308 matches
-
-ți recuperezi fiica? Câți bani vrei? ― Facem afaceri acum? Negociem o tranzacție? ― Sunt gata să facem târgul. ― Ce palpitant! ― Cât vrei? ― Douăzeci și cinci de mii de dolari. ― Bine. ― Nu, Milton, Îl corectă vocea, n-ai priceput. Vreau să mă tocmesc. ― Ce? ― Târguiește-te, Milton. E vorba de o afacere. Milton rămase perplex. Clătină din cap la ciudățenia acestei solicitări. Dar până la urmă se conformă. ― Bine. Douăzeci și cinci e prea mult. Îți dau treisprezece mii. ― E vorba de fiica ta, Milton. Nu de crenvurști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
crize, puse stăpânire pe corpul său și În secunda următoare sărea din nou afară din mașină, alergând Înapoi pe peron. Individul ăsta voia să facă afaceri? Ei, lasă c-o să-i arate Milton cum se fac afacerile! Voia să se târguiască? O să vadă el! (Milton urca acum treptele, cu ciucureii zornăindu-i pe metal.) În loc să lase douăzeci și cinci de mii de dolari, de ce să nu lase douăsprezece mii cinci sute? În felul ăsta o să am și eu un cuvânt de spus. Jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
parcul Petru și înapoi ne ceru zece ruble și, deși în buzunarele „luminăției sale“ se aflau doar cinci ruble și jumătate, m-aș fi urcat în sanie fără să stau prea mult pe gânduri, considerând, pe atunci, că a mă târgui cu un birjar în prezența unei doamne este cu mult mai grav decât a săvârși o ticăloșie. Dar Zinocika salvă situația. Cu ochișorii plini de indignare, ea observă că n-a mai auzit de un preț așa de mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
tăbuioc cu mălai pe Sâlică, cu trenul. Cum trenurile epocii erau rare și aglomerate ochi, de se circula frecvent pe scări, pe tampoane și pe acoperișurile de la vagoane, Sile a mers pe scara vagonului până în gara Humor. La piață a târguit făina așa cum îl învățase bunica, și o luă cu tăbuiocul în spinare spre gară, unde, la casa de bilete era o aglomerație dezarmantă. Totuși se băgă în mulțime și reuși să cumpere biletul fatal; fatal, deoarece ieșind din îmbulzeală se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
viitor. Va fi dificil să păstrăm anumite libertăți într-o democrație când factorii perverși care guvernează lumea - criminali, teroriști, sociopatologici - s-au folosit de libertăți pentru a ne ataca societatea. Nu este greu să prognozăm că vom ajunge să ne târguim cu propria noastră intimitate pentru păstrarea siguranței în viitor, dacă, și atunci când ne vor pândi amenințări grave, care se pot finaliza cu pierderi de vieți omenești. În prezent, cei mai mulți dintre noi ar putea să nu ia în considerație existența medicamentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
se lasă Brătianu, pentru că știe că Anglia ne-a mai părăsit o dată la Congresul de la Berlin ! Și nici acum n-a primit destule asigurări ! Nu se cunoaște nici după atât timp spiritul meschin al dinastiei Brătienilor ? Brătianu încă se mai târguiește ca la piață, vrea să intre în momentul cel mai prielnic al războiului și nu vrea să-și scadă pretențiile cu nimic ! Brătianu se teme că Aliații au să se înțeleagă cu rușii pe deasupra capului său... Un stat mic, domnilor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o să rămînă decît cîteva luni și că pe urmă se va Întoarce ca să lucreze mai departe la o familie care se muta Într-o casă nouă. Guadalupe era cam surdă și se ducea devreme la utrenie și la piață, ca să tîrguiască și apoi se apuca să gătească pentru copiii ei, niște nerecunoscători care vin numai la masă și care stau separat cu nevestele lor. Era cam surdă și Arminda Începuse să se simtă mai bine, Își păstra forțele pentru cămășile conașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o compromiteți în așa fel, încât să căpătați de la ea o speranță, pentru ca, sprijinindu-vă pe această speranță, să renunțați fără pierderi la cealaltă speranță, de o sută de mii. Că, dacă ați fi făcut acest pas fără să vă târguiți cu ea, rupând totul singur, necerându-i ei mai înainte garanții, atunci, poate, v-ar fi devenit prietenă. Asta-i tot, mi se pare. Ba nu, încă ceva: când, după ce am luat biletul, am întrebat-o care-i răspunsul, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dăruiește un colier de perle atât de scump și mai că n-o face în ajunul nunții tale, iar eu îl primesc? Dar Rogojin? Chiar la tine-n casă, cu maică-ta și cu soră-ta de față, s-a târguit pentru mine, iar tu, după asta, ai venit în pețit și mai că n-ai adus-o și pe soră-ta! Oare Rogojin a avut dreptate când a zis că ești în stare, pentru trei ruble, să te târăști până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
