593 matches
-
gardă intră în alertă. Sergentul Trandafir își face apariția cu promptitudine. Scena ce se desfășoară îl face mai întâi să zâmbească. Soldatul gardist face spume la gură încercând să-i explice cum stau lucrurile cu arestatul, care, cu o privire tâmpă, nu înțelege decât că nu a făcut nimănui niciun rău. Zâmbetul comandantului corpului de gardă a piere lăsând loc unei tristeți generată de realitate. Dă dat ordin ca arestatul să fie lăsat în pace. Mai mult încă, îi stinge lumina
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
poți cîntă cu-aceleași corzi vocale.Căci Creatorul tău ți-a dat ,Și creier și gîndire,grăi articulat,Iar Biblia te-a învășat,Căci poți s-alegi,între-un frumos cîntat,Și-a lui Satan urlare.... VIII. TÎMPI TRECUȚI ȘI TÎMPI CE VIN, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014. Tîmpi trecuți și tîmpi ce vin, Veacul împărțit la doi, Am parcurs viața din plin, Oare, să mă uit -napoi? Trec o filă,...foșnet scurt
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Biblia te-a învășat,Căci poți s-alegi,între-un frumos cîntat,Și-a lui Satan urlare.... VIII. TÎMPI TRECUȚI ȘI TÎMPI CE VIN, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014. Tîmpi trecuți și tîmpi ce vin, Veacul împărțit la doi, Am parcurs viața din plin, Oare, să mă uit -napoi? Trec o filă,...foșnet scurt... Iar la alta, zăbovesc... Nu știu, anii... au trecut...? Sau eu șunt cel care trec? Ploaie, soare,stele, nori
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
au trecut...? Sau eu șunt cel care trec? Ploaie, soare,stele, nori, Cer albastru,cer senin, Triluri ce se-aud în zori, Eu cu drag la piept le strîng, Pentru anii mei ce vin. Citește mai mult Tîmpi trecuți și tîmpi ce vin,Veacul împărțit la doi,Am parcurs viața din plin,Oare, să mă uit -napoi? Trec o filă,...foșnet scurt...Iar la alta, zăbovesc...Nu știu, anii... au trecut...? Sau eu șunt cel care trec?Ploaie, soare,stele, nori
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
să deruteze pe oricine. Nu a dat greș. Profesorul a continuat precipitat : - Fii atent aici .... soția ta ... Pe o bucată de hârtie, aflată la îndemână, a desenat un șase. - Înțelegi ?!... Privirea de dinainte a lui Albert a căpătat un aer tâmp fără a lăsa să se întrevadă „adrisantul” ei. A urmat desenarea, cu repeziciune, a cifrei nouă cât și a diferenței de trei puncte : - Le-am dat soției... acum le iau de la tine ! Albert a priceput. Profesorul avea un nou proces
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
ofiliți, Nu mai sună telefonul! Rămân copii nevinovați, Soațe cu facturi și rate, Bunicii plâng nemângâiați, Băntuind - strigoi - prin sate. Trage clopotul în dungă; Tresar și florile pe câmp. Anii vieții-or să ne-ajungă Desert la viermi, în lutul tâmp... Referință Bibliografică: Se scutură îngeri de ploi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365570_a_366899]
-
disponibil a rămas Albert: - Derbedeule, te-am exmatriculat trei zile... - Dar, mâine avem de dat teză... - Nu mă interesează! - Trebuie să merg totuși la ore... - Dacă în astea trei zile dai pe la școală, te zbor din liceu, te elimin! Nedumerirea tâmpă a lui Albert l-a reconfortat pe dl. Constantin. A considerat că se putea retrage cu demnitate de pe câmpul de luptă. Pentru a-și umili adversarul, pentru a-i înfrânge totalmente orice urmă de voință, i-a mai repetat: - Te
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
Armata... a desființat-o Guvernul, oamenii poporului sunt sclavii Guvernului. Evident, Guvern ”stabil” - că așa vede și zice Europa. Și atunci poporul, ca să poată trăi, a ales 2 căi: 1. plecatul în străinătate - recomandat cu obrăznicie de un președinte mai tâmp ca ca zăcămintele noastre de minereu (Traian Băsescu): 2. subminarea economiei naționale, prin afacerile ”la negru”. Noi nu mai avem acum un control clar al PIB-ului. Economia subterană a făcut praf toate prognozele specialiștilor. Mașinile noi cumpărate recent de
DIN ROMÂNIA (3) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364961_a_366290]
