257 matches
-
I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au așezat târlele de oi în poienile din acele „dudeții” (Dubău, D., Op. cit.). Precizăm că cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul orașului au fost descoperite în zona extravilană, acolo unde între timp s-au format câteva văi torențiale (Cartierul Vlașca). Perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
celui îndrăgit, aflat departe, în „xinite” (printre străini, la lucru), o sfâșietoare scrisoare de dragoste, fără însă a-și dezvălui direct sentimentele. Astfel, iubitul află că, de când a plecat departe, i s-au îmbolnăvit mioarele rămase acasă, i se năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
Ioan Babă. La reluarea revistei, în 1990, coordonatori șunt Corneliu Crăciun și Ioan Derșidan, iar colectivul de redacție se compune din Ioan Babă, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Lucian Drîmba, Grațian Gal, Dumitru Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Rauscher, Maria Tîrla. Anuarul își propune să valorifice în articole și studii „rezultatele muncii de cercetare” a membrilor Filialei Oradea a Societății de Stiinte Filologice. Rubricile revistei șunt „Limba”, „Literatura”, „Folclor”, „Metodica”, „Documente, note, recenzii”, „Cronică”, iar din 1990, „Istorie a culturii și
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
Articolul UNIC Se validează mandatele deputaților Balog Ioan și Tîrlă Maria în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN București, 4 mai 1992. Nr. 28. ----------
HOTĂRÂRE nr. 28 din 4 mai 1992 privind validarea unor mandate de deputati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199945_a_201274]
-
data de 27 mai 1947 în localitatea Șomcuta Mare, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Gilad nr. 17, cod. 77710. (Dosar nr. 3.529/RD/2005) 3. Abramovici Rozica, fiica lui Bercu Avram și Tîrla, născută la data de 5 octombrie 1937 în localitatea Ștefănești, județul Botoșani, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nazareth Elit, str. Tabor nr. 449/1. (Dosar nr. 2.676/RD/2007) 4. Albrecht Rachel, fiica lui Egri David
ORDIN nr. 1.731/C din 18 iunie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200169_a_201498]
-
P.A.C. 6. Ionel Dinu P.N.T.-C.D. 7. Crăciun Madas P.A.C. 8. Aurel Dale P.N.T.-C.D. 9. Ovidiu Btlanean P.A.C. 10. Mihaela Rusu P.N.T.-C.D. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Ioan Balog 2. Maria Tîrla 3. Petru Negrutiu 4. Marțian Burtă 5. Coriolan Tudorel Naghi 6. Ioan Ghilea 7. Ioan Bodea 8. Vasile Tripon 9. Ionel Pert 10. Florea Homorogan Frontul Salvării Naționale 1. Vasile Ionel Hedea 2. Teodor Moldovan 3. Nicușor Lepădatu 4. Gheorghe
PROCES VERBAL din 27 septembrie 1992 privind alegerile generale pentru Camera Deputatilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
Jos Filipești Cazasu Magureni Corbu Vechi Bertestii De Sus Gavani Chiscani Marasu Lacu Rezi Bordei Verde Gemenele Lacu Sărat Plopi M. Kogălniceanu Caineni Băi Gropeni Scortaru Vechi Sălcia M. Kogălniceanu / Căldărușa Gulianca Tichilesti Rimnicelu Tacau Odaieni Chichinetu Gurguieti Traianu Titcov Târlele Filiu Ciresu Jirlau Tudor Vladimirescu Clocile Lanurile Vădeni Colțea M.Kogălniceanu/Sute Valea Cânepii Corbu Nou Mircea Vodă Vărsătura Cotu Lung Movila Miresii Custura Muchea Cuza Vodă Olaneasca Cuza Vodă/Stăncuța Oprisanești Dedulesti Perisoru Drogu Pietroiu Dudescu Rimnicelu Dudești Romanu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Gherăseni Zeletin Rușețu Măcrina Gomoești Sârbești Mănzu Grebănu Scărișoara Mărgăriți Greceanca Scheiu Mihăilești Gură Câlnău Scorțoasa Movila Banului Hamești Sibiciu de Sus Movila Oii Izvoranu Slobozia Mucești Dănulești Izvoru Dulce/Merei �� Smărdan Pădureni Lanurile Sorești Pietroiu Leiculești Strezeni Pleșcoi Limpeziș Târlele Poienile Lipia Toropolești Rătești Lunca Frumoasă Valea Cătinei Roșioru Lunca Jariștei Văcărească Săgeată Maxenu Vâlcele Sălcioara Măgura Vintilă Vodă Sibiciul de Jos Mâlăiești Vintileanca Ungureni Mărăcineni Vadu Sorești Mâțești Valea Lupului Merei �� Valea Nucului Miarea Valea Părului Moisica Valea Viei
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
cu Bl. A3 Str. Walter Mărăcineanu Str. Zambilelor Str. Zărandului Str. Zimbrului Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul FĂUREI Localitate componentă: Făurei Orașul IANCA Localitate componentă: Ianca Sate ce aparțin orașului: Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu, Târlele Filiu Comuna Cazașu Sat: Cazașu Comuna Galbenu Sate: Galbena, Drogu, Pântecani, Sătuc, Zamfirești Comuna Gemenele Sate: Gemenele, Găvani Comuna Grădiștea Sate: Grădiștea, Ibrianu, Maraloiu Comuna Jirlău Sate: Jirlău, Brădeanca Comuna Măxineni Sate: Măxineni, Corbii Nou, Corbu Vechi, Latinu, Voinești Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Vâlcelele Sat: Vâlcelele Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Comuna Bălăceanu Sat: Bălăceanu Comuna Brădeanu Sate: Brădeanu, Mitropolia, Smârdan Comuna Cilibia Sate: Cilibia, Gara Cilibia, Movila Oii, Mânzu, Poșta Comuna Cochirleanca Sate: Cochirleanca, Boboc, Gara Bobocu, Roșioru, Târlele Comuna Costești Sate: Costești, Budișteni, Gomoești, Groșani, Pietrosu, Spătarii Comuna Gălbinași Sate: Gălbinași, Bentu, Tăbărașii Comuna Gherăseni Sate: Gherăseni, Sudiți Comuna Ghergheasa Sate: Ghergheasa, Sălcioara Comuna Largu Sate: Largu, Scărlătești Comuna Luciu Sate: Luciu, Caragele Comuna Movila Banului Sate: Movila
