255 matches
-
și-a uitat pașaportul la hotelul din Minsk, nu ne iese din cap, în timp ce contemplăm peisajul pluvios de afară. Ajunge să te pui în pielea lui, să-ți imaginezi cum e să faci cale întoarsă, din cauza unei neglijențe banale, în târla dictatorului de la Minsk, pentru a-ți recupera pașaportul pe care să ți-l fluture sub nas un nu știu ce ofițer de securitate dornic să te umilească, și cheful de glume îți piere. Interogatorii, dispariții, șicanări, ședințe de tortură psihologică - orice i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai spurcat din oraș, am zărit o ușă deschizându-se și ieșind lumina tremurătoare a unei lămpi. A fost momentul în care El a dat de oaia rătăcită, drept care m-a luat în brațe pentru a mă aduce înapoi la târlă. Lumina ieșea dintr-o bisericuță pe care n-o observasem până atunci, o încăpere sărăcăcioasă fără ferestre. O candelă cu ulei ardea dinaintea unei icoane, pe care era pictată o femeie alăptând un prunc; femeia își aținea chipul către copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a ei; întreaga câmpie „curge spre un asfințit necunoscut”. În volumul Stâlpi (1974) se întâlnesc versuri pe ritmuri populare mai jucăușe, nici ele debordând de optimism. Altele, în stil pillatian, sunt mai degrabă niște parodii: „Ieșiți și din metrouri, și târlă și din iurtă / În iarba cea mai verde ne tăvălim acum / Și-aflăm în timp ce râdem ca-n alte ere cum / mesajele din cosmos ne gâdilă pe burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
competență, acuratețe desăvârșită și o foarte mare responsabilitate, chiar în faza de corectură, pentru a înlătura riscurile denaturării unui text ce capătă o mare circulație. 2. Secerile sau secetele? Sunt un mare admirator al unui poem arghezian datând din 1946, Târlă, pe care îl consider o capodoperă ignorată. Aparența e că ar fi o poezie scrisă cu o recuzită gândiristă, în stilul lui Nichifor Crainic, imaginându-i pe Iisus și pe apostoli coborând pe pământ, printre oameni, sub travestirea de ciobani
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale și mai ales fără o solidaritate programatică. Metafizica argheziană e foarte diferită de cea rezultată din ortodoxismul gândirist. Tocmai poemul Târlă, dacă l-am analiza în detaliu (dar nu mi-am propus acest lucru), ar arăta diferențe considerabile. Toate edițiile din poezia argheziană de după seria de Scrieri, în care versurile apar în primele volume, 1-4, EPL, 1962-1964, unde poetul a intervenit
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
în care versurile apar în primele volume, 1-4, EPL, 1962-1964, unde poetul a intervenit cu multe și derutante modificări de organizare a volumelor și a ciclurilor poetice, dar și cu unele intervenții în text, consacră, invariabil, următoarea versiune a poemului: TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mânăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieților" (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineața de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
profunzimea tradițiilor și noblețea sufletului simplu al țăranului”. Albumul se inspiră din vechile cântece din zona balcanică și el debutează cu sunetul talăngilor oilor, cu o ploaie abundentă - ca în ținutul Macondo al lui Marquez - cu ciobanul care adoarme în târlă fără a mai putea aprinde focul, iar animalele îi sunt luate peste noapte de crivăț. Creația populară poate fi seva și pentru acest grup atât de eterogen, la prima vedere - sau pentru clujenii de la trupa „Nightloosers” - format din personalități precum
Agenda2005-11-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283489_a_284818]
-
televizorului și, printre șuvoaiele de transpirație, încercam să legăm o discuție. Bineînțeles că ne bălăceam într-o logică absolut compromițătoare pentru sănătoasa noastră origine daco-romană și tradiționala istețime a poporului român. Era seară, escadrilele de țânțari atacau în picaj, câinii târlei din spatele blocului erau repartizați pe alei, scări și balcoane și, normal, nici unul nu era mulțumit, astfel că se încinsese o dispută sub formă de lătrături de parcă ar fi început o nouă împroprietărire post-decembristă. Dinspre micul ecran se revărsau spre noi
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
adio titlu Și, fiindcă era, totuși, duminică dimineața, am oprit televizorul și am încercat să mai dorm, însă, ciudat, n-am reușit până ce nu am ieșit pe balcon și am recitat Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu acompaniat de lătrăturile târlei câinilor din zonă. Faină fabulă N-o fi plagiat-o cumva din limba... americană?
