422 matches
-
cultural al acestei părți din Moldova. Drumurile, șoselele și calea ferată au transformat Hușii într-un important nod al căilor de comunicație, prin realizarea legăturii cu alte orașe și târguri din Estul țării (Iași, Vaslui, Bârlad, Fălciu). Deși incursiunile armate tătărești, turcești, austriece, ruse pe Valea Prutului constituiau un pericol permanent, totuși, în timp de pace, existau condiții favorabile pentru o evoluție ascendentă a zonei și a orașului. Zonă frumoasă, cu pământ ademenitor, cu „dealuri blânde ale Moldovei, dragile mele dealuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o silesce peste Prut, unde a fost târgul Sarata, mai sus de gura Săratei, pentru 58 galbeni tătărești.”. Ne reține atenția raționamentul lui Melchisedec: Stanciul era fiul lui Jurju, care la rândul lui era fiul Husului. Dacă, în 1489, Husul avea nepot pe Stanciul, care ajunsese la vârsta ce-i permitea să dispună de averea rămasă de la părinți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
confirma vânzări și cumpărări de pământ etc. Aceste deplasări, vizibile și la curțile occidentale, se pot reconstitui după localizarea emisiei documentelor interne. Adeseori, obligațiile militare ale voievodului determinau deplasările domnului în această parte a țării, pentru organizarea apărării împotriva atacurilor tătărești și turcești ori pentru trecerea hotarului în Țara Românească. Alexandru Lapedatu, în monografia dedicată lui Ștefan cel Mare, descrie foarte plastic, la începutul secolului trecut, pregătirea domnului și a Țării de luptă. Parcurgând documente medievale publicate, se poate reconstitui prezența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Silișteni din ținutul Fălciului (sat dispărut, situat în apropierea orașului). Dimitrie Cantemir se considera descendent din Petru Silișteanul, menționat într-un document din 15 octombrie 1491, care cumpăra satul Mănești, așezat la izvoarele Elanului, cu mănăstire, pentru 75 de zloți tătărești. Tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cu ascultarea spovezilor la biserica catedrală din Oradea. Era arhiepiscop Mons. Traian Frențiu. Până în 21 iunie 1937, mi-am desfășurat o parte din activitatea mea și prin satele din dieceză ca: Drăgești, Gruilung, Calea Mare, Mierlău, Horovățul de Crasna, Tătărești, Stâna de Vale... În 21 iunie 1937 am fost numit paroh în parohia Ioșia - Oradea, nou înființată. Am început îndată pregătiri pentru zidirea unei biserici parohiale. Încă din toamnă am început să lucrez la fundația acestei biserici. În răstimp, din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Garduri de lemn cu porți de intrare în curte; vopsite, dichisite, aranjate după priceperea și gustul proprietarului. Femeile cu broboade negre legate după ceafă și bărbații cu căciuli cu garnitură, fără cupolă, plate, de parc-ar fi fost niște modele tătărești. Aici, în Niculești-Jianu, căile de circulație erau accesibile. Se umbla încoace și-colo: copii înfofoliți, femei, bărbați, sănii ori căruțe brăilene care în timpul mersului, vara mai ales, scoteau niște sunete așa de plăcute încât îmi făcea impresia că aud un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a unei familii boierești care deținea, la vremea aceea, sute de hectare de pământ și un conac relativ modest, fără electricitate sau instalații sanitare, dar de un bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe care le-a demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești“ din 1949 -, trăsături care au fost moștenite de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Tatăl, Gheorghe Bălăcioiu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și 7, tot la Amidée - Moșu era bolnav în camera lui Menaru; alte tătăroaice au venit să se minuneze de frumusețea hainelor lui Șucuran și de plecarea ta. Menaru a ghicit , în timp ce Amidée făcea chifle pentru prăvălia lui Muedin. Pălăvrăgeală tătărească; una dintre ele avea o proteză galben-maronie: dinți de iapă, slabă ca un schelet îmbrăcat în propria lui piele, dar plină de bunăvoință și de drăgălășenie. Mi-a spus că ai ajuns cu bine la liman, că erau trei persoane
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
II, p. 139)"/>. Scene reprezentând Judecata de apoi sunt zugrăvite și pe pereții interiori ai bisericilor de lemn din Maramureș (cca 1800). La Biserica-din-deal din Ieud, de exemplu, În stricta vecinătate a Iadului sunt reprezentate „niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
