377 matches
-
lucrurile reale din lume: De la musique avant toute chose. RAHMAT Nu era prea cald. Tașkentul, în luna mai, are o climă cît se poate de suportabilă; rochia de plajă pe care o purtam era exact ce trebuia, iar fulgarinul din tașca pe care o tîrîiam într-una după mine fusese de mult uitat acolo. Era ora 5 după-amiază și cupolele ceainăriei cupole de culoarea cerului răspîndeau raze azurii, oferindu-ne cu generozitate un "avant-gout" al albastrului ce ne aștepta la Samarcand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
doctorului Constantin Simotta (joi 10 octombrie 1935, de o boală neiertătoare), I.P.S.S. Mitropolit Nectarie (4 iulie 1935, la numai vârsta de 60 de ani)... Alături de articole ca cele amintite, se publicau și alte materiale de interes: „Plantați pomi” de C. Tașcă, șeful pepenierei Merișani - Argeș și avea alăturat titlului următoarele: ... „și nu uitați de grădinița de flori”,, înnobilate de ilustrata unor trandafiri. Lor li se adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de inși din Poliția legionară de la Prefectura Poliției Capitalei și duși la închisoarea Jilava. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
le oprește. Atunci moașa se duce iar la iad - și iar e respinsă, și respinsă-i și de la rai; a treia oara, alungată fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zilnic între 23 septembrie 1916 și 20 noiembrie 1940. Între 29 noiembrie 1916 și 10 decembrie 1918, în timpul ocupației militare a capitalei de către trupele germane, se editează la Iași. Directori: N. Iorga (1906-1918; din 1919 până în 1940, director politic), G. Tașcă (1927-1929), N. Georgescu (1927-1940). Au făcut parte din redacție Emil Gârleanu (secretar de redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
trecute foarte numeroasă, este reprezentată de români din a doua și a treia generație. Există biserici și capele românești, asociații, biblioteci, secții de limbă română pe lângă catedre universitare, edituri și presă. Paul Dimitriu originar din Galați, descendent al familie Gh. Tașcă universitar și diplomat, condamnat în țară este un pătrunzător analist politic, bun cunoscător al fenomenului emigrației. Părerea sa este că refacerea României nu poate fi decât opera românilor. Ajutorul străin este o iluzie și o capcană care poate adânci stagnarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
scelta è fatta prendendo în considerazione tutte le functionings che riguardano la vită di una persona, sia quelle materiali (ad esempio essere ben nutrito) che quelle più ideali (ad es. essere saggi e soddisfatti). "Proprio come una persona con una tașca piena di monete può acquistare diverse combinazioni di cose, così una persona con molte functionings può scegliere tra varie opportunità e perseguire una varietà di differenti percorsi di vită".24 Quali sono i criteri di riferimento în base ai quali
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică, promoția 1969. Șef de lucrări în catedra de Utilizări electrice, acționări și automatizări. Din anul 1994, transferat la facultatea de Mecanică, catedra de Mecanică teoretică. Pensionat în anul 2007. TAȘCĂ Grigore: absolvent al Institutului Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electromecanică, promoția 1960. Șef de lucrări în catedra de Utilizări electrice și automatizări. Pensionat în anul 1994. ȚÎȚARIU Ioan: absolvent al Institutului Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Ponetti (care un timp fusese și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă,Victor Ion Popa, Const. Gavan, Grigore Veja, Traian Gondoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tudor Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Bacovia, George Nedelea, Vasile Damaschin, Mircea Pavelescu, Ștefan Cosma, G. Ursu, Gh. Ioniță. Academia de la Bârlad a cunoscut apogeul eficienței sale atunci când în mijlocul ei a apărut membrul său
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fost o școală a prieteniei. Când, între anii 1924-1927, la București apărea revista culturală Țara de Jos, sub conducerea lui G.D. Rânzescu și colaborarea colegilor lui de la Bârlad, C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici, Virgil Duiculescu, N.N. Vasiliu și G. V. Botez, spiritul bârlădean și scopurile publicisticii s-au păstrat: Vorbind despre Scrisul nostru, altă revistă a Academiei, 1929-1931, consemnam rolul lui G. Tutoveanu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Mazilu A. Sebastian Cristin Oprișan G. Marius Pară J. Sorin Adrian Răduț C. Cosmin Alexandru Râciu C. Roxana Adelina Rapăn G. Andreea Râpanu E. Alin Dorin Român C. Ionuț Andrei Stălnescu M. Cosmin Tagârș V. Olga Talmaciu I. Luciana Adriana Tașca I. Bogdan Florin Tărăgan V. Anca Mihaela Toma N. Bogdan Egidiu Toșu C. Cristina Paula Vârlan S. Nadejda Clasa a XII-a Fil.1 Diriginte Monica Lovin Andone A. Mădălina Carmen Apetrei N. Ana Maria Asiminii G. Ioana Georgiana Bucur
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În consecință, el găsea potrivită o grupare aparte a femeilor. Rolul acesteia ar fi fost „să aducă o notă de neutralizare a instituțiilor noastre naționale, care sunt toate, din nenorocire, colorate de influențele politice”. Pe de altă parte, profesorul G. Tașcă considera că „pentru ca femeia să-și îndeplinească misiunea de a deveni regeneratoarea vieții politice, trebuie să evite să se înscrie în vreun partid sau club politic”; venind cu un program de purificare a vieții politice, „ea va atrage către dânsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
subsecretarilor de stat și a onorariilor înalților demnitari etc.2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
