel, Bosnia și Harțegovina au trecu sub administrația Austro-Ungariei, Bulgaria a fost redusă teritorial la spațiul dintre Dunăre și Munții Balcani și pusă sub suzeranitatea Porții, iar la sud de Munții Balcani s-a constituit Rumelia Orientală. Rusia ocupa Kara, Ardahan, Batum. Anglia prelua insula Cipru. S-a prevăzut independența Serbiei și Muntenegrului. 20 Articolele 47-53 au privit țara noastră. S-a recunoscut independența României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul Marilor Puteri, care simpatizau cu acțiunea Rusiei. În asemenea împrejurări se cerea din partea noastră o judecată sănătoasă și conformă cu tendințele naționale. Se impunea o scurtă espectativă până ce situația se limpezea, până ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict neutră este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub garanția colectivă a marilor puteri, dreptul la armată națională,libertatea navigației, a comerțului, a cultelor, revizuirea statutului de organizare internă, retrocedarea către Moldova a județelor Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acestor Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor. se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mai sfânt dintre drituri “este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia”. Kogălniceanu pe baza cercetărilor făcute ajunge la concluzia că a fost o vreme când Valahia și Moldova, deși de sute de ani puse de bună voie voie sub suzeranitatea Înaltei Porți, purtau încă mai toate libertățile ce le fuseseră asiguraete prin “tratatele” lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Congresului s-au înscris în același cadru politic în care Marile Puteri decideau pe seama statelor mici. Astfel, Bosnia și Harțegovina au trecu sub administrația Austro-Ungariei, Bulgaria a fost redusă teritorial la spațiul dintre Dunăre și Munții Balcani și pusă sub suzeranitatea Porții, iar la sud de Munții Balcani s-a constituit Rumelia Orientală. Rusia ocupa Kara, Ardahan, Batum. Anglia prelua insula Cipru. S-a prevăzut independența Serbiei și Muntenegrului. 20 Articolele 47-53 au privit țara noastră. S-a recunoscut independența României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul Marilor Puteri, care simpatizau cu acțiunea Rusiei. În asemenea împrejurări se cerea din partea noastră o judecată sănătoasă și conformă cu tendințele naționale. Se impunea o scurtă espectativă până ce situația se limpezea, până ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict neutră este atitudinea României, care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]