693 matches
-
Nu te mint, nu-mi place să amăgesc, scrie-mi mai mult, am nevoie! Tu încă nu ești tu! Ești sinceră? Ești departe? Cu atât mai bine! Suferi? Poate vei suferi mai puțin! Întreabă-mă orice nu te ascunde! Te tăinuiești în expresii, plângi? Nu plânge! Visează, știu că ești frumoasă! Mi-a șoptit un înger. Dar tu... ești tu? E ușor să păcălești pe Internet, un nume, o fotografie, o adresă, mai multe nume, mai multe fotografii, mai multe adrese
CĂUTĂTORI ÎN DRAGOSTE PE INTERNET de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344283_a_345612]
-
simt toate suferințele aproapelui meu. Nu voi refuza nimănui inima mea. Îi voi frecventa cu sinceritate chiar și pe aceia care, știind asta, vor abuza de bunătatea mea, iar eu mă voi închide in Inima preamilostiva a lui Isus. Voi tăinui propriile mele suferințe. Fie ca milostivirea Ta să sălășluiască în mine, o, Dumnezeule. Amin” (Padre Pio) Până la urmă rămânem cu ceea ce suntem. Nu cu ceea ce avem. Vă mulțumesc. Otilia Sîrbu este director al Caritas Moldova din anul 2003. Fundația de
INTERVIU CU DOAMNA DIRECTOR, D-NA OTILIA SÎRBU de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343933_a_345262]
-
București îi deșteaptă aduceri aminte cu mare încărcătură emoțională despre Mircea Eliade, Emil Cioran, Artur Silvestri și alte personalități. Îl vizitează și pe Eminescu, poposind la umbra Sfântului Tei din Copoul Iașului, merge și în patria mirifică a Mărțișorului să tăinuiască puțin cu Tudor Arghezi, coana Paraschiva și doamna Mitzura. Călătorește prin Geoagiu-Băi, Ocna Sibiului, se scaldă în apele binefăcătoare vâlcene și se oprește în Insula tulnicăreselor din inima Transilvaniei, suie în Maramureș bătând la porțile sculptate cu semnele-simboluri statornicite din
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
Dragostea nemuritoare, Izvorând din Dumnezeu. Te privesc cu ochi de lună Candizi și curați și buni Plini de raze de lumină Ce te scaldă în minuni. Te privesc cu ochi de stele, Strălucind de bucurie Ori plângând tăcut în noapte, Tăinuind în ei iubire. Te privesc cu ochi de floare Și cu sufletu-mi curat... Ce-n a dragostei ninsoare Veșnicia l-a-mbrăcat. Cluj Napoca, 10 octombrie 2015 Noapte de toamnă Se ascunde luna blândă printre ramuri Și mai singuratică decât altădată Stă
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
lumi, talgere cu nard, tămâie și mir, fumegau înmiresmat sub torțe de smoală. Chiparoși vechi și neclintiți umflau umbre măiastre, pe-un cer de ametiste cu țipete răgușite de păsări necunoscute. Vânturi cu mângâiere de giulgiu-nspumat învăluie o lume tăinuită-n adâncuri... între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-aruncă printre ancore, inele de parâme, statui, săbii și amulete stranii, măști grotești, ciocuri de corăbii și simulacre de zei panicați... O rază palidă de umbră piezișă curgea
PĂMÂNTURI ŞI APE ÎNTRE PATIMI ŞI ISPITE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343073_a_344402]
-
se susține, în esență, că, potrivit textului legal criticat, revizuirea în baza unor înscrisuri doveditoare este extrem de restrictivă, fiind aproape imposibil de utilizat, chiar și în cazul în care una dintre părți a câștigat un proces în mod necinstit, tăinuind documente care ar fi demonstrat că partea adversă are dreptate. O situație specială apare în litigiile de muncă, atunci când angajatorul sancționează disciplinar un angajat care nu poate avea acces la documentele tăinuite de angajator. Dacă situația de tăinuire se
DECIZIA nr. 626 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298083]
-
a câștigat un proces în mod necinstit, tăinuind documente care ar fi demonstrat că partea adversă are dreptate. O situație specială apare în litigiile de muncă, atunci când angajatorul sancționează disciplinar un angajat care nu poate avea acces la documentele tăinuite de angajator. Dacă situația de tăinuire se menține și pe parcursul cauzei în care angajatul contestă în instanță decizia de sancționare, rezultă că procesul se desfășoară incorect în favoarea angajatorului. Dacă angajatul descoperă aspectele tăinuite după pronunțarea sentinței și formulează
DECIZIA nr. 626 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298083]
-
beznă ani lumină se pătrund cu anii grei rămași în amintiri. În noaptea asta ziua o păstrez, sclipind ca perla neagră în lumină și zi și noapte, și oricând, visez cum viața către moarte se inclină. În viața asta moartea tăinuiesc, apus prefigurat de dimineață și-n clipă veșnicia o trăiesc și neființa o prefac în viață. În moartea asta viața o iubesc și-ntre bătăi de inimă m-ascund și-n dimineți apusuri înfloresc și soarele pe cer e tot
