566 matches
-
footnote>. Dar foarte bine zic iarăși că n-au cunoscut înainte și apoi au crezut, ci, punând înainte credința, adaugă ca a doua cunoștință, precum s-a scris: De nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is. 7, 9)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Pe de altă parte, întâietatea cunoașterii față de credință e relativă. Căci ceea ce îndeamnă la cercetarea a ceea ce trebuie crezut e o anumită iradiere tainică a conținutului învățăturii, care e sesizat mai mult prin credință. Hristos Se impunea ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în temeliile Sionului o piatră aleasă, în capul unghiului, de mare preț (Is. 28, 16). Căci Hristos ne este început și temelie întru sfințenie și dreptate, se înțelege prin credință, și nu altfel. Căci așa Se sălășluiește în noi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Iarăși Hristos nu ne este arătat ca Acela care satisface onoarea jignită a Tatălui prin păcatul omenesc, cum susține Anselm de Canterbury, ci ca Acela care ne este, prin unirea cu noi prin credință, putere de a ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu El. (n.s. 823, p. 445) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Patra, cap. 4, în PSB, vol. 41, p. 445) „Dar când zicem credință, înțelegem cunoașterea adevărată despre Dumnezeu, și nu altceva<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu poate fi credință adevărată fără cunoașterea Dumnezeului adevărat, Care este Persoană iubitoare, deci Tată al unui Fiu. O altfel de cunoaștere nu e credință, sau o credință fără această cunoaștere nu e credință adevărată. Cel ce crede
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
viațăfăcător”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Unsprezecea, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 1015) „De fapt, Proorocul Isaia zicea către unii: De nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is. 7, 9) <footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Se exprimă raportul dintre credință și înțelegere. Nu din înțelegere vine credința, cI In. vers. Credința deschide orizonturile de taină ale existenței superioare, din care se explică cele inferioare. Din credință sporește cultura, altfel aceasta rămâne închisă într-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
știe numai schimbătorul de bani și cel care a învățat să umble cu banii. Aristotel numește credință criteriul potrivit căruia știința constată că un lucru este adevărat. Credința, deci, este mai importantă decât știința, pentru că credința este criteriul științei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Fecioru: Această afirmație a dascălului alexandrin poate surprinde pe un intelectual din zilele noastre; pentru el, însă, și pentru mentalitatea timpului său, astfel de idei erau monedă curentă. (n.s., p. 121) footnote>. Credința psihologică, fiind o supoziție slabă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
biruit - căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela, ci prin niște pescari proști și neînvățați. Astfel și biruința a fost mai mare și mai strălucită”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia IV, p. 35 36) ,,Cei simpli și proști mai curând s-au încredințat și au crezut, fiindcă nu aveau cu dânșii prostia cea mai de pe urmă, de a se crede pe dânșii înțelepți, pe când nebunii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este cea mai de pe urmă nebunie; întocmai așa se petrece și cu filosofii aceștia, căci și ei încăpățânânduse a afla totul printr-înșii, au necinstit credința. Pentru aceea nici n-au aflat nimic”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia V, p. 44) „Cel ce nu cunoaște adevărul nu poate nici crede cu adevărat. Căci cunoștința naturală premerge credinței”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 110, în Filocalia..., vol. I, p. 246) „Încă nu e