împotrivă... spune el cu durere și își șterge cu palmele obrajii șiroind cât de sudoare, cât de lacrimi. Ștefan, împietrit, cu umerii căzuți, privește pământul, bolborosește: Am și eu niște vecini să-mi trăiască! Și Cazimir aista măcar din părțile tătărești să mă fi apărat; a jurat doar... Și năvrapii? Câți?! Câți?! Să tot fie la douăzeci de mii... Unii îndeamnă spre Cetatea de Scaun, alții, coboară pe Nistru, spre Chilia și Cetatea Albă, să se unească cu turcii. Mâna lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră a fost una dintre cele mai expuse năvălirilor turcești și, mai ales, tătărești, a fost apoi teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că la Huși fiind drumul mare, unde „toți tătarii și mârzacii (căpiteniile sau boierii tătărești) ce merg la Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amenințate de dușmani. Legendele spun că "nici nu se uscase bine apa de pe caii cu care tătarii trecuseră Nistrul și ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși și înghesuiți în dumbrava de la Lipnic, din ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
nr. 48, județul Dâmbovița. 41. Kallinger Cornelia-Maria, fiica lui Kenderes Istvan-Gyula și Maria, născută la 20 aprilie 1974 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 7372 Drassmarkt, Neugasse 42, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tătărești, Str. Principală nr. 95, județul Satu Mare. 42. Kiefer Claudia, fiica lui Bizău Ion și Năstaca, născută la 3 septembrie 1974 în localitatea Lenauheim, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 76476 Bischweier, Ringstr. 10, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 953 din 15 iunie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159208_a_160537]
-
5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
5-7 rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
3 septembrie 1974 în localitatea Dubăsari, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. I. Vieru nr. 16, ap. 69. (5869/2003) 26. Iurașco-Moroianu Valentina, fiica lui Boris (fiul lui Dumitru, născut la 1.06.1927 în localitatea Tătărești, județul Cahul, și Ana) și Ecaterina, născută la data de 12 aprilie 1982 în localitatea Tătărești, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tătărești, raionul Cahul. (9219/2003) 27. Ivanov Victor, fiul lui Nicolai și Ludmila
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
I. Vieru nr. 16, ap. 69. (5869/2003) 26. Iurașco-Moroianu Valentina, fiica lui Boris (fiul lui Dumitru, născut la 1.06.1927 în localitatea Tătărești, județul Cahul, și Ana) și Ecaterina, născută la data de 12 aprilie 1982 în localitatea Tătărești, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tătărești, raionul Cahul. (9219/2003) 27. Ivanov Victor, fiul lui Nicolai și Ludmila (fiica lui Patraș Ilie și Natalia, născută în anul 1916 în localitatea Budești, județul Chișinău), născut
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
lui Boris (fiul lui Dumitru, născut la 1.06.1927 în localitatea Tătărești, județul Cahul, și Ana) și Ecaterina, născută la data de 12 aprilie 1982 în localitatea Tătărești, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tătărești, raionul Cahul. (9219/2003) 27. Ivanov Victor, fiul lui Nicolai și Ludmila (fiica lui Patraș Ilie și Natalia, născută în anul 1916 în localitatea Budești, județul Chișinău), născut la data de 13 aprilie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
1974 în localitatea Telenești, jud. Orhei, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Grătiești, str. Alba Iulia nr. 16. (13372/2003) 38. CORPĂCEAN ION, fiul lui Vasile și Nina (fiica lui Volov Ion n. 10.09.1931 în Tătărești și Maria), născut la data de 5 iunie 1979 în localitatea Tătărești, județul Chișinău, Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, sat Tătărești, jud. Chișinău. (1336/2002) 39. COTELEA VASILE, fiul lui Cotelea Constantin (fiul lui Angheft n. 13
HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
în Republica Moldova, Chișinău, Grătiești, str. Alba Iulia nr. 16. (13372/2003) 38. CORPĂCEAN ION, fiul lui Vasile și Nina (fiica lui Volov Ion n. 10.09.1931 în Tătărești și Maria), născut la data de 5 iunie 1979 în localitatea Tătărești, județul Chișinău, Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, sat Tătărești, jud. Chișinău. (1336/2002) 39. COTELEA VASILE, fiul lui Cotelea Constantin (fiul lui Angheft n. 13.06.1910 în Sadaclia și Ecaterina) și Maria, născut la data de
HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
CORPĂCEAN ION, fiul lui Vasile și Nina (fiica lui Volov Ion n. 10.09.1931 în Tătărești și Maria), născut la data de 5 iunie 1979 în localitatea Tătărești, județul Chișinău, Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, sat Tătărești, jud. Chișinău. (1336/2002) 39. COTELEA VASILE, fiul lui Cotelea Constantin (fiul lui Angheft n. 13.06.1910 în Sadaclia și Ecaterina) și Maria, născut la data de 3 iulie 1977 în localitatea Sadaclia, jud. Lăpușna, Moldova, cetățean moldovean, cu
HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
de 11 octombrie 1958 în localitatea Valcineț Ocnița, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți, str. Conev nr.23, ap.21. 168. POSTOLACHI IULIAN, fiul lui Nicolae (fiul lui Iacob n. la 05.11.1924 în Tătărești și Natalia) și Elena, născut la data de 17 iulie 1978 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni, str. Chișinăului nr.8"A", ap.31. 169. POSTOLACHI LILIA, fiica lui Mihail (fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]