te fac mai târziu să-mi reproșezi asta! Cât despre declarația dumitale că-ți fac cinste, asta o știe Toțki. Iar tu, Ganecika, ai lăsat-o pe Aglaia Epancina să-ți scape; n-ai știut? Dacă nu te-ai fi târguit cu ea, s-ar fi măritat negreșit cu tine! Așa sunteți voi toți: e totuna pentru voi dacă aveți de-a face cu femei cinstite sau necinstite! Nu sunteți în stare să le deosebiți... Ia uitați-vă cum se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se răzgîndi. — Să-i spun? O să vrea să urce aici, dacă-i spun. O să vrea s-aducă un doctor. — Poate-ar fi cazul să chemăm un doctor, nu crezi? Domnul Imrie a zis... — Un doctor? Isuse, Viv, nu ne-am tîrguit și pentru asta. El Își trase mîna dintr-a ei și și-o duse la cap, trăgîndu-se de păr. Din expresia lui, ea Își dădu seama că se gîndea la bani și la toată vînzoleala asta. Începu să plîngă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
transformi dezastrul în aplauze... Sachs mai privi o dată oamenii din jur: o mamă și un tată cu doi copii plictisiți, un cuplu în vârstă, un motociclist cu un tricou cu Harley Davidson și două femei europene ce încercau să se târguiască cu un vânzător pentru niște bijuterii. Îl observase pe Bell lângă fast food. Dar unde era Kara? Doar stabiliseră cu ea să stea aproape de unul din ei tot timpul. Încercă să-l întrebe pe detectiv prin semne despre ea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vorbe în doi-trei peri, copile ale acestora ce nu puteau îndura eșecul mamelor, slujnicuțe care l-au îngrijit când era încă în puterea de neostoit a bătrâneții, două chelărese care au picat moarte după el când au observat cum se târguie pentru niște morcovi, o contesă poloneză care aflându-se în trecere prin Veneția și văzându-l cum iese pe canal în gondola lui de mahon, a lăsat casă, masă, patrie și și-a cumpărat palatul de vizavi de-al nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Lasă, bre, am auzit și eu prostia aceea - numai un orb nu vede realitatea: În luna lui februar, ’45, (când noi eram În Lagărul de repatriere de la Sighișoara - asta nu se uită, nu se uită...), Stalin avea nevoie să se târguiască cu Churchill - mai dă tu, jupâne, mai las eu, stăpâne?! - Dar e adevăr istoric! Acel bilețel cu procentele există! - Dar eu nu neg bilețelul, dragu-tatii, eu neg adevărul potrivit căruia Stalin ar fi avut nevoie de aprobarea, scrisă pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cartea Milionarului și era, dincolo de orice îndoială, un manual de îmbogățire. Am plătit fără să șovăi și am ieșit fericit, uitând săți răspund vânzătorului, care mă întrebase când vine tata să ia marfa serioasă, căci nuți venea a crede că târguisem o carte așa, de florile mărului. (E de precizat că pe atunci „marfa serioasă“ însemna cuie, tablă, gaz, detergent la sac ori ciment - la care aveai drept numai dacă achiziționai și cărți de la raionul de librărie, ca sățși facă planul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ea bănuia că avea dreptul la ele, ea care nu se pierdea în ficțiuni decât dacă îi aduceau un profit, acum se trezea visând așa, oricând și oriunde, în timp ce traversa strada sau în timp ce dădea ultimele indicații zugravilor sau în timp ce se târguia cu parchetarii, visa în timp ce străbătea camerele din apartamentul Carminei, cu mobilierul sărac strâns la mijloc, acoperit cu folii de plastic și vorbele sale și zgomotul pașilor aveau ecou, profunzime, se trezea cu mintea în cine știe ce loc, în miezul unor trăiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și negre ca niște piei de zebră, genți de satin, șaluri de șifon, pompoane de argint și pantofi, Întotdeauna cu tocuri Înalte. Nu trecuse În nici o zi pe lângă bazarul ăla fără să intre În cel puțin câteva magazine, să se târguiască cu vânzătorii și să sfârșească