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de cercetare, ci ea cercetează de e cu putință să se facă ceea ce gândește și voiește. Iar credința ce e? Când cineva nu se aproprie de ea în chip drept, ea nu-l convinge să rămână în ea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Cu adevărat, când cineva nu se apropie de credință în chip drept, ci fără respect și din duh de iscodire, aceasta nu-l luminează cu lumina ei, ci îl închide iarăși în întunericul necredinței. Credința se referă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în alt sens și cunoașterea conținutului persoanei și al Persoanei supreme, prin revelație, e cunoaștere. (n.s. 374, p. 321) footnote>. Cunoștința nu poate fi adunată fără cercetare și fără folosirea metodelor. Și de aceea, ne îndoim de adevărul ei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sensul acestei propoziții e multiplu: a) adevărul e un domeniu esențial de care depinde ceea ce se cuprinde în cadrul legilor naturii create. Și pentru că prin cunoaștere și deci prin metodele ei sesizăm numai partea din urmă, ne îndoim
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor, zice, au slăvit pe Domnul (Col. 3, 22). Și de nu vă veți întoarce și nu vă veți face precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18, 3). Iar cunoștința este dușmana și potrivnica acestor două”<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Înțelegerii depline și intrării în împărăția cerurilor. Până aici, sfântul Isaac a precizat această deosebire între cunoștință și credință: cunoștința se câștigă prin metode de cercetare, iar credința se dobândește prin încrederea simplă a inimii curate, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 321) „Prin acestea cunoașterea e păzită în hotarele firii și nu se încumetă să treacă peste hotarele ei nicidecum. Iar credința trece cu putere peste acestea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința mobilizează forțele spiritului, superioare celor ale naturii, mai ales când spiritul este în comunicare prin har cu puterile ce curg din Persoana nesfârșită a lui Dumnezeu, izvorul a toată puterea. (n.s. 381, p. 323) footnote>. Căci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a putut să-și ridice nicidecum capul de la pământ și să simtă puterea Ziditorului său până ce n-a răsărit credința noastră și nu ne-a eliberat pe noi de întunericul lucrării pământești și din robia de după împrăștierea cea deșartă<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Căderea în păcat de la început e socotită ca o împrăștiere din unitatea primordială a oamenilor din dragostea de Dumnezeu și dintre ei. Parcă ar vrea să fie o replică la doctrina greșită a împrăștierii origeniste din pleroma
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința? S-a temut, zice, și a început să se scufunde (Mt. 14, 30). Și iarăși: N-ați luat duh de robie spre frică, ci duh de înfiere (Rom. 8, 15), spre libertatea credinței și a nădejdii în Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Câtă vreme cunoștința e stăpânită de frica să nu piardă ceva din cele cunoscute, sau dobândite prin cunoaștere, credința nu se teme de nimic dacă rămâne statornică. Ea nu se teme că o să le piardă pe cele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să știm că credința și lucrările ei sunt mai înalte decât cunoștința. Și că însăși cunoștința se desăvârșește în credință și dobândește putere să urce în sus și să simtă pe Cel ce este mai înalt decât toată simțirea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Cunoștința cu metodele ei, când rămâne la scopul ei adevărat de cunoaștere a naturii, nu numai că se face premergătoare a credinței, ci urcă, pe treptele ei mai înalte, împreună cu credința. Hotarele ei se înmoaie, devin transparente
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
certitudinea unei legături ale noastre cu El. Avem aci cel mai fundamental paradox. Pe aceste trepte superioare credința e și cunoștință, sau cunoștința e și credință. (n.s. 386, p. 327) footnote> și să vadă lumina aceea necuprinsă de minte<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Vederea luminii necuprinse cu mintea exprimă în alte cuvinte același paradox. Suntem în plină doctrină areopagitică. (n.s. 387, p. 327) footnote> și de cunoștința făpturilor. Deci cunoștința e o treaptă prin care urcă cineva la înălțimea credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
