858 matches
-
deoparte. Păi Neli e de nădejde, vere, peste tot pe unde-am fost m-am ajutat cu ea. I-o fată cuminte și ascultătoare dacă știi cum s-o iei. S-o vezi cum muncește și la sapă și la târnăcop ca și-un bărbat. N-ai s-o auzi niciodată plângându-se. Numai cu nămolu’ nu-i pică prea bine, da’ se-nvață că n-are Încotro. Ie trecută prin multe și ea. Are o fetiță de trei ani pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
detenție cruntă, cu dârzenie, cu încredere în pronia divină, făcând o mărturie a nezdruncinării credinței sale, indiferent de încercările prin care ar trece, în poezia „Crez”: Surpați asupra-mi munți și ape puteți chiar să mă spânzurați. Cu grele, negre târnăcoape credința nu mi-o sfărâmați. În ceea ce-l privește, poetul ne oferă și un „Epilog”: Voi sta solemn și trist ca o uitare Prin rafturi negre de biblioteci Între coperte vinete de fum Voi fi un biet și rătăcit volum
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
atrage foarte mult capital În industria Internetulul, astfel Încât stimulează apariția tot mai rapidă a inovațiilor“. Gates a comparat Internetul cu goana după aur, ideea fiind că mai mulți bani s-au făcut din vânzarea salopetelor de blugi Levi’s, a târnăcoapelor, lopeților și camerelor de hotel către căutătorii de aur decât din aurul scos din pământ. Gates avea dreptate: boom-urile și exploziile pot fi periculoase din punct de vedere economic; din cauza lor oamenii Își pot pierde banii și multe companii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
târziu, altă goană după aur a Început la o veche mină numită Red Lake, În nord-vestul provinciei Ontario. De data aceasta, vânătorii de comori aveau la ei software de modelare geologică și instrumente de minerit În baze de date În loc de târnăcoape și lopeți. Marii câștigători erau din Australia. Și nu văzuseră mina În viața lor. Rob McEwen, președinte și director general al Goldcorp Inc., cu sediul În Toronto, declanșase goana după aur lansând o provocare extraordinară tuturor geologilor lumii: vă vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mă bolovanule, are nevoie de un ciocănar, că-i tânără, măi vită! Numai că tot o să vă lege ceva, o să aveți ceva în comun. Știi ce? O să transpirați la fel, numai că ea cu altul în pat. Și tu, cu târnăcopul în mână. Și-apoi, nici nu îți dai seama cât ține la tine, ea, ocupată cu cele lumești, îți va facilita revederea copiilor, dacă te ajută Dumnezeu să cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de bere. Odată banii luați, el ridică londonezul pe spate (ca pe un școlar); o lopată și un târnăcop erau pregătite pentru el: astfel pregătit, și-a dus povara mortală într-un câmp departe de oraș și a săpat o groapă pentru mort (1:144). Apoi tinichigiul a dezbrăcat mortul, i-a luat banii și l-a îngropat. Bush
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cultivarea grădinii dumneavoastră sunt cele pe care le posedă orice grădinar care se respectă: bineînțeles, vă veți sluji de ele atât în grădina cu flori, cât și în grădina de legume. Pentru pregătirea propriu-zisă a solului, veți folosi un târnăcop, o lopată, o roabă, eventual o furcă pentru bălegar și o sită. Acum iată câteva unelte care sunt în mod special destinate întreținerii solului și pe care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
facă eforturi prea mari. Plugul cu cuțit de fier, folosit pentru a răsturna profund pămîntul, este puțin răspîndit, căci metalul este scump și rezervat fabricării armelor. Aratul tradițional nu face decît să zgîrie pămîntul care, în prealabil, trebuie dislocat cu tîrnăcopul. Inexistența îngrășămintelor și bălegarul insuficient (animalele sînt hrănite mai ales în aer liber) îi obligă pe țărani să lase în fiecare an o altă bucată a pămîntului lor să se odihnească. Astfel, randamentul este mediocru (în medie, două boabe, uneori
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
șantier al arterei feroviare Salva - Vișeu (numit în epocă Șantierul Național „Vasile Luca”, după numele inspiratorului, probabil), neapărat era nevoie și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vile, cu noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai câteva zile. Au fost scoși oameni din întreprinderi și instituții la sapă, târnăcop și lopată, copii, soldați, studenți. Imaginea din aceste zile este apocaliptică. De la o zi la alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
maladivă, ștergerea urmelor trecutului nostru, mai ales a celui religios? Comisiunea noastră a atras atenția încă de acum câțiva ani și în repetate rânduri asupra pericolelor care pândesc monumentele istorice din România. Toate acele clădiri care au căzut pradă furiei târnăcoapelor și buldozerelor în ultima lună au figurat pe listele înaintate de noi la diverse organisme internaționale și date spre citire la postul de radio Europa Liberă. Am sperat ca un dram de rațiune să mai existe în mințile care decid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru bunăstarea poporului care, după spusele lui, a crescut și s-a îmbunătățit din an în an, deși totul e exact invers: cozi, cozi din ce în ce mai lungi și mai amenințătoare. Dar toate acestea nu erau de ajuns și iată că acuma târnăcoapelor, buldozerelor și chiar dinamitei regimului Ceaușescu i-au căzut pradă multe și valoroase monumente ale istoriei noastre, batjocorită pentru a face loc viitoarei căi a victoriei socialismului, lată de o sută de metri. Ascult regulat la postul de radio de la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Schitului Maicilor în 1982, deși popularizată excesiv și considerată o mare performanță tehnică, era departe de a garanta integritatea monumentului. Deplasată la o distanță de 223 de metri, biserica va lăsa în urmă incinta sa originară, care va cădea victimă târnăcoapelor. În ciuda prezenței ei pe lista monumentelor de arhitectură HCM 1860A/1955 la poziția 113, Biserica Schitului, inițial salvată, nu a mai revenit în circuitul lăcașelor de cult și este acum, printr-un cinic paradox, trecută pe o nouă listă, cea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfârșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu târnăcopul pe lângă statuile în viață sau din ceruri. Nu cred că facem excepție și sunt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o anume doză de impostură. Însă în cazul Antoanetei Ralian lucrurile stau altfel din două motive