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am tupilat în altar ca o șopârlă cu ochi de șarpe și câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
azi un ou, mâine va fura un bou, așa că Justiția, pentru a preîntâmpina asemenea acte antisociale, a închis concitadina și a salvat boul... Logic? Logic! Pentru că, ia imaginați-vă că boul poate fi chiar taur și este repartizat într-o târlă goldsteinizată... Vă dați seama ce poate ca să iasă din chestia asta, stimată doamnă? Realizați ce șeptel de bovine a salvat Justiția prin condamnarea la închisoare a acestei bătrânici inconștiente și iresponsabile? - Mă uimiți, domnule... Nu v-am reținut numele mic
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
de reprimare a hîrșîitului în istorie a unui mit mucezit: Avem și noi o rampă de lansare. Îi zice Miorița. Fii atent, / printre construcțiile de-acest gen, / se pare, / că-i cea mai veche de pe / continent. // Un cosmodrom în fiecare tîrlă / de oi avem, / desigur, / conservat. / Din cîte vise ni s-au dus pe gîrlă, / iată și unul net, / realizat". Involuntar, în această cavalcadă veselă și aspră în același timp, dăm și de Topîrceanu sau poate chiar și de Cărare, dar
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
personal, nemulțumirea că în antologiile de poezie religioasă pe care le-am văzut (nu le-am consultat pe toate) lipsește un extraordinar poem arghezian, o capodoperă ignorată. L-aș pune într-un chenar special, spre încântarea altor iubitori de poezie. TÂRLĂ I-aud bătând în poarta încuiată. E-o mănăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii ciobani, Scârbiți de slava ce-o dau vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să pască oile, măgarii și berbecii. Ca în poezia lui Arghezi, Târlă, Isus coboară adesea incognito printre noi, plictisit de slava stătătoare și curios să vadă starea turmei. Dacă problema noastră, prin străduința vieții creștine, e cum să ajungem la cer, printre cei drepți, problema argheziană a lui Isus este cum să
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieților" (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineața de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
a-ți spune doar că Kierkegaard lansează ipoteza, care devine mai apoi certitudine, cum că există situații când omul, bântuit de porniri vedetist-narcisistice, intră în zona moralei, o confundă cu un imaș nelucrat și, ca o bovină buiacă evadată din târlă, își înfundă cu nădejde și flegmatism copitele în solul acesteia. Vezi cazuri la mai toate televiziunile... -Nu sună cam dur? întreb cu timiditate. -Dur? se zbârlește Haralampy. Nu-i mai răspund: mă enervează individul ăsta cu direptățile lui...
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
acoperișul mașinii (spre uimirea justificată a trecătorilor!), iar apoi purtată ca un scut, înaintarea vînătorului se făcea destul de penibil, cu dese halte de Ťacomodareť pentru a da, teoretic, dropioiului iluzia cum că vaca... paște. Am mai cunoscut apoi, la o tîrlă din Bărăgan, un bătrîn măgar, docil, blazat și foarte de treabă (se mai găsesc și din aceștia), de-a lungul căruia mă camuflam de bine, de rău, înaintînd, cocoșat, la nivelul său." (Ibid.) Partea mai puțin amuzantă a lucrurilor este
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
revărsare de apăsări - orice asemănare, în oglindă, e adevărată." „Scrisoarea bavareză", în schimb, e o atent controlată construcție stilistică, cu multe din accentele sarcastice de revoltă față de mersul culturii române din interviurile și articolele lui Gelu Ionescu („Asta e - la tîrlă n-ai nevoie de dicționar, îți ajunge cîntatul din frunză. Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și mioriță."); e deja o „declarație publică" din care eul încearcă să se extragă, dintr-un fel de prea multă discreție. Gelu Ionescu
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
parcurilor, oprindu-se la cetățenii de granit și de piatră albă și făcîndu-i să lucească de curățenie și bunăstare. Tânărul se îmbată criță în după-amiaza aceea, abia se tîrî în odaia lui de la mahala, lătrat și chiar mușcat de o târlă de câini, căzut prin băltoace... Dimineața, după coșmaruri cu statui care vorbeau sau care-l strângeau, troznindu-i oasele cu brațe de piatră, și după ce-și aminti și mai îngrețoșat că-i pupase de mai multe ori mâna lui nea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care astăzi este pe teritoriul comunei Tătăruși; - Bran - partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de 100 m, pe la mijlocul Coastei dintre Lespezi și Buda, unde a fost o unitate militară în care se făceau exerciții de tragere în preajma primului război mondial; - La Sâga - loc jos de pe malurile Siretului, lângă Lespezi, cu depuneri de calcită;La Târlă - teren arabil dintre D.J.208, Liniuța veche, Bran și Maranda, de la Heci; - Liniuța - loc pe unde altădată trecea o linie ferată îngustă, pe care se transporta pietriș și nisip cu vagoneți trași de cai, de la Siret la Gara C.F.R. Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Washington D.C., 2003. Sobaru Alexandru, Nastase Gabriel și Avădanei Chiriac, Arteră navigabila Dunăre-Main-Rhin, Editura Economică, București, 1998. Stein Arthur A., "Coordination and Collaboration: Regimes în an Anarchic World", în Krasner Stephen D. (coord.), Internațional Regimes, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Târle E.V., Războiul Crimeii, vol. I, Editura de Stat Pentru Literatură Științifică, București, 1952. Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eterninate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005. Toynbee Arnold J., "Russia and the West" în Goldwin Robert (coord.), Readings
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Române, Editura Albatros, București, 1997, p. 179. 30 Alfred Ț. Mahan, op. cît., p. 56. 31 C. I. Băicoianu, op. cît. pp. 48-50. 32 Istoria diplomației, vol. I, Editura Științifică, București,1962, p. 563. 33 ibidem. p. 566. 34 E.V. Târle, Războiul Crimeii, vol. I, Editura de Stat Pentru Literatură Științifică, București, 1952, p. 116. 35 C.I. Băicoianu, op. cît. p. 57. 36 Arthur A. Stein, "Coordination and Collaboration: Regimes în an Anarchic World", în Stephen D. Krasner (coord.), Internațional Regimes
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]