-
în provincie, își găseau din ce în ce mai puțin rostul. După o zi de orbecăire pe aleile din spatele blocurilor cu magazine alimentare în căutarea oricărui semn că s-ar putea înfiripa o coadă la nu știu ce, după o zi de certuri sau de răbdare tâmpă, chinuiți de frigul de peste zi, chinuiți de speranța că ar mai putea prinde să cumpere căte ceva de-ale gurii, acum așteptau ca trenurile mizere și reci să fie trase la liniile de plecare. Pentru locuitorii capitalei, bucureștenii „ get-beget ”, invazia
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
sufletului, - / a esteiului / lui. În Pana de soare, eroul liric se lamentează de pierderea trupului de trestie din adolescență, amintindu-și totodată că o vreme, înainte de a descoperi ce se spune în Biblie / Geneză (9, 16), desigur, «a mai crezut tâmp» despre curcubeu că este «sufletul ploii»: S-a dus pe apa sâmbetei / trupul meu de trestie, de adolescent / S-a dus și plăcutul miros de sudoare / de tânără piele jegoasă, / și gângăveala în fața oamenilor / și puritatea nespălată / a ochilor albaștri
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
a avea imaginație / iar nu viziuni... // Un timp încă / îmi târam imaginea / pe un cal mort, de căpăstru, / pe șosea, printre mașini // Un timp încă / mai mângâiam dragonul / ca pe un ou, de / privighetoare... // Un timp numai / am mai crezut tâmp / de curcubeu, că este un suflet / al ploii / iar nu un compromis / jalnic și iluzoriu. O cumplită ploaie cu „pietre de piramidă“, ori obișnuite, descărnând, descojind, „chelind“ munții, apoi erodându-le calotele de gresie până iau forma circumvoluțiunilor, a creierelor, întru
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
de dragoste când îl ustură la ficați? Ce dracului, te credeam mai isteț?!... - Dacă spui mata că ăsta-i leacul, facă-se voia Domnului... și își plecă frunte în palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându-și buzele spasmodic, fără să articuleze vreun cuvânt. Didina era numai ochi și urechi, iar pe față-i apăruse o culoare rozalie de piersică rumenă iar ochii îi deveniră fascinant de strălucitori și, ca să-l consoleze
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
sfredel, însoțit de ajutoare, respectiv Lae zis Mucalău purtând un hârleț și o moacă bleagă, plus Luță zis Besensac, o denumire ce pare a fi de origine franceză, dar în mod sigur nu este, cu un târnăcop și un zâmbet tâmp, adică cel dintotdeauna. Dând dovada unor excelente calități de yoghin, deși habar n-avea ce-nseamnă asta, Aristide își stăpâni tensiunea care-i zvâcnea în tâmple, se ridică, destul de greu din scaun și se adresă celor ce se sprijineau de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
și la microfon, Se moare-n cuvântul de lins și de supt, Se moare pupând între buci de baron, Se moare în mine, în fabrici și-n câmp, Se moare în școală cu zero barat, Se moare titrat, demagocic și tâmp, Se moare-n licențe prin grav plagiat... Se moare cu lux, cu pompă, cu fală, Se moare de ură, ori multă iubire, Se moare în serii la comandă fatală, Se moare în comă, se moare în fire, Se moare la
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
doar arar un fulger le desparte sau cer brăzdând cometa care trece o astfel de minune înfioară bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i vreme pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350887_a_352216]
-
PRINTRE MACI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului ce m-aș întinde printre maci... să sorb adânc miros de câmp... să nu mai văd doar oamenii posaci... și afișând un zâmbet tâmp... să zbor! ce m-aș hlizi la norii albi găsindu-le o form-anume ce pentru mulți,rămași tot orbi, desigur s-ar găsi alt nume, cu drepturi de-autor! ce mi-aș lipi de tălpi pamântul să simt crescându-mi
PRINTRE MACI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354856_a_356185]
-