paradox. Suntem în plină doctrină areopagitică. (n.s. 387, p. 327) footnote> și de cunoștința făpturilor. Deci cunoștința e o treaptă prin care urcă cineva la înălțimea credinței. Dar când ajuge cineva aproape de aceea, nu mai are nevoie de ea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Când prin cunoștință ajunge cineva la credință, nu mai are nevoie de cunoștință. A ajuns la o cunoștință mai presus de cunoștință. Dar acolo a încetat și credința. Sau amândouă sunt depășite în vedere. Încă de aci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin puterea cunoștinței”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 327) „Din această cunoștință vine îngâmfarea și trufia; căci ea pune pe seama ei tot lucrul bun și nu-l pune pe seama lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Gustarea și hrănirea în continuare din pomul cunoștinței binelui și răului dezrădăcinează dragostea, pentru trufia ce o naște în cei ce gustă din el și pentru folosirea acestei cunoștințe, în general, de către cei ce gustă din ea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut „Spune Scriptura că cel credincios în puțin, e credincios și în mult (Lc. 16, 10). Dacă ai fi crezut cuvântul meu, m-ai crede și când aș fi de față<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Adică dacă nu crezi cuvintelor ce ți le scriu, nu vei crede nici dacă mă vei vedea față către față. (n.s. 348b, p. 262) footnote>. De aceea a fericit Domnul pe cei ce n-au văzut și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trădeze Dumnezeul, nu vor fi niciodată devotați”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea I, capitolul VII, în PSB, vol. 75, p. 41) Încercarea credinței de către Dumnezeu „Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: De aceea Dumnezeu nu încearcă pentru a afla cum se va comporta omul, ci pentru a-i da ocazia să se întărească duhovnicește, iar în cazul lui Avraam să se arate și altora frumusețea lui spirituală și să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin Sfintele Scripturi ascultarea lui atât de mare, care nu poate fi întrecută de nimic. Căci el a mers până la atâta voință și hotărâre încât să nesocotească și iubirea față de copil și să nu se oprească de la uciderea lui<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Își ducea din ascultare de Dumnezeu copilul la moarte și totuși credea că prin această pierdere a urmașului său va fi părintele multor neamuri. Arată suprema încredere în Dumnezeu prin amândouă acestea. (n.s. 160, p. 95) footnote>. Și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pământul pe care l-am dat lor (Num., 20, 12)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omil. la Psalmul XLVIII, IV, în PSB, vol. 17, p. 314) „Fiindcă e mare boala îndoielii și lipsește de darurile lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Îndoiala ne închide în noi înșine și în lumea aceasta, a unor legi crezute de nedepășit, lipsindu-ne de darurile mai presus de creație. (n.s. 1419, p. 755) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVI, 2, p. 221) „Căci de aceea am fost numiți credincioși, pentru ca fără clătinare să credem celor spuse, pentru ca deloc să nu ne îndoim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 20) „Căci dacă aș fi avut credința, care vine din faptele pocăinței, aș fi putut să zic: În Dumnezeul meu voi trece zidul, și nu m-aș fi înfricoșat din îndoială, zicând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zic: În Dumnezeul meu voi trece zidul, și nu m-aș fi înfricoșat din îndoială, zicând în mine însumi: Oare cine mă va întâmpina când mă voi repezi să sar înălțimea zidului? Oare nu cumva e o prăpastie acolo? <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Precum voia proprie este peretele din mijloc, așa credința surpă acest perete, pentru că credința este voia care vrea să se surpe pe ea însăși ca voie autonomă. Realitățile spirituale dumnezeiești se fac vădite în fața noastră și pătrund
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai înalt și mai bun decât cele ale noastre, adică la Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21-22) „Iar cel necredincios și fără grijă, va fi îngâmfat și batjocoritor<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Se afirmă mereu că, credința e și un efort care se opune negrijii și mândriei. (n.s. 119, p. 77) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a treia a Glafirelor la Facere, 3, în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a treia a Glafirelor la Facere, 3, în PSB, vol. 39, p. 77) „Cei ce nu cred încă (în El) se află în ceață și ca în întuneric. Căci n-au ajuns la lumină<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cuvântul sau Logosul lui Dumnezeu, prin Care S-au făcut, a pus pecetea raționalității pe toate. Dacă nu este un Fiu personal veșnic al Tatălui, prin Care S-a creat lumea și ține în oameni conștiința că sunt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]