556 matches
-
dom’le, eu vreau să fiu patron de firmă! --De ce ții neapărat să fii patron? întrebă vărul și cumătrul său. --De căpos, a izbucnit Dora. Să se dea mare director. Ceilalți râseră, însă Mărășteanu le-a spus calm și tacticos: --Ca să pot angaja salariați, deștepților. Cu cine fac atâtea munci? --Haida, de! Nu poți munci singur? îl repezi cumătra. Te mai ajută tușa Anica, în concediu vine și Dora,poate și copiii, doar e o afacere de familie. --Lăsați-mă
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
mătăsuri dormita pe un scaun scund. Lângă o crăpătură a zidului, Mahmud, un țânc din vecini, vindea fructe de cactus cu doi dirhami bucata. De fiecare dată când cineva se oprea să cumpere, Mahmud își scotea briceagul din buzunar, desfăcea tacticos fructul, lăsând coaja verde-gălbuie să alunece peste conținutul alb și zemos, apoi îl servea cumpărătorului. Și Ahmed ar fi putut culege fructe de cactus de pe câmpia ce se întindea la poalele Atlasului, dar nu, tatăl său dorea ca el să
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
între Spitalul de psihiatrie din Gătaia, care-i făcuse externarea....și Spitalul Județean, care nu voia să-l primească. Doar când un cunoscut al surorii lui a amenințat că aduce ProTv-ul, l-au primit...la morgă. Mătușa mortului, savura tacticos din cafea. Era de trei săptămâni în Timișoara. -Dă telefon, la Iași, să nu zică cumva, careva, că am fost aici! Mă duc acasă cu trenul de-amiază. I-oi pune eu parastasul de 40 de zile. Stăteam și mă
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
masa-mi de lucru, plină de înscrisuri și de cărți ale celor care au fost și a celor de astăzi, care au suferit zâmbind, la fel ca și mine, schismelor profane ale unor semeni fiinzi. Deschid o carte, îmi așez tacticos ochelarii, citesc rânduri și pagini, o închid, deschid o alta, citesc și din ea, meditez asupra unor sintagme, compar idei și mă simt ușurat că în acest spațiu sunt eu. Mă apuc și scriu. Scrisul este alinarea literatului, stăpân deplin
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le pe-ndelete. De pildă, mi-a făcut plăcere să frânez brusc, pentru a acorda prioritate unui șir de gâște perfect aliniate, conduse de un gâscan țanțoș și tacticos, cu moț țeapăn. Tabloul acesta idilic, desprins parcă dintr-o felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un interviu cu o
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
din cap aruncând uitări și dureri. Un declic! Reny al meu! El?! De unde și până unde?! Se târăște spre bancă scheunând ușurel. Parc-ar plânge-un copil. Mi se-aburcă pe genunchi. Își apropie botul și-ncepe să-mi lipăie tacticos fața, parcă vrând să nu grăbească fericirea revederii. Prin asta mi-aduce aminte de-o altă vreme când alunga de pe chipu-mi lacrimi amare că o pierdusem definitiv pe Aurèlie... Îl strâng la piept clipe bune. Mulțumit, se-așează și-
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
în mână, spre o altă clădire din aceeași curte. La început, nu mi s-a părut ceva deosebit. Importanța acestui episod am aflat-o mai târziu. Când am ajuns în centrul orașului, în fața sfatului popular - la cofetărie - în timp ce ne serveam tacticoși prăjiturile și sucurile, a intrat o altă tânără salariată, foarte speriată, pe care nu am înțeles-o ce spunea repede colegelor sale și plângea. Noi ne terminaserăm prăjiturile, așa că am ieșit cu fetița afară și atunci am văzut agitație mare
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
ca să am și eu timp să țin nepotul în brațe! Dar el scotea pipa din buzunarul de la piept - avea un buzunar mare la rubașcă - îndesa tutunul și apoi se apleca să ia un tăciune subțire din vatră și o aprindea tacticos. „D-apoi mamă, ca mâine m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-a făcut luna următoare, apoi lunile au devenit ani și tot așa. Mama a murit fără ca
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
și plicticos? Or fi golit damigeana sau patronul le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a întors de la Piatra. Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe masă, goală. Au fost harnici „băieții”. Nea Ghiță... rupe tacticos ultimul covrig din șirag. Acum îl face anafură în restul de vin care i-a rămas în pahar. Și neamțul? Moțăie, clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge jalnic. De ce-o fi
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-3 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bineînțeles că Tudorel, ca un adevărat cavaler, i-a oferit Lunei-Lunișoarei brațul. Mergea atent și tacticos pe lângă ea, grijuliu ca să nu-i calce vreun fir de rază. Ce-au mai râs stelele când l-au văzut la braț cu Lunișoara!...Au început să cânte și să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
pe pătură. Parcă nu mai aveam chef de pescuit. Mie mi se făcuse somn și tare m-aș fi strecurat în brațele lui Morfeu, așa cum eram întins comod pe pătură. Nu aceeași părere o avea și partenera mea, care sorbea tacticos dintr-un pahar de pepsi din lada frigorifică. - Ce zici, nu vrei să ne mutăm sub pini, o aud vorbind în șoaptă la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
