364 matches
-
sprâncenele când venea vorba de sovietici, care puteau oricând să facă totul una cu pământul, despre „pericolul galben“ care amenința ca un adevărat potop uman, iar francezii nu erau nici de data asta - acum în Algeria - în stare să facă tabula rasa. Și, după ce platourile și farfuriile au fost în sfârșit strânse, s-a comandat o casată - culorile ei pastelate și bucățile de fructe confiate te făceau să te gândești la tapetele și jaluzelele cu modele în triunghiuri sau cerculețe. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și 1931, Bradford, cavalerul de pe rambla, a umblat despuiat prin Necochea. Pălăria, ochelarii cu ramă de baga, mustața, gulerul, cravata, lanțul de ceas, costumul și nasturii, bastonul Împletit, mănușile, batista, gheata cu toc militar nu erau decât un desen aplicat tabula rasa pe epidermei sale. În clipe atât de amare, oportuna influență a unor prieteni situați strategic ar fi constituit un sprijin, dar a ieșit la lumină o circumstanță care l-a pus rău cu toți. Poziția sa economică lăsa mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
hrisovul de d-nia lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă Ivașcu și Maxim, pîrcalabi de Chilia. Boierii aceștia sânt tătari, ca și Ștefan Vodă! Anul 1513. În cartea geografică publicată de Essler și George Ubelin, la Strassburg, și intitulată Tabula moderna Sarmatiae sive Hungariae, Poloniae, Russiae, Prussiae et Valachiae (reprodusă de Lelewel în Geographie du Moyen-îge) se vede toată Basarabia până la mare, deci Moncastro (actualul Akkermann), Istropolis (Kilia) ca făcând parte din Moldova. Dar Strassburg e în Tataria! Prin urmare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
generoasă palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt împărtășite fie la nivel de grup, fie la nivelul de ansamblu al societății. Cu toate acestea, chiar și credințele particulare, neîmpărtășite social ale indivizilor nu sunt produse exclusiv individuale, din moment ce, în sens lockean, mintea umană este, la origine, o "tabula rasa" ce înregistrează, prin intermediul procesului de socializare, datele necesare pentru integrarea în comunitate. Ele sunt, așadar, tot niște proiecții care își află resursele în imaginarul social și care pot deveni ideologice în măsura în care sunt împărtășite cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum înțelegea Voronca acest moment s-a putut vedea din paginile consacrate noii sale „gramatici” a poeziei, așa cum se conturează ea în articolele publicate între anii 1924-1927 în revistele 75
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și progres, atunci nu există nici modernism și postmodernism! Presimțind în spate fiorii sofisticii, Lyotard recunoaște echivocul: a rescrie înseamnă "ambiguitatea care străbate raportul modernității cu timpul". Și mai departe: a rescrie "a repune orologiul la zero, de a face tabula rasa, gestul care inaugurează începutul (sic!) noii ere și al noii periodizări"124. Sofistica e dusă până la ultimele consecințe: deși nu există novum, rescrierea inaugurează o nouă eră. Așadar, ar fi existat, totuși, în istorie o eră în care doar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceste inclinații naturale și morală uman], trebuie s] avem în vedere dou] posibile obiecții la aceast] abordare, contrare din punct de vedere ideologic. Exist], pe de o parte, teza behaviorist] conform c]reia oamenii nu au nici o înclinație natural], fiind tabula rasa la naștere, si replică sociobiologic], pe de alt] parte, care afirm] c] inclinațiile sociale exist], dar sunt într-un fel „egoiste”. (Cititorii care nu sunt interesați de aceste ideologii pot alege s] nu parcurg] discuția de fâț].) 1. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erau reprezent]ri ideologice eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
