513 matches
-
Revoluitiei, nr. 9, ap. 12 țel. 094791511 ZALA VALENTINA SORINA Focșani Str. Ștefan Cel Mare, nr. 6, ap. 12 țel. 093361011 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII ALDEA FIRICĂ Focșani, str. Horea, Cloșca și Crișan nr. 19 ap. 10 țel. 093849823 ANGHELUȚĂ TÂNTA Focșani, str. Longinescu nr. 11 ap. 9 bl. 11 țel. 212900 ARITON VALENTINA Adjud Str. Libertății, nr. 8, ap. 20, bl. 8 țel. 645108 BOUROS MARIA Com. Cîmpineanca țel. 222478 CĂLITA GICĂ Focșani str. Unirii, nr. 6, bl. A3, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Secuilor nr. 6, bl. 23, sc. 2, et. 1, apt. 28, sector 4 țel. 6343721 16909 CORBU M. DINU (n. 1959) Str. Secuilor nr. 6, bl. 23, sc. 2, et. 1, ap. 28, sector 4 țel. 6343721 092308554 19411 COSTEA TÂNTA (n. 1959) Sos. Colentina nr. 2, bl. 1, sc. 4, et. 6, ap. 308, sector 2 țel. 2422527 9207 CRĂCIUN ELENĂ (n. 1959) Bd. Teiul Doamnei nr. 100, bl. 1, sc. 1, et. 2, apt. 10, sector 2 țel. 2429086
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
action à chaque fois que nos faisons un mouvement du visage ou un autre. Leș procédures que cet instrument complexe de recherche met à notre disposition permettent aussi l'identification du niveau d'intensité, sur une échelle de cinq points, tânt pour la durée de développement des actions faciales, que pour leur codage proprement-dit. Dans să variante révisée,237 FACS peut être utilisé seulement pour le comportement non-verbal facial enregistré par des moyens vidéo. Alter ego est un questionnaire du type
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pour l'époque, était audacieux. Leș courtisans șont partagés entre la stupéfaction, l'admiration et, peut-être déjà, la jalousie face à ce couple complémentaire. Un marché est conclu entre leș deux hommes: Henri ne s'engagera pas dans cette liaison tânt que Louis n'aura pas promis « de ne plus regarder Madame de Hautefort ». Louis, d'ailleurs, se plie à cette condition sine qua non. Et la familiarité laisse rapidement place à l'aveu, celui du plus amoureux des deux, Louis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de atunci 43. Între timp, însă, există dovezi că Machiavelli a făcut revizuiri minore în prima jumătate a anului 1515. Într-un articol publicat postum, Hans Baron remarcă faptul că în capitolul 26 din Principele, Machiavelli urmează o remarcă cu privire la "tânte guerre fatte nei passati Venti anni" (atât de multe războaie care au fost purtate în ultimii douăzeci de ani) cu o listă de lupte care începe cu bătălia de la Fornovo pe Taro, desfășurată la 6 iulie 149544. Douăzeci de ani
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
novembris. [caligafie necunoscută de secol XIX :] Semnătura lui Marcello Adriani, în numele lui Macchiavelli. Anexă 2 Francesco Vettori a Niccolò Machiavelli, 23 November 1513. Spectabili viro Nicolò di messer Bernardo Machiavelli. În Firenze. Compar mio charo. Io ho usato con voi tânta sobrietà chol chalamo, chome dice Christofano Sernigi, che io non ho tenuto a mente dove io ero. Vuolmi bene ricordare, che l'ultima hebbi da voi chominciava dalla novella del Lione e della golpe, della quale ho ricercho un pocho
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și strigne, non ne parlare. E per questa lettera ho facto pensiero scrivervi qual sia la vită mia în Romă. Et mi par conveniente farvi noto, la prima choxa, dove habito, perché mi sono tramutato, né sono più vicino a tânte cortigiane, quanto ero questa state. La stanza mia și chiama Sân Michele în Borgo, che è molto vicina al Palazo e alla Piaza di Sân Piero: mă è în luogo un pocho solitario, perché è inverso îl monte chiamato dalli
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
opposée, bien que complémentaire, de son moi artistique, contre laquelle îl est nécessaire de mener une guerre spirituelle : cette figure centrale est représentée par Urizen, une projection spéculaire de Los/Blake. Le conflit traduit la lutte entre l'égo, en tânt qu'expression " déchue " de la personnalité créatrice/spirituelle, et le moi comme image sacrée, absolue, de l'identité. En dernier lieu, nous avons dressé une liste avec leș qualités maîtresses du moi créateur de Blake, en discutant des caractéristiques comme sincérité
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
même de la différence des modes d'expression. Leur prise de position devait donc apparaître clairement, leur argumentation devait s'appuyer sur leș études des séances 1 et 3 et ils étaient tenus d'employer un vocabulaire le plus précis possible tânt sur le plan littéraire que sur le plan cinématographique. Nous avons obtenus de très bons travaux dans leș deux domaines et cela montre qu'ils ont été capables de réutiliser leș analyses réalisées en cours de séquence et désormais de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
et le contenu de notre corporalité. Leș protagonistes "lettrés" șont la Marquise de Merteuil, le Vicomte de Valmont, la Présidente de Tourvel, Cécile de Volanges, le Chevalier Danceny, Madame de Volanges (la mère de Cécile) et Madame de Rosemonde (la tânte du Vicomte de Valmont). Îl y a entre eux un tissu très fin de rapports de vie, d'amour et de mort. Celle qui déclenche leș mécanismes du jeu social et surtout du jeu intime, c'est la Marquise de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de Valmont). Îl y a entre eux un tissu très fin de rapports de vie, d'amour et de mort. Celle qui déclenche leș mécanismes du jeu social et surtout du jeu intime, c'est la Marquise de Merteuil. En tânt que personnage principal, elle n'a pas de portrait. L'auteur est, d'ailleurs, très parcimonieux avec leș détails physiques, îl préfère mettre en évidence leș effets sur le corps / visage de certains comportements. La seconde source d'information "corporelle
