19,047 matches
-
235. 134 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 135 Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1994, p. 188. 137 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lumea să-l adore, să i se închine lui, să-l venereze pentru performanțele sale, care nu doar că nu au nimic în comun cu viața duhovnicească, dar sunt o rușine pentru ființa umană. Persoana celuilalt nu mai este o taină de care trebuie să se apropie cu delicatețe și sfială și, mai presus de toate, cu dragoste sinceră și curată, ci o cetate cucerită care trebuie să plătească permanent tribut în natură cuceritorului; o casă părăsită a cărei ușă trebuie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
grele și amândouă bagă pe om în gheenă, dar fiindcă Pavel totul face cu iconomie și înțelepciune, pentru aceea a mărit aici (I Cor. 6, 15) păcatul curviei mai mult decât celelalte 178. Doar în această iubire adevărată, sfințită prin taina Sfintei Cununii și cu ajutorul harului dumnezeiesc, fiecare om dăruiește celuilalt nu moarte, ci viață, îl ajută pe celălalt să devină el însuși în forma proprie lui de slujire și creație 179. Numai urmând calea adevăratei vieți creștine vom putea să
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
muncă ca oricare alta; homosexualii vor să aibă dreptul de căsătorie legală între ei, iar medicii și psihologii cutează să recomande masturbația ca pe un factor benefic pentru persoana umană. Totodată, unele reviste publică oferte sadice și 204 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 184. 205 Olivier Clément, op. cit., p.65 206 Ioan I. Ică jr. Și Germano Marani, Gândirea socială a bisericii, Edit. Deisis, Sibiu, 2002, pp. 234-235. 207 Pr.Prof.Dr. Dumitru Popescu, Teologie și cultură, Edit. Sofia, București, 1993, p. 44
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
reale. Utilizând pornografia ca pe o scurtătură spre intimitate, bărbații în special, încep să se teamă de o relație adevărată și în 209 Preot Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vieții..., pp.77-78. 210 Ibidem. 211 Ibidem. 212 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 215. 27 ciuda singurătății adânci nu mai sunt capabili să-și dăruiască inima unei femei adevărate. În continuare vom trece în revistă principalele neadevăruri pe care pornografia le promovează: *Femeile nu sunt ființe umane. Femeile prezente pe revista
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
doi protagoniști. Cihak a constatat faptul că "duelul nu se poate evita" și i-a fost teamă că se poate întîmpla "o mare nenorocire" în caz că moare vreunul dintre adversari, fiecare fiind "căsătorit și părinte de familie". Ca atare, în mare taină, doctorul Cihak "a încărcat pistoalele cu niște glonți făcuți dintr-un amalgam de mercur, cari s-au făcut praf la ieșirea din țavă". Astfel, duelul s-a încheiat nedecis, cu ambii dueliști în picioare: "S-au schimbat două părechi de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a efuziunilor acelor zile apuse cînd natura înconjurătoare își dezvăluia facerile nopților, facerile zilelor, și cînd lumea trăia cu pasiune taina veșniciei, crezînd nețărmurit în viața care vine. Astăzi, pasiunea nestăpînită pentru aventurile senzoriale, dincolo de faptul că este dăunătoare pentru spirit, duce și la pierderea averii sufletești, precum și a diamantelor minții, istovind trupul și uzurpînd măreția și demnitatea omului contemporan. Iar
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
vârsta când Matusalem se gândea să-și croiască o cale în viață, numărul de hapuri pe care înainte și după fiecare dintre mese trebuie să le dau pe gât, cu multă apă, a crescut, într-atât încât în acele de taină colocvii, când doctorul mă îndeamnă la un discurs coerent privitor la cele mai recente defecțiuni ale trupului, evit să mă spovedesc, știutor că, luminat la față, medicul mă va informa de îndată că există un medicament, de cea mai nouă
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
