604 matches
-
iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x 4-6 µm, cu 3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de rădăcini se mențin glomerule de sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră. Agentul patogen Botrytis allii Munn., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul ciupercii, de culoare cenușie, se formează numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum (Pers.) Link. Este forma conidiană a ciupercii Mycosphaerella tulasnei (Jancz.) Lindau., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Rosenberg. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții estetice trăiesc din reputația lor. După eliberare, tineri pictori ca J. Bazaine, P. Manassier, J. Estere, L. Le Moal, P. Tal Coat, lansează noua școală din Paris care susține o artă abstractă elegantă inspirată din cubism, utilizând în același timp paleta impresionistă. Este o perioadă în care coexistă și alte mișcări cum ar fi: căutările matieriste ale lui Fautrier, interesul purtat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
impune realizarea unor configurații tridimensionale de tip ZINC-FINGER (ZF). Acestea optimizează interacțiunea cu regiunile reglatoare ale transcrierii altor gene. Factorii de transcriere de tip ZF sunt codificați de protooncogene precum erb, rara, pml, myc, N-myc, L-myc, lyl 1, tab 1, tal 2 și E2A. Unii factori de transcriere codificați de protooncogene sunt proteine de tip HELIX-TURNHELIX (HTH) sau HELIX-LOOP-HELIX (HLH). Aceștia sunt formați din două catene polipeptidice în α-helix, unite printr-un sector buclat, linear, unii dintre ei având domenii de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rupere normală a elementelor D și J. Astfel de translocații consecutive acestor ruperi cromozomale de translocații pot fi considerate ca mutații ale procesului normal de reparare. Multe alte translocații și inversii au drept consecință activarea protooncogenelor în malignizările limfoide. Gena tal 1/scl este implicată în translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală, cu specificitate de situs care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi decelată prin analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o proliferare intensă a celulelor în care s-a realizat translocația și instalarea stării de transformare malignă în asemenea celule. În proliferările maligne cu limfocite T se desfășoară mecanisme identice de activare a protooncogenelor care codifică pentru factorii de transcriere TAL 1, TAL 2, TTG 1 și TTG 2, ca urmare a translocațiilor t(7;14), cu puncte de rupere situate la nivelul benzilor 7q35 și 14q11, acolo unde se află genele TCR care codifică pentru catenele α (alpha) și δ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intensă a celulelor în care s-a realizat translocația și instalarea stării de transformare malignă în asemenea celule. În proliferările maligne cu limfocite T se desfășoară mecanisme identice de activare a protooncogenelor care codifică pentru factorii de transcriere TAL 1, TAL 2, TTG 1 și TTG 2, ca urmare a translocațiilor t(7;14), cu puncte de rupere situate la nivelul benzilor 7q35 și 14q11, acolo unde se află genele TCR care codifică pentru catenele α (alpha) și δ (delta), respectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
precizie și invariabil în punctele de rupere normală a elementelor D și J. Astfel de translocații pot fi considerate ca alterări ale procesului normal de recombinare-reparare. Multe alte translocații și inversii au drept consecință activarea protooncogenelor în malignizările limfoide. Gena tal 1/scl este afectată de translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală cu specificitate de situs, care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi decelată prin analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives", ms. (www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/Papers/word doc/Lexic 96.doc) Reinhart, Tanya, 2000, "The Theta System: Syntactic Realization of Verbal Concepts", OTS Working Papers in Linguistics, februarie, ms. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2004, "Against the Unaccusative Analysis of Reflexives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Tanya, 2000, "The Theta System: Syntactic Realization of Verbal Concepts", OTS Working Papers in Linguistics, februarie, ms. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2004, "Against the Unaccusative Analysis of Reflexives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic − fonetică − morfologie, [București], All. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, "Verbo y ergatividad escindida
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o | metodologice ale | | cita înlesniri | și eșalonări | | n | Ministerului Sănătății|----------------|----------------|----------------| | d | nr. 182.879/1992 |con- |majo-| |con- |majo-| | con-|majo-| | | u | |tri- | rări| |tri- | rări| | tri-| rări| | | l | |butia| afe-| TO-|butia| afe-| TO-|butia| afe-| TO-| | | |dato-|rente| TAL|dato-|rente| TAL|dato-|rente| TAL| | | |rata | | |rata | | |rata | | | |---|-----------------------|-----|-----|----|-----|-----|----|-----|-----|----| | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | |---|-----------------------|-----|-----|----|-----|-----|----|-----|-----|----| | F | - 10% contribuție da- | | | | | | | | | | | o | torata de persoanele | | | | | | | | | | | n | juridice care reali- | | | | | | | | | | | d | zeaza acțiuni de pu- | | | | | | | | | | | u | blicitate pentru
ORDIN nr. 754 din 14 septembrie 1998 privind aprobarea Procedurii şi competentelor de acordare a unor înlesniri la plata obligaţiilor datorate Fondului special pentru sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122553_a_123882]