399 matches
-
motiv pentru care, la data amintită, regele Ferdinand al României i-a conferit Medalia pentruBărbăție și Credință cu spade cl. II. Încă din momentul deschiderii afacerii, firmele lui Gheorghe N. Chirilă se revendicau tradiției unui comerț bine implantat în perimetrul Tătărașilor, cu spații de funcționare atent și durabil amenajate, aspect reliefat atât de autorizațiile solicitate și obținute din partea notabilităților, cât și de anumite mărturii imagistice, păstrate în fotografiile de epocă. Potrivit autorizației eliberate în 22 august 1923 de Prefectura Poliției Orașului
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
în fotografiile de epocă. Potrivit autorizației eliberate în 22 august 1923 de Prefectura Poliției Orașului Iași, al cărui conținut este prezentat mai jos, se certifică aprobarea cererii de deschidere a unui local cu destinație comercială în Circa V din Strada Tătărași, pe baza Certificatului Primăriei Iași No. 23350/923, a referatului Serviciului sanitar al Orașului și al Brevetului de licență No. 82778 / Mai 1923 eliberat de Ministerul de Finanțe. La 22.10.1923, îi este eliberată o altă autorizație lui Gheorghe
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
de licență No. 82778 / Mai 1923 eliberat de Ministerul de Finanțe. La 22.10.1923, îi este eliberată o altă autorizație lui Gheorghe N. Chirilă, în al cărui conținut se confirma aprobarea deschiderii unui han și a unui grătar în Tătărași de către autoritățile locale ieșene. Gheorghe N.Chirilă de 31 ani, de naționalitate română, supus român, de profesie comerciant, domiciliat în orașul Iași să deschidă un local de La canta și Gratar, în acest oraș str. Tătăraș No. 4, circumscripția V. La
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
și a unui grătar în Tătărași de către autoritățile locale ieșene. Gheorghe N.Chirilă de 31 ani, de naționalitate română, supus român, de profesie comerciant, domiciliat în orașul Iași să deschidă un local de La canta și Gratar, în acest oraș str. Tătăraș No. 4, circumscripția V. La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, informațiile conținute în sursele arhivistice reprezentate de autorizația de funcționare nr. 2469 din 12 martie 1946 indică redeschiderea de către Gheorghe N. Chirilă a vechilor imobile comerciale: un local
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
și o măcelărie. În 1950, prin brevetul nr. 18539/27 Iulie 1950 eliberat de Direcția Generală a Monopolului Alcoolului și a Taxelor de Consumație se confirmă obținerea unei aprobări pentru comerciantul Gheorghe N. Chirilă pentru vânzarea în localul din Str. Tătărași No. 4 a unor băuturi spirtoase (rachiuri de fructe și bere). În acest document sunt cuprinse referiri la condițiile de depozitare a mărfii și la aspecte care constituiau elementele de componență structivă ale localului. Astfel, potrivit brevetului amintit, în 1950
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
fructe și bere). În acest document sunt cuprinse referiri la condițiile de depozitare a mărfii și la aspecte care constituiau elementele de componență structivă ale localului. Astfel, potrivit brevetului amintit, în 1950, Gheorghe N. Chirilă deținea un imobil în Strada Tătărași nr. 4 din orașul Iași construit din cărămidă și alcătuit din 2 camere de 6/6 și 5/4, iar băuturile spirtoase erau depozitate în pivniță. Nu dispunem de informații privind data la care imobilele și proprietățile de pământ despre
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
Chirilă a actualei locații a Pieței Chirilă, căreia i s-a dat utilitatea și destinația actuală în perioada postdecembristă. Despre membrii familiei Chirilă dispunem de informații potrivit cărora aceștia au urmat cursurile Școlii nr. 3 de băieți Cuza Vodă din Tătărași și ale Școlii nr. 22 Iași generații de-a rândul. Ca și în cazul altor familii notorii din Tătărașii de altădată, acumularea unor noi date despre această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
Despre membrii familiei Chirilă dispunem de informații potrivit cărora aceștia au urmat cursurile Școlii nr. 3 de băieți Cuza Vodă din Tătărași și ale Școlii nr. 22 Iași generații de-a rândul. Ca și în cazul altor familii notorii din Tătărașii de altădată, acumularea unor noi date despre această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de restituire punctuală a evoluției de ansamblu a microregiunii analizate. Pentru că, după cum se
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
spune, mai mult interes pentru cultură. Aceasta se datora faptului că ne lipseau resursele, posibilitățile și orice picătură de noutate era avid asimilată de către noi toți. Așa se explică și succesul pe care l-au avut acele Popasuri culturale în Tătărași, care s-au vrut și au reușit, în mare parte, să fie o continuare a activităților vechiului Atheneu (azi reconstruit, dar fără prezențe culturale încă). Cel care a inițiat, a gândit și a însuflețit aceste activități de cultură a fost
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