elementele derutante ale unui tradiționalism nereprimat: câmpia basarabeană, pădurea, bucuria, natura, învierea, părinții, șerpii ca simbol al ispitei - toate învăluite în "ceața zilei", în "văi muzicale" și în chemarea zărilor, ceea ce dovedește că fondul predominant e simbolist. Fiorul cosmic, cultul tainei, "luminile învinse", freamătul stelar, nostalgia miturilor, sentimentul crepuscular par vagi ecouri din poezia lui Blaga. George Meniuc luptă dramatic cu o tendință melancolică, străduindu-se să țină partea vieții, a energiei și a tradiției, în poeme ca Vlagă, Copilăria-mi
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
celei fericite, așezîndu-ne de-odată în pragul erei iubirii, erei lui Iisus...". Așadar C. D. Zeletin e un spirit complex ce-și asumă laolaltă creația, ființa, cultura, credința, în creuzetul discursului său de-o melodioasă omogenitate, însuflețit de convingerea unei "taine" a vieții, irezolvabile, tatonate prin înmănunchierea mijloacelor interdisciplinare pe care le are la îndemînă, mijloace care-și depășesc segregarea grație fiorului sacru indus de autor în plăsmuirile sale. La împlinirea a șapte decenii de viață, îl salutăm cu emoție ca
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
l-am recitit pe de-a-ntregul, noaptea, mai întrerupîndu-mă pentru cîte o vizită pe la Ion Barbu, la traducearea lui Tașcu Gheorghiu din Ghepardul, apoi la cartea de debut a lui Mircea Nedelciu. Termin de citit, noaptea trecută și Sub pecetea tainei, atît cît e. înainte de a adormi, mă întreb, a numai știu cîta oară, cum ar fi continuat această istorisire. Mă visez apoi scriind împreună cu Mateiu Caragiale primele rînduri, eu rugîn- du-l să se grăbească, și bătînd repede la mașină
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
mă anunță că el a citit cartea. N-are nici o continuare, adaugă. Pornim apoi, trași amîndoi de cîinele său, pe culoarele facultății, ca și cum Ronț voia să ne ducă la sala mare a bibliotecii de lectură pe urmele cărții Sub pecetea tainei. Iar asta cu o intensitate atît de mare, încît m-am trezit cu senzația că Ronț voia să-mi scape din lesă ca să ajungă mai repede în bibliotecă. Visul m-a iritat pe mine însumi, cînd am deschis ochii, în
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
încrucișate (Ed. Polirom, 2002, trad. Eugen Uricaru). Ambele cărți sunt ivite pe urzeala jocului de tarot, care este nu doar instrument de divinație, ci și expunerea condensată a unei filosofii esoterice. Deosebirea dintre ele este precum aceea dintre secret și taină. Dacă la Italo Calvino întîlnim o lume "generată de ceea ce nu are reguli - de întîmplare", eroii nedetașîndu-se de timpul mecanic, în lumea narativă a lui Paviș există o fixitate întîlnită de altfel în iconografia bizantină, și doar astfel eroii reușesc
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
grecoaică, iar la celălalt ochi cu taică-său, care mai întîi era sîrb, așa că tînărul Opujiș din Triest vedea lumea cruciș. Șoptea: - Dumnezeu este Acela Care Este, iar eu sunt cel care sunt. Ducea cu el, încă de mic, o taină bine ascunsă, o taină măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
ochi cu taică-său, care mai întîi era sîrb, așa că tînărul Opujiș din Triest vedea lumea cruciș. Șoptea: - Dumnezeu este Acela Care Este, iar eu sunt cel care sunt. Ducea cu el, încă de mic, o taină bine ascunsă, o taină măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
cu el, încă de mic, o taină bine ascunsă, o taină măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică foame strecurată sub inimă, ca o durere, de fapt ca o durere surdă, care se trezea ca o foame în suflet. Nu-și amintea de cînd îl secătuia dorul acela
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
din viața lui, pentru înfăptuirea visului vieții, dar toată truda aceea și-o ascundea atît de bine încît deseori acțiunile lui erau de neînțeles pentru cei din jur. Pe atunci tînărul Opujiș ascundea o piatră sub limbă ca pe-o taină sau, mai bine zis, o taină sub limbă ca pe-o piatră, iar pe trupul său se ivise schimbarea care era greu de ascuns și care treptat va intra în legendă. întîi au observat femeile, dar n-au spus nimic
