281 matches
-
cunoscută sub denumirea de "Nebuloasa lui Hind" sau "Nebuloasa variabilă a lui Hind"). Aceasta este iluminata de Ț Tăuri, iar luminozitatea să variază, prin urmare, în același mod cu cea a stelei. Nebuloasa NGC 1554 era probabil asociată cu Ț Tăuri, când ea a fost observată în 1868 de Otto Struve, dar de atunci ea a dispărut, sau poate chiar nu a existat vreodată. Este cunoscută sub numele de "Nebuloasa pierdută a lui Struve". Un obiect Herbig-Haro este asociat stelei Ț
T Tauri () [Corola-website/Science/319000_a_320329]
-
lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
exprimare climatică și gradul de acoperire cu vegetație. Toate apele de suprafață sunt captate în bazinul râului Căpuș. Izvorăște din Finciu în locul numit Sanțul Popii. De acolo coboară prin Mănăstireni, unde preia și apele Văii Răntșsti și înaintează pe sub Dealul Tăului, înalt de 798 m. După ce iese din Mănăstireni se aruncă într-o strâmtoare de munte și după zbateri prometeice deschide niște chei fermecătoare, își creează un culoar spectaculos, un defileu cu pereți abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
al acestuia durând 2 ore cu mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în zare poți zări munții ce străjuie lacul: Strunioru și Bistricioru. Zona oferă vaste posibilități de destindere pentru iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
formând o spectaculosă cascadă de 25 m (Cascadă Dălbina). În amonte de această cascadă, speologii de la clubul "Emilian Cristea" Albă Iulia au descoperit, explorat și cartat în 1986-88 un aven de 106 m adâncime, spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul din Tăul Moriii) . Tot în peretele cascadei speologii de la Polaris Blaj au descoperit un aven de 26 m adâncime în fundul căruia un lac plin cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
folosită în limbajul astronomilor și în programe de tip planetarium, precum Starry Night. Aceste denumiri au fost introduse de astronomul german Johann Bayer, în atlasul sau ceresc Uranometria, în 1603. O denumire Bayer este formată din două părți: Astfel, α Tăuri (pronunțat « Alpha Tăuri ») este denumirea Bayer a stelei Aldebaran. Este posibilă și folosirea unei abrevieri de trei litere a constelației: Aldebaran este desemnată astfel prin α Tău.
Denumirea Bayer () [Corola-website/Science/308076_a_309405]
-
astronomilor și în programe de tip planetarium, precum Starry Night. Aceste denumiri au fost introduse de astronomul german Johann Bayer, în atlasul sau ceresc Uranometria, în 1603. O denumire Bayer este formată din două părți: Astfel, α Tăuri (pronunțat « Alpha Tăuri ») este denumirea Bayer a stelei Aldebaran. Este posibilă și folosirea unei abrevieri de trei litere a constelației: Aldebaran este desemnată astfel prin α Tău.
Denumirea Bayer () [Corola-website/Science/308076_a_309405]
-
Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Mărășești. Inginerul Bernard îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei "„se pot scoate multe
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
lor galben viu, aproape alb. Durata vieții unei astfel de stele este de vreo 10 miliarde de ani. La sfârșitul vieții lor, aceste stele încep să se mărească fără măsură, pentru a deveni gigante roșii, cum este cazul stelei Alpha Tăuri, de exemplu. Când se va întâmpla acest lucru Soarelui, el se că extinde și va înghiți planetele Mercur, Venus și Pământ. Mai târziu se va prăbuși pe el însuși, lăsând în urma lui o bună parte din gazele componente, pentru a
Pitică galbenă () [Corola-website/Science/322447_a_323776]
-
la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre Glimeuț și Dealul Oașului, traseul
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut. 3. Izvoare<br> - În vestul carierei
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut. 3. Izvoare<br> - În vestul carierei de calcar, pe drumul care
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
a reliefului așezării, străjuit de culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
orașul Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna Cătina) și Țaga există următoarele lacuri, numite de localnici, tăuri: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică. Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din Munții Codru Moma). Dacă sunt puțin adâncite, cu versanții estompați se numesc doline-farfurii; când canalul de drenare a apei este evident se numesc pâlnii carstice. Spre deosebire de primele, care apar îndeosebi datorită coroziunii superficiale, la secundele se conjugă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel mai adânc, având 29 m) etc. În craterul din masivul Ciomatu se află lacul vulcanic Sf.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
drenat de râul Arrone spre Marea Tireniană. Pereții calderei abia ajung la 150-200m. BUCURA - cel mai mare lac ca suprafață din România, este situat în Munții Retezat și formează cel mai mare complex glaciar împreună cu lacurile Lia, Ana, Florica, Viorica, Tăul Porții și Tăul Agățat. Datorită altitudinii la care se află - 2041 m, apele lacului îngheață circa 200 zile / an, iar grosimea stratului de gheață depășește 1 m. CASPICA - este cel mai întins lac din lume, rămășiță a Mării Sarmatice care
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]