3,383 matches
-
mare și l-a însurat cu o fată din mahala, tot așa de săracă ca și Gheorghe al ei. I-a făcut Gheorghe o fată, dar la vreo doi ani de la căsătorie Gheorghe s-a îmbolnăvit de plămâni ca și taică-su și a dat colțul. A plâns mult Zavastia după copilul ei, probabil că o fi râs de Oacheș că-l jelea pe Constatin. Nora Zavastiei s-a mutat între timp la casa ei cu tot cu fată, adică cu nepoata Zavastiei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
țăran învățat, dens de credință. Păi nu e realitate! Cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un țăran în cioareci nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
la ce-ai mai plecat? ION: Eh, așa... EMMA: Și, va să zică, n-aveai nici o vină, nu...? ION: Eu doar am strîns! EMMA: Acuma înțeleg. Era urîtă? Proastă? ION: Urîtă, nu. Proastă, ca fiecare. EMMA: Păi atunci de ce? ION: A venit Taica... EMMA: Cum adică a venit? ION: În vis a venit. El se prăpădise mai de mult. Zice: Ioane, vezi că frati-miu se ține cu maică-ta. Ei m-au omorît, zice. EMMA: Și mata l-ai crezut... ION: Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a venit? ION: În vis a venit. El se prăpădise mai de mult. Zice: Ioane, vezi că frati-miu se ține cu maică-ta. Ei m-au omorît, zice. EMMA: Și mata l-ai crezut... ION: Păi dacă a zis Taica? Sfînt! EMMA: Și cu ea ce-ai avut? ION: Ei, nu-mi dădea pace. I-am zis c-a venit Taica, poate-am să intru la ocnă, zic, nu vreau să te știu aici. Zic: du-te întîi tu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cu maică-ta. Ei m-au omorît, zice. EMMA: Și mata l-ai crezut... ION: Păi dacă a zis Taica? Sfînt! EMMA: Și cu ea ce-ai avut? ION: Ei, nu-mi dădea pace. I-am zis c-a venit Taica, poate-am să intru la ocnă, zic, nu vreau să te știu aici. Zic: du-te întîi tu la mînăstire, că așa nu pot. EMMA: Și n-a vrut. ION: N-a vrut. Zic: du-te, n-auzi, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
unchiu'. EMMA: Pe ei cum i-ai omorît? ION: La o nuntă, cu secera. Zice unchiu': lasă Ioane, și nu mai fi supărat că nu știu ce... Atunci am băgat secera-n ei. Se piteau bine, nu-i bănuiam. Dacă nu venea Taica... Scoate un fluier.) EMMA: Ioane! ION: Da. EMMA: Tu ești nebun? ION: Sînt. De cîțiva ani. EMMA: Bine. Dar să nu cînți, că-l scoli pe bărba-tu-meu. ION: Aha, ești măritată? EMMA: De cîțiva ani. Ascultă, era frumoasă? ION: Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe bărba-tu-meu. ION: Aha, ești măritată? EMMA: De cîțiva ani. Ascultă, era frumoasă? ION: Era. Înecată, barem, era ca o sfîntă. EMMA: Și nu ți-a fost milă de ea? ION: Ba mi-a fost mie, dar dacă a poruncit Taica...Ce să fac? EMMA: De mine nu ți-ar fi milă? ION: Ba da. Că pari femeie bună, cumsecade. EMMA: Așa par? Ai vrea să asculți povestea mea? ION: Nu. EMMA: De ce? Eu am ascultat-o pe-a ta. ION
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și se duce la un psihanalist, de fapt la o psihanalistă. EMMA (își toarnă ceai): Așa... CHARLES: Și ea îi studiază subconștientul și ajunge la concluzia că suferă de o psihoză din cauză că, pe cînd era mic, asistase la uciderea lui taică-su de către unchi-su. EMMA: Cum adică? CHARLES: Așa, bine! Și tipul face investigații și descoperă că într-adevăr taică-su nu-i cel adevărat, care a murit cînd era tînăr, iar cel pe care îl crede tată este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
studiază subconștientul și ajunge la concluzia că suferă de o psihoză din cauză că, pe cînd era mic, asistase la uciderea lui taică-su de către unchi-su. EMMA: Cum adică? CHARLES: Așa, bine! Și tipul face investigații și descoperă că într-adevăr taică-su nu-i cel adevărat, care a murit cînd era tînăr, iar cel pe care îl crede tată este de fapt fratele mai tînăr al lui taică-su, care se iubea încă de atunci cu mama lui. EMMA (interesată): Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