prin a plăti un preț cu mult mai mic decât cel inițial pentru niște lucruri pe care nici măcar nu-i trecuse prin cap să le cumpere. Însă a trecut prin fața câtorva buticuri și a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-l ajută limba de lemn, dar sensul acesta a fost. Voi sunteți vocea celor mulți, voi care fugiți din sala parlamentului când vine vorba de declarațiile de avere? Voi sunteți urmașii stângii? Niște complotiști, una vorbiți și alta fumați, vă târguiți pe funcții ca-n afacerile voastre oneroase. Dar era târziu, prea târziu. Iliescu a avut 15 ani la dispoziție, în care putea rosti acest discurs și s-a mulțumit cu aluzii. A avut toate pârghiile pentru a și-l pune
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
că i-am manglit un kil juma dă făină, care cu iel mă puteam lipsi să prânzesc. Nu-i totu lapte și miere pentru creștinu dă vrea să mă trag dă șireturi cu vipurili. Când m-am Întors dă la târguit, Capitano sforăia cât Îl ținea chimiru. Da când am suflat a doua oară dân goarnă - care relicvă am salvat-o dă la o lichidare judicioasă la Studebaker - omu s-a săltat urlând dân culcuș și a băgat cu zoru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că planu total Îmi iera gata d-acu. Sorții au vrut să dau, Într-un număr vechi dân Almanahul comisionarului, dă niște pesos bine călcați. M-am ținut tare să nu-i Învestesc În două completos și pă loc am târguit rumeguș, pitchpin și vopseluri. N-am avut pace În beci până n-am tocmit dân șozurile alea o pudincă dă lemn, cu balama, dă vro trei kile, ș-am zugrăvit-o artistic cu vopsea maronă. Dă la o chitară dizacordată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îndice tarifu corect. — Două mii cinci dă naționale, am zis pă loc, glas Îngroșat. Pomanagiu s-a zăpezit la mutră și În locu moralei care io mă așteptam la ea, mi-a cerut o săptămână. Mie nu-mi place să mă târgui și i-am dat două zile, doar două: — Două zile. Nici un minut, nici o zi, nici un an mai mult. Poimâine, la nouășpe și cinzeșcinci trecute fix, În cabina telefonică număru doi dân Constituție, vii cu mălaiu-n plic. Io o să port un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Iar Serviciul trebuise să știe tot despre toate și încă un pic pe deasupra. Ei bine, pînă la acest "pic pe deasupra", totul era bine și frumos. Oamenii săi erau capabili, talentați, atenți, muncitori. N-aveau somn, n-aveau odihnă, nu se tîrguiau, nu se plîngeau, nu încercau să se ascundă pe după degetul cuiva (desigur, numai despre degetul său, al lui Minai Mihail, putea fi vorba!), cădeau în brînci efectiv de nesomn, de epuizare și pînă la urmă se știa totul. Dar "picul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spuse: - Sărut mâna, domnișoară! Plimbare plăcută... Puteam să facem cunoștință, îmi șopti, dar nu acuma. Duminică ieși cu mine și ai să vezi. Dar să te pui la punct, nu așa... Am ajuns în piață și l-am urmărit cum târguia și se tocmea pentru un firicel de mărar. Nu se grăbea și totdeauna ieșea, după cum îmi demonstra el, în câștig. Cunoștea toate legumele și de câte anume legături avea nevoie. Își făcea socoteli: asta da, asta nu, fiindcă mai mâncase
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o amiază, se pregătea să pornească acasă. Cum s-a făcut, cum s-a dres - și-a găsit degrabă un tovarăș la carul lui rămas fără trăgători. Un român „din ceea parte a Moldovei“, din ținutul Neamțului ca și dânsul, târguise niște boi mari albi, cu coarnele lucii și frumos aduse. Din câteva cuvinte s-au înțeles; satele alăturea; unul are car, altul are boi, pornesc tovărășie la drum; își mai țin de urât și cu vorba; și la Tupilați, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Sebeș, să vândă pieile de lup și de jder; s-a întors și s-a suit la piscul Pătrului, ca să arvonească brânza de toamnă de la bacii poienari; s-a dus să-și găsească soții la Braniște; a ales și a târguit cu ajutorul lor un cal în locul Murgului. Pe acesta îl chema Șargu. Era voinic și blând. Coborând cu stăpânul său cătră apa Frumoasei, se deprinsese să sforăie și să ocolească oseminte împrăștiate, într-un loc unde fusese o întâmplare năprasnică. Câteodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]