sau est zălud, coboară-ncet azi ritmuri noi săgeți din picurii de ploi prin care numai amândoi vom trece-n verde crud. În albele zidiri de treci prin timp și anotimp stingher mai dorm și clipele de cer cu aer tâmp peste poteci. Mi-i toamnă și tot curg mereu același eu cu chipul greu; tu treci în văluri îmbrăcată, tu ești povestea de-altădată pe care-o cânt ca pe-un descânt în ploi de vânt. Din est și vest
PLOAIE ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355515_a_356844]
-
care Iisus cel nituit în cositor nu ieșea decât cu ocazia celor două mari primeniri din an, de Crăciun și de Sfintele Paști. În genunchi, ochi în ochi cu El, eu îi recitam rugăciunea rapid, ca purtată de un mecanism tâmp care țăcăne fără să-și bată capul pentru ce a fost inventat de fapt. Apoi, împăcată, fericită aproape, adormeam cu ,,Krestianka” în brațe, singura revistă cu fotografii colorate din tot satul, pe care poștașul ne-o aducea gratuit, cred, acasă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > BĂTRÂNEȚEA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrânețea e ca somnul, te prinde fără veste Cu surâsu-i tâmp, viclean te-ademenește, Îți spune că ți-a fost menit în astă lume S-aduni în spate saci de-nțelepciune. La început mlădiță, apoi un pom pe rod Chiar între generatii din tine face pod, În suflet, rămâi macul în
BĂTRÂNEŢEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355619_a_356948]
-
Însuși Mântuitorul Hristos înaintea Tatălui în veșnicie. Dar lupta și jertfa lor pentru noi și pentru a noastră mântuire este și o chemare puternică adresată nouă. Ei sunt „preoți ai deșteptării noastre” din plutirea mioritică autosuficientă, din beția resemnată și tâmpă în care zacem adesea confundând pacea lui Dumnezeu și trezvia lucrătoare cu pasivitatea inerțială a așteptării ca altcineva să ne facă ordine în viață, în casă și în societate”. (Ortodoxia și artele marțiale. Ed. Episcopiei Giurgiului, 2014, p. 10-11) Spre
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
citească toate scrisorile sforăitoare, de felicitare și asta de fiecare dată când era tristă și cam nesigură pe clipa următoare. Se cutremură ca dinaintea unei ghilotine. De când se știa îi fusese frică animalică de ceea ce nu înțelegea în întregime. Zâmbi tâmp, gest salvator doar într-o societate convențională, arătându-și degeaba dinții din porțelan, un implant scump și care, știa că i se potrivea perfect pe maxilarul fragil. - Phii, da slăbuță-n carne și os mai ești, fato hăi! Parcă nu
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Acasă > Orizont > Meditație > DESPRE FĂGĂRAȘ ȘI TÂMPA Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FĂGĂRAȘ. E vorba de numele topic (oronim). Acad. I. Iordan, DNFR, 1983, p. 195 îl socotește de origine maghiară și anume din Fogaras. Există chiar
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
s-ar putea gândi la bogár „gândac“, „rădașca“ e sorvos bogár adică „gândac - cerb“ (cu coarne), iar în tc. „taur“ e boğa (=magh. bika). Dar e b- față de f din rom. și mongură. TÂMPA. În apropierea orașului Brașov este dealul Tâmpa, despre al cărui nume S. Pușcariu, LR, 167 afirmase că ar putea fi - cum a arătat N. Drăganu - autohton. Dar în volumul Dacoromania, B., 1983, p. 107 se face următoarea remarcă în legătură cu articolul lui N. Drăganu, Din vechea nostră toponimie
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
nume S. Pușcariu, LR, 167 afirmase că ar putea fi - cum a arătat N. Drăganu - autohton. Dar în volumul Dacoromania, B., 1983, p. 107 se face următoarea remarcă în legătură cu articolul lui N. Drăganu, Din vechea nostră toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul Tâmpa ar putea fi
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul Tâmpa ar putea fi anteroman dacic, insă ne sprijinim pe comparația cu skr. tâmpa „vacă“ (inf. E. Burnouf, p. 286): de la varianta tamba „vacă“ poate fi denumirea orașului rusesc Tambov, la jumătatea distanței dintre Moscova și Volgograd. Mai este un oraș în Florida- SUA - cu denumirea Tâmpa, ceea ce ar fi identic cu Tâmpa noastră
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]