parcă avea să mă arunce într-o prăpastie vie, fără de fund. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. M-am executat fără un cuvânt și peste câteva clipe - în timp ce mașina se contopea parcă cu nemărginirea - am îndrăznit timid să o
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
dacă aș fi vrut, n-aș fi putut să mă opun. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. Apoi am zărit obiectul zburător rotund, fără aripi. O nouă șansă ! Referință Bibliografică: IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
bucătărese Să le-aducă dulceața la mese. Crinul își înalță cupele semeț, Considerat de alții mai isteț, Fiindcă-i ocrotit de Dumnezeu Și îmbrăcat în haine de mister. Petunia-i regină peste flori Din asfințit și până-n zori. Dalia cea tacticoasă E mândră de talia-i grațioasă. Garoafa mai fragilă și sfioasă Este dusă cu drag acasă, În dar la câte-o cas-aleasă. Crizantema cea bărbătească Îți aduce mirosuri mai aspre, Din răpciune în brumar, Uneori și în gustar. Floarea de
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
n-o putuse opri, bunăoară, în copilărie, să guste din felia de mămăligă prăjită și unsă cu magiun, primită de la Macai, de fapt Mihai, băiețelul plin de bube dulci, nepotul unor vecini. Se ascunsese după un pom din stradă, mâncase tacticos, dar a doua zi, purta ca dovadă a neascultării o grămadă de bube ornamentându-i fața. Chinul săptămânilor de vindecare - tamponarea fiecărei bubițe cu un tifon înmuiat în neofalină - fusese istovitor, zgaibele fiind rezistente la unguentele prescrise de același doctor
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Acasa > Impact > Scrieri > ANDY Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Andy e un bărbat fără vârstă. Ușor cocoșat, mereu elegant și respectuos, însoțit de femei superbe...urcă tacticos scările blocului sau coboară, ca o pisică, fără să-l auzi. Deși stau de aproape 10 ani cu el, pe aceeași scară, până acum câteva zile nici n-am știut cum îl cheamă sau la ce etaj stă. E ca
ANDY de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352759_a_354088]
-
am plănuit-o de mult timp? întrebă femeia. - Lasă că avem timp. Acum nu putem pleca. Nu pot lipsi mult de la servici, spuse domnul Măslină și înghiți ultima fărâmă de plăcintă delicioasă. Apoi ceru Ilonei niște palincă și o turnă tacticos în paharul de cristal, în timp ce visa cu nesaț că o să scape de Ilona, o să-i ia banii și o să-și găsească o tânără, dintre muncitoarele venite din sătucuri, de departe, la el la uzină. Domnul Măslină era inginer de profil
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
N-ai dori să-mi împărtășești mai multe? - Îmi este teamă că nu. Pentru moment, dacă tot am dat peste cel despre care trebuia să scriu, putem discuta despre invențiile tale, nu? - Indubitabil. Nu știam de ce, dar auzirea unui vocabular tacticos în limba engleză îmi aducea satisfacție. Acum, cred că era vorba despre fascinația mea în legătură cu conversația alături de unul din marii inventatori ai lumii. - OK, lasă-mă să mă reculeg puțin...Ah, îmi amintesc că am citit undeva de faptul că
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
este anapoda.Colegul meu de bancă privea întunericul de afară și-mi zise: - Băi ! M-am săturat să mă scol cu ziua în cap, mai ales că asta o vom face cu toții toată viața, fiind sclavii zilei de mâine.Și tacticos, scoase trei mobile din buzunar și mormăi: - Cu care să încep? Apoi îl luă pe cel din mijloc, de culoare neagră, și se cufundă într-o lume de zero și unu. M-am găndit, întrebându-mă: Oare vom deveni toți
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
că mă înec...am dat să cobor, instinctiv. “Lăsați, că voi lăsa geamurile deschise...” Mă simțeam ca și cățelușii ăia, cărora vara le atârnă limba pe la vreun geam deschis...Femeia conducea, fără griji, cu sticla de cafea între picioare, sorbind tacticos câte o gură, din când în când, ori mai trăgea din țigara plasată în mâna stângă. “Știți, când am emoții, mă calmează să fumez...” Cerule, mare! O oră de fumat pasiv! O să ajung leșinată, dacă nu mor! Plămânii mei refuzau
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân cum voi vedea mai târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
Lațele îi curg cascadă ! Ni-e nu-mi lipsește Zdreanță Cel cu ochii de faianță, Nici n-am chef să număr iezii Cum făcea cândva Arghezi. N-am albine, bibilici : Unde să le țin aici ? De aceea nu le-nșir Tacticos, cu tibișir. Casa mea e într-un bloc, Stau adică la obroc, Mă mulțumesc cu nimic : De la piață, câte-un pic. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Dacă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
de baie ca să mă așez la soare. Simțeam toate privirile țintite spre mine, dar când am verificat, nu se uita, de fapt, nimeni la mine. Ochii erau îndreptați către o femeie frumoasă, cu forme atrăgătoare, care se apropia de apă tacticos, defilând cu fesele apetisante nu numai în fața femeilor invidioase, dar mai ales, în fața bărbaților, care veneau de la nudiști și staționau în apă, ca la spectacol și sorbeau femeile expuse, din priviri. Senzuala doamnă nu se grăbea să se scufunde, era
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]