ASTA de ION MIHAIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377492_a_378821]
-
impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu care abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului său de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc (...) romanul cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Prof. univ. dr. Ion Dodu Bălan Îmi place să citesc gândurile Rodicăi Elena Lupu așternute pe hârtie și revin la scrierile
UNDEVA, CÂNDVA, CINEVA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378543_a_379872]
-
sufletul mi-e-n armonie, Că om frumos stă lângă mine și mă-nconjoară cu tandrețe Și lumea mea e, deseori, crâmpei mâhnit de frumusețe. Mă iartă, sunt o păcătoasă, și-adesea uit să mângâi cerul Pe unde tu călătorești și-ți tăinuiești, blajin, misterul. Mă iartă pentru-a mea trădare, dar să fii sigur c-am plătit Chiar dacă nu sunt vinovată și înlăuntru-mi am murit. Tu ești luceafăr, sau ești înger, iar eu o simplă muritoare Ce se agață-n disperare
CUM TAC, CÂND TAC de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378967_a_380296]
-
am mare grijă, căci în ea aveam radiocasetofonul meu cel nou, la care țineam tare mult. Și ce priveliște plăcută mi-a oferit drumul: trunchiuri zvelte de brazi, drepte ca niște coloane într-un templu infinit! Am străbătut poienile verzi, tăinuind căsuțe frumoase ici și colo, văile largi cu sate părând prospere, susurul odihnitor al câte unui pârâu de munte. Am simțit vântul plăcut răcorindu-mi fața și umflându-mi bluza. Iar eu îngânam voios o plăcută arie din "Tanhauser" de
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
uitat de tristețe, Port costume scumpe obosite prin teatre, și am alte păreri, Despre ascunsa carte în care parcă ai zăbovit doar ieri. Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate, Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate. Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău. Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău, De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit, O, femeie, dulce ispită, cât te-am iubit! Nu
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
uitat de tristețe,Port costume scumpe obosite prin teatre, și am alte păreri,Despre ascunsa carte în care parcă ai zăbovit doar ieri.Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate,Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate.Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău.Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău,De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit,O, femeie, dulce ispită, cât te-am iubit! Nu
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
tot ce dobândești Că Domnul te-a miluit. SFĂTUIRE Peste puțin timp va veni A Domnului chemare Și-atunci va trebui Un răspuns de plecare. Ce-ai făcut cât ai trăit Va ști întreaga lume La El nimic nu-i tăinuit Nici rău, nici fapte bune. De crezi că atuncea vei putea Ascunde o rea faptă Te păcălești de-a binelea Că pârâți mulți te-așteaptă. Mai bine să fii sincer Și cu gândul curat Mărturisind de-a pururi Că ai
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
rea faptă Te păcălești de-a binelea Că pârâți mulți te-așteaptă. Mai bine să fii sincer Și cu gândul curat Mărturisind de-a pururi Că ai greșit ne-ncetat. Iar de-ai făcut vreodată O faptă părut bună Păzește-o tăinuită S-o ai ca pe-o arvună. Că Domnul-ți dă putere Să faci întotdeauna Fapte de mântuire Și tot El dă cununa. C-al nostru nu-i nimica Ce de-astă lume țin Mărirea, cinstea, slava Domnului se cuvin
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
poartă-n rai, Cu frumusețea lui te-ademenește. Cu vocea-i dulce drama-și povestește, C-a fost trădată de omul ce-a iubit, Iar apa Rinului adăpostește Taina iubirii,ce moartea i-a sortit. Dar Rinul și alt secret tăinuiește. E misterul comorii Nibelunge... Blestemul ei pe toți îi îngrozește Căci moartea cumplită prin el ajunge. Eroica epopee germană, Ce e scrisă de un poet anonim, Ne povestește de-a lui Siegfried dramă, Despre magica comoară și destin. În ținutul
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
e vreme,Cât respiră încă semeni pe pământ hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu ... VI. DE-O VREME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015. Ca o lacrimă veche tăinuită de clopot Într-un schit părăsit, fără urme de miei, La hotar ce desparte ninsoare de clocot, Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei. Câte flăcări se sting sub obroc de iertări Și ce multe se nasc într-o