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
s'amuser, comme avânt, au cimetière? FIDIO: Și pourquoi pas? LILBE: Et crever leș yeux des morts, comme avânt. FIDIO: Că, non. LILBE: Et tuer? FIDIO: Non. LILBE: Alors, on va laisser leș gens continuer à vivre? FIDIO: Evidemment. LILBE: Tânt pis pour eux. FIDIO: Est-ce que tu ne rends pas compte de ce qu'il faut faire d'être bon?" (Oraison, în Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968, p. 17) ("LILBE: N-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
se traduc.” (T. Maiorescu, 115) • enunțuri nominale, „... Mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul...” (I.L. Caragiale, IV, 91) • propoziții: Într-o zi, prin luna mai, aproape de moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească.” (I. Creangă, 5) • fraze: „Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte) că m-ai înțeles!” (M. Preda, Viața, 53
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
non è già sogno / come stimai gran tempo, ahi lice în terra / provar felicità. Ciò seppi îl giorno / che fiso io ți mirai. Ben per mia morte / questo m'accadde. E non però quel giorno / con certo cor giammai, fra tânte ambasce, / quel fiero giorno biasimar sostenni. Or tu vivi beata, e îl mondo abbella, / Elvira mia, col tuo sembianțe. Alcuno / non l'amerà quant'io l'amai. Non nasce / un altrettale amor. (vv.119-133) A Silvia: Questo è quel mondo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non dică: già fu grande, or non è quella? / Perché, perché? Dov'è la forza antică, / dove l'armi e îl valore e la costanza? / chi ți discinse îl brando? / chi ți tradì? qual arte o qual fatica / o qual tânta possanza / valse a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ultima epistola anunță fragmentul în care este descrisă moartea lui Consalvo. În august 1823 Leopardi scrie despre speranța: con essa favella e delira amintind de con le speranze mie parlo e delirio din Così gl'interi giorni. Cuvintele Questo di tânta speme oggi mi resta din foscolianul Un dì se regăsesc în vv. 91-92 din Le Ricordanze: Che di cotanta speme oggi m'avanza. De remarcat este și asemănarea dintre L'infinito și Forse perché dalla fatal quiete, discutată și de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se referă la situația politică din Italia momentului compunerii operei. În jurământul cu care se încheie prima scenă din primul act, există chiar o referire la huliții austrieci (“S'appressa un dì che all'Austro funesta sorgerà, în cui di tânte ingiurie a noi ragion darà!“), deși, oriunde în altă parte a libretului, Frederick I de Barbarossa este corect identificat că german. Se poate naște întrebarea firească: ce legătură are piesă scriitorului francez, Joseph Méry, La battaille de Toulouse cu libretul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de la Teatro Argentino erau decorate cu panglici tricolore, iar doamnele și domnii din audienta capacitată la eveniment, purtau cocarde tricolore. Aplauzele au început de la corul din deschidere (Viva Italia! Sacro un patto tutti stringe i figli suoi: esso alfin di tânți ha fatto un sol popolo d'eroi! ). Întregul act a fost bisat. Reprezentativ pentru atmosferă care a domnit în sala este incidentul de la finele actului III, cănd Arrigo strigă Viva Italia ! și sare peste balconul încăperii castelului, unde fusese sechestrat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
colei che vidi pria regnar sull' alma mia, colei, che per l' amor, regnerà sul mio cor! Io la vidi, al suo sorriso scintillar mi parve îl sole; come l' alma al paradiso schiuse a lei la speme, îl vol. Tânta gioia a me prometto 387 che s' inebria questo cor; Dio, sorridi al nostro affetto, benedici un casto amor. Aria J'ai la perdue! (Io l' ho perduta!) - din actul ÎI, scena 1 Rol : Don Carlo, moștenitorul tronului Spaniei * În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
è un istrion beffardo, e nel viso e nel cuor, che tutto è în lui bugiardo: lagrima, bacio, sguardo, sacrificio ed onor. E credo l'uom gioco d'iniqua sorte dal germe della culla al verme dell'avel. Vien dopo tânta irrision la Morte. E poi? E poi? La Morte è îl Nulla. Aria Era la notte din actul ÎI Rol : Iago, port drapelul lui Otello Voce : bariton Fach : bariton dramatic Loc de desfășurare : Un hol la parterul castelului Rezumat : Iago
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
corsie: Che orrore! - annoterà îl Macola - Ci tenevamo ben stretti alle traversie di legno perché îl suolo era imbrattato un po' qua e un pò là di materie ignobili e rendeva pericoloso qualunque movimento. (...) Non mi sono mai spiegato, come tânte creature umane potessero vivere là dentro, qualche volta venti, qualche volta trenta e più notti, respirando le esalazioni più pestifere e în un'aria umida, vischiosa, corrotta dai gas acidi sviluppati dal cibo mal digerito e rigettato, e dagli odori
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée. Leș compliments, leș invitations, leș hommages, le sentiment d'être devenue une de ces préférées, une de ces élues que Paris acclame, adule, adore tânt que dure son entraînement, la joie d'être ainsi choyée, admirée, d'être appelée, attirée, recherchée partout, firent éclater dans son âme une crise aiguë de snobisme" [Maupassant, Notre coeur, p.185-186]. "Des mois se passèrent. On l'oubliait. Lorsque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]