observând că în genere toate personalitățile consultate sunt contra înscrierii femeilor în partide politice. 1. D-l Profesor Nicolae Iorga - Femeile nu sunt chemate să aprobe greșelile trecutului, ci să pregătească pentru al lor viitorul. 2. D-l Profesor G. Tașcă - Înscrierea într-un partid politic este o poliță trasă asupra bugetului și avuției statului. Politicienii cutreieră casele oamenilor, cer, făgăduiesc, cheltuiesc în alegeri și odată ajunși la putere se despăgubesc din bugetul statului de sumele cheltuite în alegeri. Principiile rămân
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
noastre. Încheind această dare de seamă, doresc să aduc încă o dată colaboratoarei mele de la înființare, Doamnei Elena M. șeulescu recunoștința noastră pentru devotamentul ce l-a arătat Societății Ortodoxe; de asemenea, Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
pentru tată, pentru fecioară ca pentru flăcău, căci și unii și alții sunt forțe vii ale patriei. Lozinca noastră este: Totul prin unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea Patriei române. În numele Partidului Național-Țărănesc D-l prof. Gh. Tașcă, în numele Partidului Național-Țărănesc expune următorul punct de vedere: Partidul Național-Țărănesc - a spus d-sa - este partidul care a recunoscut că femeia trebuie să fie pe picior de egalitate cu bărbatul. Idealul nostru este ridicarea țărănimii și a femeii. Partidul nostru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cooperatist nu are nimic în comun cu ele și le este dimpotrivă eminamente conservator, creator și organizator"26. Liberalii și neoliberalii din țara noastră vedeau în cooperație, de asemenea, o întreprindere capitalistă. În sprijinul acestei afirmații redăm aprecierea lui Gh. Tașcă conform căreia "societatea cooperativă, care rămâne în cadrul capitalismului, urmărește înlăturarea exploatării muncitorului prin înlăturarea consumatorului, ea nu urmărește prin aceasta înlăturarea chiar a capitalismului, ci numai a defectelor lui"27. La rândul său G. Ionescu Sisești vedea în cooperație nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
spirit cooperatist a țăranului român, pentru a înlătura relele care decurg din pulverizarea proprietății asupra pământului. Ambii sunt de părere că trebuie eliminată ideea greșită potrivit căreia cooperația ar avea caracter filantropic și prin aceasta exclude profitul. Mai mult, G. Tașcă afirmă următoarele: "nu suprimarea profitului caracterizează societatea cooperativă, ci chipul cum se distribuie acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mult, G. Tașcă afirmă următoarele: "nu suprimarea profitului caracterizează societatea cooperativă, ci chipul cum se distribuie acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
consumatorului Revista economică numerele 12,13,14,15/1997; 139. Talmaciu M. Asociațiile de vânzare în agricultura antebelică, Tribuna Economică, nr.20/2001; 140. Talmaciu M. Cadrul legal al asociațiilor de vânzare în agricultură, Tribuna Economică, nr.21/2001; 141. Tașcă G. Capitalismul român și cooperația, București, 1928; 142. Tătaru A. Cooperația și alte curente social-economice,Tipografia Națională SA, Cluj, 1937; 143. Todosia M. Doctrine economice, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 1992; 144. Thomas M.J. Manual de marketing, Editura Codecs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
p. 135 22 Giorgio Amadei, "Cooperazione per una agricoltura in transformazione", Societa Editrice "Il Mulino", Bologna, p.61 23 Gr. Mladenatz, op. cit., p136 24 Gr. Mladenatz, op. cit., p141 25 Gr. Mladenatz, op. cit., p144 26 Gr. Mladenatz, op. cit., p144 27 G. Tașcă, "Capitalismul român și cooperația", București, 1926, p.8 28 Gr. Mladenatz, op. cit., p. 246 29 Gr. Mladenatz, op. cit., p.150 30 Gr. Mladenatz, op. cit., p.151 31 Gr. Mladenatz, op. cit., p.153 32 Ștefan Zeletin, "Cooperație Română?", Revista "Pagini agrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac ca drept glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva șirof șurub șop, sușop spațiul liber de sub acoperișuil șurii șovârnog schiop, își trage piciorul șteand pentru murături T tașcă servietă de piele tălăluit sfătuit tăietoriu lemn dur, noduros pe care se crapă celelalte lemne tălpiță banchetă târtoșă femeie scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă anticameră, uneori folosită ca bucătărie tifirigiu adăpost mic pentru lemne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
istorico-literar, Ed. PIM, Iași, 2010, 566 p. * Bârlad, istorie, cultură, amintiri, Editura PIM Iași, 2010, 356 pagini. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.I, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.II, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * George-Felix Tașcă și Neamul Tășculeștilor, Editura PIM Iași, 2011, p.340. * Strămoșii noștri din arhive,Editura PIM Iași, 2011, p. 462. *Românii așa cum sunt. Editura PIM, Iași, 2011, 383 p . *Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu. Editrura PIM,Iași, 2012, 225p. *Prietenie. Editura
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eșanu, în „Revista mea”, Tel-Aviv. Israel, 2 iunie 2011, Răsfoind în arhive, Binecuvântați fie acei...; Revista română nr.1 (63), 2011, p.38; nr.2 (64), 2011, p.32; Academia bârlădeană nr. 3 (44), 2011, p.7, S.C. Semnal - George-Felix Tașcă, editura PIM, Iași, 2011; Revista română, fondată la 1861 de A.I. Odobescu, nr. 3-2011, FLASH, Ion N. Oprea, Ioan Antonovici-Depozitarul, opere, vol. I și II, Ed. PIM, Iași, 2011, 494 și 486p., p. 39; Marin Ciornei, Îngusta cărare către Lumină
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]