adică? CHARLES: Așa, bine! Și tipul face investigații și descoperă că într-adevăr taică-su nu-i cel adevărat, care a murit cînd era tînăr, iar cel pe care îl crede tată este de fapt fratele mai tînăr al lui taică-su, care se iubea încă de atunci cu mama lui. EMMA (interesată): Și? CHARLES: Și chestia devine previzibilă: tipul o ia din scurt pe maică-sa, care nu-i mărturisește, dar el își dă seama de adevăr, așa că hotărăște să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
artiștii cînd scriu. Bunica, Bunicul și Fata se apucă să citească revista. Bătrînii în fotoliu, fiica pe covor. Moment de liniște. BUNICA (după un timp): Ei poftim! (mai citește puțin) Ce porcărie! SONIA: Dar ce este? BUNICA: Uite ce scrie taică-tu! (citează) "Nevastă-mea semăna destul de bine cu soacră-mea. Avea firea ei acră și violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
arăți a autor. (ies amîndoi, sună telefonul) SONIA (răspunde cu fasoane): Hello! (se schimbă brusc la față) Ce? Da' cum vă permiteți? (închide ofensată) M-a înjurat și a închis! GETA: Precis era vreun vecin care a citit opera lui taică-tu. SONIA: Vine cineva! Aoleu! Ăsta o fi tipul cu revista. (dar intră Fane) GETA (șoptit, fiicei): Ai grijă, să nu bănuiască nimic. Trebuie să-l expediem de-aici înainte să vină ăla cu revista. Ai priceput? (Fiica a înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe tata plecînd supărat. (dă cu ochii de tabloul pus pe șevalet și izbucnește într-un mare hohot de rîs) GETA: Rîzi că ai de ce! (interpretînd că el rîde de aberația din tablou, rîde și ea) Uite de ce se ține taică-tu. BUNICA: Rîzi, rîzi! Că ai de ce! EDUARD (continuă să rîdă cu poftă): Nu de-asta rîd... Cine l-a pus așa? BUNICA (neînțelegînd): Eu. Da' de ce? EDUARD: Bunicțo! (rîde și o pupă indulgent) Păi matale nu vezi că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
stingherit, clar că minte): Dar eu... Eu nu știu... Nu știu nimic... GETA: Vezi că-ți crește nasul dacă minți. EDUARD: Zău nu știu... BUNICA: Tragi a bine, băiatule! Să intri în politică: îngheață apele cînd vorbești. (Mamei) Seamănă cu taică-su. GETA: Și cu bunică-su! Eu mă duc s-o întreb pe ea. Ce are? De ce are? Cu cine are? (dă să iasă) EDUARD (o oprește): Nu. Las-o să se liniștească. GETA: Măcar spune-mi că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
asta plînge ea? Păi asta i se întîmplă în fiecare săptămînă. GETA: Măcar de-ar fi un băiat serios. EDUARD: De data asta e grav. Tipul e inteligent, bogat, serios. Prea serios. GETA: Ei! Nici așa nu-i bine! Dacă taică-tu era mai serios, nu veneați nici voi pe lume. EDUARD: Mă rog. Ăsta-i mai serios ca tata, serios. Și el i-a pus o condiție foarte grea. BUNICA: Ei na! După ce că e serios, mai pune și condiții! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
contemporan, și apoi... epoca, deși sentimentală, cultiva mândria masculină, care venea din manualele de istorie și din exemplul condu cătorului: Ceaușescu nu se Îndrăgostise, la vremea lui, Își luase doar o tovarășă de luptă. Iar Vasile a Înțeles repede că taică-său nu avea de ce să Îi spună lui toate lucrurile astea, și că tânăra Violeta Îl prefera pe Matei, care purta mustață, mergea apăsat spre Liceul Agricol și locuia la casă. Absurd Însă nu era faptul că În acel Început
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pantofii ăia, sunt plini de noroi... Și ce dacă e noroi peste tot, mă faci de râs pe stradă. — Nu e noroi, i-a răspuns Vasile, e balega urba ni zării... — Mai du-te-n... l-a apostrofat cu dezgust taică-său. Ce vrei să fie, frișcă? Asta l-a amuzat pe Vasile și a rânjit. Alexandru a inter pretat Însă rictusul fiului ca pe o ofensă, la urma urmei putea să fie și căcat pe jos... — Important e să mergi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