După trei sferturi de secol în care regulile totalitare au dominat, schimbările în Rusia sunt mult mai dramatice decât în oricare altă țară fost comunistă. Cu o asemenea moștenire comunistă, instituțiile noului guvern rus nu se pot construi pe principiul tabula rasa.<footnote Barbara Nunberg, Luca Borbone, Hans-Ulrich Derlien, The state after communism: administrative transitions in Eastern Europe, Editura The World Bank, Washington D.C., 1999, p. 155; footnote> Drumul pe care conducătorii ruși au pornit este unul foarte anevoios cu multe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
care-și imaginează că este posibil să modifici natura umană. Pentru mulți revoluționari, printre care și Lenin, omul alienat este produsul unei societăți edificate pe baze proaste. Distrugerea vechii societăți - autocratică, burgheză etc. - trebuie așadar să permită să se facă tabula rasa, așa cum cântă Internaționala* și, pe niște baze corecte - socialiste, iar mai apoi comuniste -, să făurească, prin educație, un om nou, înzestrat cu o natură umană „bună”. Astfel, în Literatură și revoluție, Troțki* merge până la a scrie că libertatea omului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sociale diferite produc tipuri diferite de comportament, așa încât atribuirea comportamentelor unor trăsături și particularități înnăscute și nu particularităților situației ar fi total eronată. Ar fi însă la fel de naiv să se creadă că oamenii intră în diferite contexte sociale ca o tabula rasa, gata să fie influențați de cea mai neînsemnată stimulare externă. S-a afirmat că trăsăturile de personalitate anticipă comportamentul nu doar într-o singură situație, ci în situații multiple sau în situațiile ambigue, ceea ce înclină balanța în favoarea lor. La fel de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fel de gumaj al clivajelor anterioare instaurării sistemului de tip sovietic fondat pe principiul uniformizării efectelor acestuia, refuzând de facto luarea în considerare a anumitor procese "fac" Europa Centrală mai accidentală, ceea ce îl apropie de teoriile fondate pe conceptul de tabula rasa postcomunistă. În ciuda problemelor pe care cercetătorul le poate întâlni în analiza cazurilor vecine din Europa Centrală și Orientală 14, vom adopta și noi abordarea concepută de Jiři Kunc15, plecând deci de la ipoteza potrivit căreia cele patru clivaje fundamentale, a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
speciei umane și lupta pentru permanenta lor îmbunătățire. Funcția de cunoaștere a creierului se manifestă la copilul nou-născut, atunci când acesta caută (și găsește) sfârcul sânului mamei. Este o funcție care aduce înțelegerea necunoscutului și descoperirea răspunsurilor. Omul se naște ignorant - tabula rasa -, dar dorința de a cunoaște (înscrisă în ADN) este o cunoaștere-conștiință care se maturizează de-a lungul primilor șase ani ai vieții. Istoria cunoașterii conștiente în lupta cu ignoranța a înregistrat câteva eșecuri dintre care două au devenit clasice
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1632-1704), medic și filosof englez, a cărui gândire se impune ca fiind cea mai autoritară în filosofia Iluminismului (secolele XVII-XVIIII). Locke consideră identitatea sinelui drept o esență a filosofiei și o numește "continuitate a conștiinței". Consideră mintea omului ca o tabula rasa la naștere, cunoașterea fiind o experiență dobândită prin senzații și percepție. Considerat "tatăl liberalismului clasic", realizează o asociere a filosofiei empirice a lui Francis Bacon cu teoria contractului social. Dezvoltă epistemologia și filosofia politică. Scrierile sale i-au influențat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nu se găsește numai în tehnologiile de la Silicon Valley. Se află în spiritul istoric din nou încarnat. Broșura Mao Este vorba de o mică broșură, de tip Mao, redactată de Ehrard și difuzată într-un milion de exemplare. Să facem tabula rasa. Nu există semnificație ascunsă. Este ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine este dumnezeu. Să parcurgem aforismele ehrardiene. Tabula rasa: "Se creează plecînd de la nimic" (p. 15). " Viața este un joc în care ceea ce nu este este mai important decît ceea ce este." (p. 16) " Ceea ce este este, nu există semnificație ascunsă." (p. 17) " Cum puteți vedea, universul este perfect
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
