355 matches
-
femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru început personajul feminin apare dominat de o inteligență practică, îmbogățită și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă. Suntem în împărăția oamenilor povestiri.” 271 Prologul târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței. Ar putea fi considerat un autoportret, dar și un manual inițiatic în tainele chinuitoare ale căsătoriei, o veritabilă punere în scenă a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female storyteller” Elaine Tuttle Hansen, The Wife
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care o soție vicleană le practică pentru a-și domina soții”273, cu toate acestea se dovedește a fi mai mult decât atât, se convertește într-o pledoarie feministă sau într-o predică. Târgoveața vorbește ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor, un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Galileii, dar și cel cu femeia din Samaria. Este conștientă că, interpretând aceste pasaje biblice, Biserica apuseană a stabilit că doar o căsnicie este recunoscută, binecuvântată și permisă. Exemplul femeii samarinence, concubină a mai multor bărbați, devine un prototip pentru târgoveața din Bath, o pildă negativă ce ar trebui evitată, cu care totuși se identifică. Femeia noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează, este mirată, nedumerită: „și-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează, este mirată, nedumerită: „și-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea/ Nu fuse soț în cinste pentru ea?/ Cam câți putea să ieie după lege?”276 Târgoveața reprezintă, cu siguranță, o întruchipare fidelă a tot ce este carnal, de aceea se și identifică cu femeia samarineancă, pe care o evocă și cu care are similitudini 272 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 273 S. H. Rigby, op. cit., pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de viață a lui Hristos îl oferă.”279 Târgoveața, ni se spune în Prologul general, nu este din Bath, ci de lângă această localitate, de altfel un mic orășel, chiar și după standardele medievale, accentuându-se astfel provincialitatea femeii, rudimentarismul ei, dar, în același timp, poate fi privit și pozitiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în același timp, poate fi privit și pozitiv acest aspect al provenienței: sugerează situarea marginală a femeii care reușește, în cele din urmă, prin abilitate, să-și creioneze un drum propriu, un destin ce se evidențiază în rândul celorlalți.280 Târgoveața a fost asociată de critica literară cu legea Vechiului Testament, deoarece în acea epocă antică textele erau percepute doar cu sensul lor literal, de aici și conotația cu trupescul, carnalul, ea nu reușește să pătrundă în profunzimea doctrinei pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
instinctelor personale. Mereu încearcă să se disculpe pentru dorințele ei, aducând ca argumente exemple celebre: „și Solmon ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului și virtutea castității, acordă literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată a Sfintei Scripturi, însă exegezele eronate pe care le transmite devin o condamnare prin propria voce, chiar dacă ea nu realizează acest lucru. Personifică maniera sofistă de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham. Avem o întragă enciclopedie a cuplului în discursul femeii. Suntem de acord cu observația potrivit căreia „solilocviulul târgoveței din Bath nu este unul transparent cum ar părea la o lectură superficială: el cere o privire în profunzime, uimește și intrigă cititorul, oferă prilejul unor interpretări diferite, creează, deși este un monolog, efectul de dialog între personaj și cititor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Bath nu este unul transparent cum ar părea la o lectură superficială: el cere o privire în profunzime, uimește și intrigă cititorul, oferă prilejul unor interpretări diferite, creează, deși este un monolog, efectul de dialog între personaj și cititor.”294 Târgoveața recunoaște superioritatea fecioriei - atât de lăudată, căutată și glorificată într un Ev Mediu mistic și nebulos, dar o justifică doar ca pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut, pe de o parte subiniind rudimentarismul personajului, dar acest aspect poate fi privit și ca o calitate, aceea de a-și face discursul accesibil unui public cât mai larg. Târgoveața nu își 293 Ibidem. 294 Derek Pearsall, The Canterbury Tales, London, 1985, p. 76 apud Charles W. M. Henebry, Apprentice Janekyn/Clerk Jankyn: Discrete Phases in Chaucer’s Developing Conception of The Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este superioară. Le este permis văduvelor să se recăsătorească (I Corinteni 7, 39), dar nu tot ceea ce este permis este și indicat, folositor : faptul că recăsătoria nu este condamnată, nu înseamnă automat că este și utilă. Ceea ce nu a înțeles târgoveața este faptul că femeilor căsătorite nu li se refuză posibilitatea mântuirii, doar cu condiția de a naște copii și de a fi fidele, iubitoare și sobre (1 297 Ibidem. 298 S. H. Rigby, op. cit., p. 141. 100 Timotei 2, 15
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi fidele, iubitoare și sobre (1 297 Ibidem. 298 S. H. Rigby, op. cit., p. 141. 100 Timotei 2, 15) sau credincioase „femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată” (Pildele lui Solomon 31, 30).299 Fratele cerșetor o acuză pe târgoveață că și-a permis să abordeze textele sfinte sau patristice în maniera unui predicator și o sfătuiește să rezerve această ocupație celor care aveau autoritatea cuvenită, cum era el însuși. Deși admite că femeia spune multe lucruri bine, îi neagă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orală, textele latine, pe care le citează, nu au fost consultate în mod direct, ci presupunem că au fost doar auzite din alte surse. Pe când stareța și maicile din suita ei aveau acces la manuscrisele ce se găseau în mănăstiri, târgoveața este străină de aceste preocupări, dar are și un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei erezii sau chiar o schismatică. A încercat să institue o sectă nouă și periculoasă, al cărei principiu era dominarea bărbaților de către femei.”303 Cu toate defectele și neajunsurile, târgoveața din Bath 299 Ibidem, pp. 141-142. 300 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 309. 301 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 97. 302 „Experiența și nu vreo autoritate” (trad. n.) 303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un procedeu frecvent folosit în avocatură. Combină legea scrisă cu cea nescrisă, o formulă rostită este susținută de numeroase exemple, lansându se într-o adevărată bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului din I Corinteni 7, 4 conform căruia „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
the Wife of Bath's Prologue and Tale, în „Chaucer Review”, vol. 13, nr. 1, summer 1978, p. 51. 305 Ibidem, p. 53. 306 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 281. 307 Susanne Sara Thomas, art. cit., pp. 260-261. (trad. n.) 102 Târgoveața nu folosește o strategie dialectică, ci una retorică. Interpretează eronat, chiar tendențios, tot ceea ce i se pare că aduce acuze naturii feminine. Citatul paulin „C-așa au scris Apostolul în carte/ Dând și porunci la soți: să ne iubească!/ Așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]