carte de copii, dar dacă intelectul li se născuse a posteriori, puteai fi sigur că venea din frustrare și că le șuiera prin craniu ca o viperă isterică, mereu gata să te muște. — Bine i-ai făcut, i-a zis taică-său acasă, fără să-și ascundă mândria. Acuma, să te ferești de el, ăsta e sigur turnător, n-a ajuns el degeaba maistru la Hașdeu. — Cum adică turnător? Ce Înseamnă turnător? l-a Întrebat Vasile cu toată candoarea. — Adică prietenul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ascuns a populației, Securitatea statului. Iar prietenii ăștia ai lui și mai buni decât tine vin și te amenință, te bat și te lasă pe drumuri, după care vin cu zâmbetul pe buze și Îți inti mi dează familia, până când taică-tău, maică-ta, unchii și mătușile tale devin prietenii lor cei mai buni. Și uite așa toată România e o țară de prieteni la cataramă. Vasile s-a făcut palid și a tăcut, chipul parcă Îi fusese nins de zăpada
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Cine ești tu, bă, să mă ameninți? Pe cine cunoști tu „acolo sus“? Păi, ce, tu crezi că eu nu știu că bingănești la Securitate? Că de-aia m-ai invitat În haznaua asta? Nu tu l-ai nenorocit pe taică său lui Costan, de l-au bătut ăia până l-au băgat În spital? Mai du-te dracului cu maturitatea ta cu tot! M-ai chemat aici ca să mă tragi de limbă, idiotu’ naibii! — Stai, stai, Ionela... Ce se Întâmplă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
i-au zis nimic, că de ce venea târziu, că de ce era murdar de noroi pe uniforma de elev, că de ce ar mirosi a băutură; l-au lăsat să meargă direct să se culce. Are și el problemele lui, a zis taică-său, trebuie să aibă problemele lui, altfel nu se maturizează. Da, dar dacă nu știe să le rezolve singur? Poate ar trebui să vorbești cu el. — Așa Înveți să te descurci În viață, a Încheiat Alexandru. — Problema e că nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
iubit făceau scandal, iar milițienii Îi luau și ei la bătaie. Acum e liniște, cine știe unde vor fi dispărut. Dar cine poate dispărea din România socialistă? S-a dus și cârciuma „Pomul verde“, unde se Îmbătau ofițerii topografi În frunte cu taică-tău, pentru că erau tineri și nu puteau visa altfel, ca să vadă frumusețea lumii, și Își tăiau cravatele și le atârnau de lustra bodegii și cântau, apoi se Întorceau acasă și tăceau spășiți, de parcă nevestele lor ar fi fost organele partidului
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
citi producția mediocră? Va ști să Întâm pine ironia gregară a celorlalți fără să izbucnească, fără să fugă, să se Întoarcă la singurătatea lui obsedată de neatinsele delicii ale iubirii la care Încă visa? Maică-sa l-a pieptănat Îndelung, taică-său s-a uitat la el chiorâș. Îl exaspera ritualul acesta drăgăstos, prin care Maria Îl răsfăța pe Vasile sugerându-i că ea tot ca pe un băiețel Îl vedea și Încerca să Îl ocrotească. Ce naiba caută un tânăr serios
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
disprețuiești aspirațiile. — Aspirațiile? În țara asta nu ai aspirații, băiatule. — Încetează să Îmi mai spui „băiatule“ - și a ieșit pe ușă furios, trântind-o În urma lui. — Tu să nu Îmi trântești mie ușa În nas! l-a mai auzit pe taică-său strigând. „Dar ce ar trebui să Îți trântesc ție În nas? și-a zis amărât. Ah, cum vă mai place să vă lăudați cu reușita progeni turilor, de parcă nu i-ați arunca În latrina zilnică a comunismului, ci În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
călcau În picioare ca niște animale, urlând, Înjurându-se, și buna dispoziție i-a dispărut. A lăsat capul În pământ și a grăbit pasul, Înfricoșat, de parcă priveliștea sărăciei disperate, inumane, i-ar fi trezit În minte vorbele nemiloase pe care taică-său i le aruncase ceva mai devreme... Și-a privit ceasul, era deja În Întârziere. Nu-i nimic, câtă vreme soarele mai e sus pe cer Întârzierile nu au sens, iar târziul e Încă departe. A rămas câteva clipe nedumerit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]