realitatea și realul, născătorii, În fapt, ai marelui curent realist, de la Balzac și Zola la Tolstoi și Rebreanu sau Arghezi, și, secundo, cei cărora „realitatea” li se pare săracă sau „nepotrivită”, cei care au, cum obișnuiesc eu să spun, reflexul tabula rasa, al mesei de pe care aruncă podoabele, fructele, florile, paharele și-și proiectează asupra ei, a „mesei goale”, propriile lor fantasme! Din această a doua categorie fac parte, după părerea - și intuiția! - mea, un Shakespeare, un Dostoievski, un Kafka sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu e de ordinul valorii - cei citați mai sus au o pondere egală În clasoarele istoriei creației! -, ci sunt de ordin temperamental. „Realiștii” sunt mai degrabă „flegmatici” - dacă acceptăm cele patru mari categorii temperamentale, strict teoretice, iar „fantaștii”, adepții acelei tabula rasa, sunt „sangvinii”, uneori chiar „sangvino-colericii”. (În splendida carte a lui C.G. Jung, Tipurile psihologice - pe care am descoperit-o Încântat la un buchinist pe malurile Senei când, În anii ’82-’83, tot acolo, la Paris, Încercam să „tratez” cazul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la chestionarul revistei "Semn", nr. 4 din 2009, "De ce (n-)avem critică?", V. Gârneț scrie că "ne-a lipsit, probabil, și o literatură robustă, complexă, originală care să stimuleze dezbaterile și reflecția critică. Prin cele afirmate mai sus nu fac tabula rasa din literatura basarabeană postbelică și cu atât mai puțin din cea post '89 (așa cum a procedat în mod descalificant, cinic, Nicolae Manolescu în a sa Istorie...)". Atât în Introducerea și în Postfața cărții, cât și pe întreg parcursul demersului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
generoasă - palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa - metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cea a modalităților și a stadiilor prin care se ajunge la construcția regimurilor democratice, mai ales în ceea ce privește trecerea de la regimurile nedemocratice la cele democratice. Configurația anterioară a regimurilor politice, mai ales dacă, autoritare fiind, intenția lor este de a face tabula rasa din societate, distrugînd vechile asocieri sociale și împiedicînd înființarea unor noi asocieri sau "predîndu-le" într-o formă omogenă puterii politice, are, evident, o incidență aparte asupra posibilităților și mijloacelor de trecere către un regim democratic. Totuși, uneori, cel puțin
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
regenerarea iernii, pentru un nou ciclu. Să ne mirăm atunci că pomii Înfloresc acum, primăvara, timpul florilor, aproape exclusiv În alb? Coborând din recele domeniu ideatic, În călduțul și concretul substanțial, chimic, vom constata o inversiune; vorba unei vechi scrieri, Tabula smaragdina: ceea ce e sus este imaginea În oglindă a ceea ce e jos. Anume, albul florilor, care nu e de fapt alb ci gălbui, după cum omătul nu e alb ci albăstrui, e dat de pigmenții numiți flavone, substanțe relativ oxidante, altfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde, cum?... Una peste alta, "Iluziile literaturii române" e-o carte care te pune pe gânduri nu atât prin demolarea ierarhiilor și contestarea dură a valorilor consacrate, cât prin bănuita imposibilitate de a așeza altceva în loc. Chiar așa să fie? Tabula rasa? Noi, românii, s-avem cea mai pipernicită literatură dintre popoarele acestui colț de lume? Eugen Negrici nu afișează fărâmă de îndoială. E dreptul lui. Lectura cărții mi-a indus o stare ce-a influențat, probabil, echilibrul aprecierii: se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aș fi fost în stare să duc la bun sfârșit ceea ce voiam: „Nu ajunge voința, e nevoie să atingi o stare aparte a sufletului”. Când l-am întrebat cum sunt lucrurile pe lumea cealaltă, el a început să recite din Tabula Smaragdina, a lui Hermes Trismegistus: „Tot ce se află dedesubt/este aidoma cu ceea ce se află deasupra/și ceea ce e sus/este mereu precum ceea ce e jos/pentru a împlini miracolul/lui Unu”. Mi-a dezvăluit că cele 180 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]