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) și altele. Vegetația lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuști ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium și puieți de arbori, în special de molid. Festuca
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Târlele este un sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în sudul acesteia. Satul Târlele este situat în Comuna Cochirleanca din estul județului Buzău, la o altitudine de 87 metri, față de nivelul mării. Se află aproximativ la
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
Târlele este un sat în comuna Cochirleanca din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în sudul acesteia. Satul Târlele este situat în Comuna Cochirleanca din estul județului Buzău, la o altitudine de 87 metri, față de nivelul mării. Se află aproximativ la 45 grade și 11 minute latitudine nordică și 27 grade, 1 minut longitudine estică. Accesul se face pornind
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
minute latitudine nordică și 27 grade, 1 minut longitudine estică. Accesul se face pornind din satul Boboc, pe drumul comunal pietruit nr. 14, pe o distanță de . Denumirea satului are legătură cu stânele care existau aici înainte de construirea primei case (târlă = stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie română și de religie ortodoxă. Nu există biserică și nici cimitir, oamenii mergând la biserica din Boboc. Chiar și morții îi îngroapă tot la
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
ortodocși (90,48%). Pentru 8,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocargeaua", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Cocargea, Buliga și târlele Nefelea și Renciu, având în total 2513 locuitori. În comună existau trei biserici și două școli una de băieți, cu 80 de elevi și una de fete, cu 31 de eleve. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și era formată din satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoeni, și din târlele Mandache și Putineiu, având în total 1181 de locuitori. În comună funcționau trei biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 65 de elevi (din care nouă fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
8 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Rasa, ce avea o populație de 2282 de locuitori în satele Rasa, Cunești, Bogata, Valdomiru, Glavacioaca și lefterul și în cătunele (târlele) Bechiru, Ovreiu și Malacu. În comuna Rasa existau trei școli mixte (la Rasa, Cunești și Bogata), având în total 230 de elevi; și trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Ciocănești a aceluiași județ. Comuna Cacomeanca avea
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Elena Cachi și urmașii colonelului Grigore Dimitrescu. Bucu devine comună după organizarea din anul 1863. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Bucu și Gheorghe Lazăr, precum și târlele Iezeru, Cășeria, Capu Moșiei și Ionești, având o populație totală de 2285 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu satele Bucu, Gheorghe Lazăr și Sărățeni, cu o populație de 3011 locuitori. Satul Gheorghe Lazăr s-a separat în
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se întindea mult înspre sud, pe teritoriul actualului județ Călărași. Ea făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Ciulnița și Livedea (cu numeroase târle prezente pe teritoriul ei). Populația comunei era de 1379 de locuitori, în ea funcționând o biserică și două școli una de băieți, cu 58 de elevi; și una de fete, cu 16 eleve. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta și era formată din satul Reviga (după ce satele Cocora și Munteni-Buzău se separaseră recent pentru a forma comuna Cocora) și cătunele (târlele) Ghinica, Tumea și Răchițele, având în total 1255 locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală cu 92 de elevi (dintre care 16 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta Brăilei.85 După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta Brăilei.85 După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor scăzând la jumătate în 1930.Populația satului în acel an
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta Brăilei.85 După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor scăzând la jumătate în 1930.Populația satului în acel an se apropia de 2000 de suflete - români 1600, unguri peste 160 iar restul flotanți (funcționari vamali, poliție de
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
documentară a satului datează din 1550. În registrele vigesimale ale Brașovului, un cetățean din Căldărăsti este înregistrat cu un transport în valoare de 800 aspri. În trecut, satul purta și numele de "Trandafiru" de la numele unui baci care își avea târlele acolo. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Căldărăști forma o comună de sine stătătoare în plasa Câmpul din județul Buzău, cu o populație de 870 de locuitori. În 2 februarie 1880, satul a fost grav afectat de un incendiu
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
Cochirleanca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Boboc, Cochirleanca (reședința), Gara Bobocu, Roșioru și Târlele. Are o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]