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
vieții, dar toată truda aceea și-o ascundea atît de bine încît deseori acțiunile lui erau de neînțeles pentru cei din jur. Pe atunci tînărul Opujiș ascundea o piatră sub limbă ca pe-o taină sau, mai bine zis, o taină sub limbă ca pe-o piatră, iar pe trupul său se ivise schimbarea care era greu de ascuns și care treptat va intra în legendă. întîi au observat femeile, dar n-au spus nimic; după care bărbații din regiment au
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
din regiment au început să facă glume pe socoteala lui, glumele s-au răspîndit în toată garnizoana. - El e ca o femeie. Mereu poate! - spuneau rîzînd ofițerii din escadronul lui. Din ziua aceea grăitoare, tînărul Opujiș ieșea în lume cu taina asupra lui și cu sulița bărbătească de sub abdomen gata de atac. Cel de-al unsprezecelea deget al său stătea ridicat și era pregătit să numere stelele. Și așa rămase. Ceea ce pe el nu-l deranja, călărea vioi, dar despre taina
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
taina asupra lui și cu sulița bărbătească de sub abdomen gata de atac. Cel de-al unsprezecelea deget al său stătea ridicat și era pregătit să numere stelele. Și așa rămase. Ceea ce pe el nu-l deranja, călărea vioi, dar despre taina sa, care putea fi cauza a toate, nu va vorbi niciodată cu nimeni. Prima cheie. Magul Vreți să vă alăptez, mon lieutenent? - îl întrebă o fată pe tînărul Opujiș la intrarea într-un cort de la periferia Ulmului. Atenția locotenentului fu
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
cam pierdut în ipoteze, în cazul Andreei lucrurile par destul de clare: după ce s-a mîntuit de povara civilă a căsătoriei, sufletul ei, așa, delicat și invizibil cum e el, pare a o trage, în pofida trupului greoi și îndărătnic, direct către taina hierofaniei, cu alte cuvinte către penumbrele moi și aromate ale chiliei. Dacă presupunerea mea se va adeveri, am scăpat amîndoi, adică și eu, și Andreea: Eu, de suspiciunea misoginiei, pentru că nu se cuvine să freamăți în vecinătatea unei sfinte, fie
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
a spus mai tîrziu mama și, de bună seamă, acesta-i adevărul. Cum s-a întîmplat este greu să-mi explic. De ce n-am început, ca toți ceilalți, cu «ma-ma», preferîndu-l pe «cal», va rămîne de-a pururi o taină. Tot ce pot bănui este că, printre jucăriile vîrstei dintîi, se găsea și un cal, care îmi cucerise prioritar afecțiunea și al cărui nume, spus de cei mari, am izbutit să-l pronunț și eu. S-ar fi cuvenit deci
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri izbesc/ cu umbre ușoare/ fruntea-mi ce se evaporă/ laolaltă cu tainele” (Perugia). Dar acești mesageri ai cerului au o notă echivocă. Contrar naturii lor consacrate, poartă o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt îngeri suferinzi, atinși de un suflu demoniac: “iarăși netulburatul foșnet mă cuprinde/ în văz o boare, în auz
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
cu marele pictor spaniol. Reținînd din lumea lui Velàzquez doar lumina, doar acele pîlpîiri misterioase care convertesc substanța în transparență și în flacără, Sultana Maitec a imaginat o Infantă ca o mandorlă de raze ori ca o fereastră deschisă către taina zărilor mistice. Această apariție monumentală și eterică în același timp, unul dintre cele mai tulburătoare obiecte pe care le-am văzut în anii din urmă în vreo expoziție românească, a reactualizat încercările pe care le-am făcut în două rînduri
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor duhovnicești”; 1 Cor. 2, 1-5: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept. Căci am judecat să nu știu între voi altceva, decât pe Iisus Hristos, și pe Acesta răstignit. Și eu întru slăbiciune și cu frică și cu cutremur mare am
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]