ea legenda ei: Până la cel de-al doilea război mondial, pe latura de miazăzi a curții bisericii era o clădire care adăpostea unul din cele două atenee populare ale Iașului, "Ateneul popular sfântul Haralambie", cel de al doilea fiind "Ateneul Tătărași", după numele cartierului în care se află. Ateneul Tătărași, a devenit impropriu, în urma unor cutremure de pământ, iar Ateneul sfântul Haralambie a fost spulberat de o bombă care l-a lovit în plin. Prin osteneala slujitorilor bisericii și a enoriașilor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mondial, pe latura de miazăzi a curții bisericii era o clădire care adăpostea unul din cele două atenee populare ale Iașului, "Ateneul popular sfântul Haralambie", cel de al doilea fiind "Ateneul Tătărași", după numele cartierului în care se află. Ateneul Tătărași, a devenit impropriu, în urma unor cutremure de pământ, iar Ateneul sfântul Haralambie a fost spulberat de o bombă care l-a lovit în plin. Prin osteneala slujitorilor bisericii și a enoriașilor, pe respectivul loc s a ridicat o altă construcție
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acel al Duminicii tuturor sfinților (prima duminică după Rusalii). Merită să fie subliniată strădania și perseverența realizatorilor, în frunte cu preotul Grigore Timoftescu. 32. BISERICA NICORIȚA Sfântul locaș al bisericii cunoscute sub numele de Biserica Nicoriță se află în cartierul Tătărași, pe strada ce poartă numele bisericii. Hramul ei este �sfântul Ioan cel Nou de la Suceava�, ce se prăznuiește la 2 iunie și așezarea acestui hram se pare că trebuie să aibă legătură cu niște fapte ce se păstrează în legendă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în jurul anului 1500, a unei biserici din lemn de către fiica dreptcredincioasă a unui boier moldovean, s-a făcut pe locul unde a poposit suita care însoțea moaștele Sfântului Ioan cel Nou, în drum spre Suceava. La acea vreme, pe dealurile Tătărașilor erau codri seculari, în care se oploșeau adesea tătarii și cazacii care veneau să prade orașul. Cu vremea, "latura Tătărașilor" capătă aspect de sat, apoi începu să aibă aspect de ușoară urbanizare, mai ales după mai bine de un veac
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unde a poposit suita care însoțea moaștele Sfântului Ioan cel Nou, în drum spre Suceava. La acea vreme, pe dealurile Tătărașilor erau codri seculari, în care se oploșeau adesea tătarii și cazacii care veneau să prade orașul. Cu vremea, "latura Tătărașilor" capătă aspect de sat, apoi începu să aibă aspect de ușoară urbanizare, mai ales după mai bine de un veac, când în jurul bisericii noi, luă ființă un han și prăvălii, menite să sporească veniturile bisericii. Pe la anul 1626, în locul bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
argint, apoi icoanele împărătești, strana maicii Domnului, icoana Sf. Varvara și Haralambie și altele, precum și o serie de cărți liturgice vechi, legate în piele. Poate că e bine să adăugăm că, în decursul vremurilor, Biserica Nicoriță a însemnat pentru mahalaua Tătărașilor și pentru Iași un sprijin și în activitatea culturală. Din anul 1868 a găzduit multă vreme într-un local din curtea sa o școală primară, înființată în aprilie 1865, dar fără local propriu și având ca directoare pe Aspazia Bălăceanu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
luna iunie, ziua 20. Legată de trecutul cultural al neamului, această biserică păstrează mărturii ale recunoștinței urma șilor. 36. BISERICA SF. AP. PETRU ȘI PAVEL DIN MOARA DE VÂNT În anul 1845, la capătul dinspre nord-est al Iașului (capătul cartierului Tătărași), Epitropia Spitalului "Sfântul Spiridon" a ridicat o biserică, pe care lumea o denumea "Biserica Moara de Vânt", după numele străzii pe care se află amplasată. Biserica aceasta a avut de la început două hramuri: Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aparțin de Dispărțile I, II și IV", dar, în care se mai înmormântau lipovenii, rușii scapeți, mahomedanii și toți cei fără confesiune stabilită. Este biserică de enorie, dar, deservește și cimitirul Sf. Vasile din preajmă. 48. BISERICA SFÂNTUL VASILE DIN TĂTĂRAȘI Intrând în cartierul Tătărași prin strada Vasile Lupu, adică urcând de la originea acestei străzi (Piața Bucșinescu), înainte de a ajunge la marele și frumosul Spital de copii "Sf. Maria", întâlnim o biserică. Își sărbătorește hramul de ziua Sfântului Ierarh Vasile cel
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
II și IV", dar, în care se mai înmormântau lipovenii, rușii scapeți, mahomedanii și toți cei fără confesiune stabilită. Este biserică de enorie, dar, deservește și cimitirul Sf. Vasile din preajmă. 48. BISERICA SFÂNTUL VASILE DIN TĂTĂRAȘI Intrând în cartierul Tătărași prin strada Vasile Lupu, adică urcând de la originea acestei străzi (Piața Bucșinescu), înainte de a ajunge la marele și frumosul Spital de copii "Sf. Maria", întâlnim o biserică. Își sărbătorește hramul de ziua Sfântului Ierarh Vasile cel Mare (1 ianuarie). N.A.