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Aici m-am întâlnit și am muncit în aceeași brigadă și echipă cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine. Miile de deținuți politici din lagărele de la Salcia, Strâmba, Stoenești, înălțau în Insula Mare a Brăilei cu hârlețul, târnăcopul și lopata diguri de apărare în fața apelor Dunării. Era o muncă istovitoare, mai cu seamă pentru oamenii bătrâni, pentru cei neobișnuiți cu muncile fizice și pentru cei cu sănătatea șubredă. Eu eram unul dintre aceștia, căci din ziua de 4
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
un cucui, intrarea și deplasarea prin galeriile române ne obligă să avem spatele mai aplecat și o permanentă grijă a capului. Galeriile sunt înguste, de forma trapezoidala, pentru a suporta mai bine apăsarea muntelui. Totul a fost săpat manual, cu târnăcopul și cu dalta în rocile mai moi, iar când dădeau de roci mai dure, le înfierbântau cu foc, după care aruncau apă cu oțet, până ce crăpau. Drumul galeriilor urca sau coboară, șerpuiesc în lateral, se ramifică formând labirinturi în căutarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mai răcoroasă și vegetația mai subțire și mai plăpândă. Păduri și iar păduri, în care predomină mesteacănul. Apar și brazi plantați, pini, sălcii, plopi tremurători. În lungul terasamentelor drumului de fier lucrează în mare majoritate femei. Pentru mânuirea lopeților și târnăcoapelor poartă mănuși groase de păr. La Kiev: monumentul lui Vladimir, cel care, împreună cu cneaghina Olga, a botezat pe slavi. Tot din acele timpuri istorice ne povestește de Asoldi de Sviatoslav și Pereiaslav care au făcut expediții cătră sud. Amintiri despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care-și aminteau cu drag și nostalgie de România, unde ambii fuseseră profesori universitari și el și scriitor apreciat. Ne-au povestit că odată sosiți în Israel au luat-o de la "O ",trebuind să muncească de dimineață până seara, la târnăcop, hârleț și lopată, până le țâșnea sângele din palme, dar spuneau că a meritat, făcând-o pentru "Țara lor". Aveau acum copii mari, o vilă superbă și trăiau dintr-o livadă de citrice și o fermă de păsări! Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
când cumpărase o făbricuță de la o familie de mocani români, mic burghezi. Familia Coltofeanu era o familie de comercianți tradiționali, care făceau import de metale, cu precădere din Anglia. Aveau o făbricuță, numită „Ciclop“, unde făceau unelte simple - sape, greble, târnăcoape etc. După Primul Război Mondial, când economia s-a schimbat radical, afacerile nu se mai făceau pe cuvântul dat și comenzile din Anglia nu mai soseau înaintea facturilor, când omul avea timp să-și scoată banii din vânzări. Deci Coltofenii
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
devenit notar. În loc să atragă maiestuos înspre tării cupole, clopotnițe sau zigurate, Dumnezeul ceresc și-a ascuns, aici, chiliile, rezervele de apă, camerele mortuare. Iată pentru ce exegeții au renunțat la lornioane, și-au suflecat mânecile și au pus mâna pe târnăcop și pe lopată, încă de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Când Sfânta Scriptură a început să-și arate slăbiciunile sub scalpelul filologilor și al istoricilor (contradicții, interpolări, neverosimilități), spiritele evlavioase s-au apucat, în plină criză a modernității, să caute
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
era un oraș îngrămădit. Cu excepția arterei moderne, Via Nazionale, deja începută sub Pius al IX-lea, și a bulevardului Victor Emmanuel care lega Piața Veneției de Borgo 28 Vaticanului, Roma era un labirint de străduțe întortocheate, fără trotuare. Astăzi, după ce tîrnăcopul și-a făcut treaba, lărgind "căile imperiale", însuși centrul Romei s-a schimbat. Ce turist ar putea acum să-și imagineze că Micul palat al Veneției, cel care își înalță fațada spre piața San Marco, retras, în spatele Marelui Palat al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scutură d’e lut ș-o pun’e-n clop” Orațiile de nuntă așază despărțirea de mediul familial sub protecția metalului lunar din compoziția instrumentului masculin, a cărui prețiozitate rituală este în acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o scoatem cu rădăcină,/ Șî s-o răsădim/ Lamparatu-n grădină,/ Acolo locu-o să-i priiască,/ O să crească,/ Să-nflorească/ Și să nu mai vestejească” (Albele - Bacău). Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îi conduce steaua la casa miresei. Unirea celor doi se așază astfel sub protecția divinului, unele actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt un alt indiciu al solarității masculine ce vine acum să „smulgă” fecioara din cadrul ei familial și să o ducă „peste mulți munți” într-un ciclu existențial nou. Flăcăul vânător nobil și fata ciută din colinde își trăiesc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]