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de nevoi și vâltori. Porți se deschid mai deloc sau arar, Doar vântul mai face la geamuri popas, La masă cu dorul, băut cu amar Și-n rostul nerost cu-absenți la taifas. Citește mai mult Ca o lacrimă veche tăinuită de clopotîntr-un schit părăsit, fără urme de miei,La hotar ce desparte ninsoare de clocot,Bătrâni pe tăciuni își duc anii prea grei.Câte flăcări se sting sub obroc de iertăriși ce multe se nasc într-o clipă de rai
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de armonia și farmecul cel sfînt, de limpezimea nemuritoare a zidirii, aude hora stelelor, țopăitul alfei centaurului pe boltă, simte puterea lumii și taina viețuirii ei în comunicarea pământului, aude apele de origine și vânturile, aude și vede realitatea vie tăinuită în grai, ceea ce numai unora le este dat; între grai și lumea zidirilor nu-i ruptură la Eminescu, ci odihnire reciprocă, străvedere, străluminare”... (Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie. Eseuri. Ed. Dacia, Cluj-Napoca-1978, p. 68, 72) Patria profetică a Eminului de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
grohotișul zarea Se-nclină trandafirii să-i miroși: La Balcic, muntele sărută marea. Coloanele își răsucesc volute, Un pescăruș înalță zbor cochet Se-odihnesc valurile, pe tăcute, În umbra unui turn de minaret. Pietrele vechi strecoară o cascadă Pe trepte tăinuind povești de mult, Despre-o regină ce-a lăsat dovadă În sipet, tot al inimii tumult. Mai jos, tătarce smeade cu șalvari În vii culori, cu salbe de mărgean, Așteptând soții, temerari pescari, Își sorb încet cafeaua lângă geam. Se
BALCIC de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381257_a_382586]
-
a ajuns sa ajung- așa la ‘cela drag, Și își împletea cum numai ea încă- mi știa, Din gândurile vieții, drum spre înainte, Murea în sinea- i chinuită și învia, Far’ de privire sau rostire de cuvinte, Avea cu grijă, tăinuită în desagă, Precum o calmă, mult prea grea, făgăduință O amintire a sa nespus de dragă Bunul rămas al trecerii spre neființă Iar pe spinarea ei, cea mult prea gârbovită, În neputința ei ușor nepăsătoare, Corola cerului sta însăși prăbușită
BĂTRÂNA MEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381482_a_382811]
-
că el nu știa bine! La marginea împărăției tatălui său, într-o pădure de brazi, locuia o vrăjitoare ce prinsese drag de un cărbunar și îl luase de soț, scăpând astfel de pedeapsă. Auzind despre soarta celorlalte surate, vrăjitoarea își tăinui puterile, înțelegându-se cu bărbatul ei să facă în așa fel încât nici copila lor să nu afle ceea ce fusese mama ei. Și aveau vrăjitoarea și cărbunarul o copilă, frumoasă ca o zână, harnică, bună și atât de înțeleaptă, încât
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
grohotișul zarea Se-nclină trandafirii să-i miroși: La Balcic, muntele sărută marea. Coloanele își răsucesc volute, Un pescăruș înalță zbor cochet Se-odihnesc valurile, pe tăcute, În umbra unui turn de minaret. Pietrele vechi strecoară o cascadă Pe trepte tăinuind povești de mult, Despre-o regină ce-a lăsat dovadă În sipet, tot al inimii tumult. Mai jos, tătarce smeade cu șalvari În vii culori, cu salbe de mărgean, Așteptând soții, temerari pescari, Își sorb încet cafeaua lângă geam. Se
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
prin chiparoși împiedicând cu grohotișul zareaSe-nclină trandafirii să-i miroși:La Balcic, muntele sărută marea.Coloanele își răsucesc volute,Un pescăruș înalță zbor cochetSe-odihnesc valurile, pe tăcute,În umbra unui turn de minaret.Pietrele vechi strecoară o cascadăPe trepte tăinuind povești de mult,Despre-o regină ce-a lăsat dovadăîn sipet, tot al inimii tumult.Mai jos, tătarce smeade cu șalvariîn vii culori, cu salbe de mărgean, Așteptând soții, temerari pescari,Își sorb încet cafeaua lângă geam.Se amestecă culori
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
silite pe fata iubita, priviri strecurate, piezișe și seci, vorbire obtuza de buze lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lacăte, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hau tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân, se închide-un capitol, se înfunda cărarea și doar timpul rămâne peste toate stăpân Referință Bibliografica: VINE ... / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VINE ... de DORA PASCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380928_a_382257]