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în dar în anul 1868 de la Domnitorul Carol I. Se zice că biserica ar fi aparținut cândva breslei pescarilor. În curte, pe colțul de sud-vest, există opt pietre funerare vechi, ale unor foști slujitori ai bisericii. Biserica Sfântul Vasile din Tătărași corespunde nevoilor spirituale din zonă și întregește armonios aspectul general al peisajului respectiv. 49. BISERICA SFINȚII VOIEVOZI ROȘCA Mergând pe strada Eternitate, dinspre centrul orașului spre cimitir acolo unde această stradă face un unghi ascuțit cu strada Dorobanți aflăm o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lemn care a existat aici la început ar fi fost ctitorită de un preot, Constantin Roșca, sau a unui boier cu numele de RoșcaCodreanu. Mai târziu, un Grigore Ghica-Vodă i-a dăruit un loc de 12 fălci de pământ în Tătărași. Acâtele vorbesc că acel loc se afla lângă "Movila lui Zorilă". La această biserică își serbau patronul "Corpul sergenților de oraș". Planul bisericii este în formă de navă și interiorul este împărțit tradițional în: Pridvor, pronaos, naos și altar, dar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
probabil forma pridvorului a fost modificată, două dintre coloane fiind cuprinse în zidul încăperii atunci create. Așa cum rezultă din hrisoavele 164 parohiei, biserica dispunea de proprietăți funciare pe care le-a deținut până la secularizare. Stăpânea printre altele mahalaua Bucșinescu, a Tătărașilor, Ciurchi, Frecău și Bularga, iar în exterior stăpânea satele: Șapte oameni, Iacobeni, Delești, Dume ști, Tămășeni, Albești și altele. lângă zidul bisericii se află mormântul lui Vasile Barbu (Barbu Lăutarul), cobzar și staroste al lăutarilor moldoveni. Biserica Zlataust face parte
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
secția "Spitalul Pașcanu" 1996. 8.Capela "Sfânta Treime" de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași 1998. 9.Capela "Nașterea Maicii Domnului" de la Spitalul de obstetrică și ginecologie "Elena Doamna" 1999. 10.Capela "Sfinții Împărați Constantin și Elena" de la Unitatea Militară din Tătărași 1999. 11.Capela "Sf. Gheorghe" de la unitatea Militară din Copou 2000. 12.Capela "Sf. Apostoli Petru și Pavel" de la Spitalul Militar Iași 2003. 13.Capela "Nașterea Domnului" de la Spitalul "Maternitatea" din strada Cuza Vodă în construcție. 14 . Paraclisul "Sf. Iulian
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1944 și se află în curs de desfășurare. 7.BISERICA "NAȘTEREA MAICII DOMNULUI", "SFÂNTUL ILIE", și "SF. NECTARIE". Se află în cartierul "Alexandru cel Bun II". Sfințirea amplasamentului s-a făcut la 10 septembrie 1995. 8.BISERICA "SFÂNTUL ȘTEFAN" din Tătărași. Și-a creat un paraclis, sfințit la 27 decembrie 1997, în care se oficiază slujbele de duminică și cele ale sărbătorilor din an, urmând a se executa lucrările de construcție. 9.BISERICA "IZVORUL TĂMĂDUIRII" din cartierul "Nicolina", este în curs
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de construcție. 9.BISERICA "IZVORUL TĂMĂDUIRII" din cartierul "Nicolina", este în curs de execuție. În prezent s-a ridicat un paraclis în care se fac slujbele duminica și în sărbătorile de peste an. 10.BISERICA "INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM" din cartierul Tătărași. Lucrările de construcție au început. S-a construit inițial o împrejmuire a locului și un paraclis pentru efectuarea slujbelor de duminică și sărbătorile de peste an. Locul a fost sfințit în ziua de 4 aprilie 1999, Duminica Floriilor. 11.BISERICA "SFÂNTUL
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) și str. Costache Negri (Ulița Veche). Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa - Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]