233 matches
-
costat în jur de 500-600 de milioane de lei. Mă puteam trezi și cu dosar penal. I-am spus judecătorului că nu puteam eu să controlez lumea în acel vacarm. Eram în cupa de la Manitou, la 11 metri înălțime, cu talanga de gât și cu steagul meu de la revoluție. După manifestare, a ieșit ceva bun, dar trebuia continuat. Când m-a văzut Pogea acolo, mi-a spus: “Chivule, nici nu mă așteptam ca tu să nu fii pe-aici...” Și i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul banchetului Junimii din nov. 1880. „Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă Din talanga cea de boi Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine Să nu mă uitați pe mine. Eminescu.” Chiar la începutul anului 1881 - prima parte din Amintiri din copilărie apărea în Convorbiri literare. Toate bune, numai că sănătatea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul banchetului Junimii din nov. 1880. „Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă Din talanga cea de boi Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine Să nu mă uitați pe mine. Eminescu.” Chiar la începutul anului 1881 - prima parte din Amintiri din copilărie apărea în Convorbiri literare. Toate bune, numai că sănătatea nu te
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
spre nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul Ialomiței, unde avea o mică vie. De frică să nu mă piardă, mă așeza în fundul unui butoi, ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea în pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
răi. Pe bună dreptate li se zicea porci. Ne furau toate animalele din ogradă. Puneau oile la fiert în niște oale mari, întregi, cu tot cu lână, fără să le mai curețe. Le mâncau, cum spunea mama, Dumnezeu s-o ierte, cu tot cu talangă. Singurul lucru bun pe care l-au adus rușii au fost cămilele. Nu mai văzusem așa ceva niciodată. Le țineau într-o șură la Bulancea. Am fost și eu și m-am uitat la ele. Astăzi, când povestesc, nimeni nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
așteptăm să vedem ce ne mai aduce viitorul că până-n prezent am văzut beneficiile aduse de noua orânduire,deși s-au perindat mai multe guverne și șefi la conducerea țării doar "libertatea de xprimare" pe străzi, prin piețe, cu fluiere,tălăngi, strigăte batjocoritoare, acuze de toate felurile la toate persoanele indiferent de funcții,în raport de cine le organizează,de acestea avem ocazia să le folosim și de care ne bucurăm foarte mult.Numai că sunt făcute de oamenii în suferință
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se organizau în cete de 7- 8 persoane și umblau cu „Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați în curtea gospodarului spuneau textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vine, așa era obiceiul pe atunci. Landoul era larg și cu cîte două locuri la fel, și față în față, iar în spate legat cu frînghii, cufărul mare din nuiele și capacul învelit cu mușama. Pornea astfel landoul în dăngănitul talangelor atîrnate la gîturile cailor de știa tot tîrgul că străinii de localitate mergeau la băi, la Slănic. Pe la mijlocul drumului, unde se ajungea cam pe la vremea prînzului, era Cerdacul, un restaurant-pavilion, construit din lemn și împodobit cu ramuri de brad, fără
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba și anunța data când sătenii să se prezinte la stână, după oi. Ca să fie recunoscute mai ușor de proprietari, oile purtau diferite însemne. Ale noastre aveau canafi roșii în urechi. Altele aveau tălăngi sau cordeluțe la gât. Stâna avea numaidecât 2-3 berbeci, cu coarnele răsucite, care serveau drept cârmă oilor din stână; având la gât tălăngi mari, ca niște clopote. Într-o vară fiind cu niște musafiri, veniți de la Constanța, tata ne-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai ușor de proprietari, oile purtau diferite însemne. Ale noastre aveau canafi roșii în urechi. Altele aveau tălăngi sau cordeluțe la gât. Stâna avea numaidecât 2-3 berbeci, cu coarnele răsucite, care serveau drept cârmă oilor din stână; având la gât tălăngi mari, ca niște clopote. Într-o vară fiind cu niște musafiri, veniți de la Constanța, tata ne-a dus la stână. Erau două eleve de școală primară și mama lor. Au rămas tare încântate de stâna din Horaiț. Baciul, ca totdeauna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apoi spre nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul Ialomiței, unde avea o mică vie. De frică să nu mă piardă, mă așeza În fundul unui butoi, ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta Înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea În pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
înserarea crește, și pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și înserarea crește, crește, de departe tare parcă se aude abia talanga de la o turmă care se apropie de mănăstire pentru odihna nopții. ceasornicul care bate, dar nu se vede. 17 Iunie [AGAPIA-VĂRATEC] După ce am dormit în odaia curată a arhondaricului cu ziduri groase de 6 palme, ziduri de cetate, după ce peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lăpușului". Mă durea atât de mult singurătatea ei și am luat-o să cânte cu mine la câteva mari spectacole ale Cenaclului Flacăra, inventasem un instrument nou, din clopoței acordați, cumpărați din târg, eu cântam vocal, ea mă acompania la "Talanga" instrumentul cu clopote, clape și sfori manufacturat de mine. Era frumoasă și Păunescu s-a îndrăgostit fulgerător de ea. O plimba cu Mercedesul, seara, prin București și a invitat-o la Bârca, să i-o prezinte bătrânului său tată, învățătorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe de lături, după cum se simțeau sau nu la ei acasă, dar toți cu ochii țintă la mămăligă, scărpinându-se de purici și de căpuși În fața focului cu limbi țâșnite din curpenii trosnind și scăpărând În noaptea cu șoapte și tălăngi obosite de umblet și de vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în care am fost înainte dacă locul respectiv este produsul imaginației mele, oare pot să mi-l imaginez atât de exact a doua oară?? Aud un sunet specific pe care l-am auzit și prima oară, similar cu zgomotul de talangă de la noi și pe care l-am mai auzit în filmele sau muzica tibetană. Revin în realitatea imediată, zdruncinată de zgomotul făcut de cineva care vomită violent după care intră într-un plâns sfâșietor. Câțiva în jur se chinuie din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei, chiar mirosul de doctorii. Evreu, B. Fundoianu e invadat de o nostalgie de bucolic, caracteristică rasei sale biblice și potrivită vieții evreilor din nordul Moldovei. În Herța trec cirezile în sunetele talangei în vreme ce evreul bătrân între flăcările lumânărilor cântă căderea Ierusalimului: Cine-aducea deodată cirezile din cîmp? Aveau și-atunci ochiul de sticlă, gâtul strâmb, dar aduceau în uliți baliga din pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
zăbovește toamna pe cîmp,/ nici un sărut nu-mi trece prin suflet,/ nici o zăpadă n-a descins pe pămînt.// Cîntecul trist, cîntecul cel mai trist/ vine cu clopotul din asfințit,/ îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor/ și răspunde din umilința talăngilor.// E toată viața care doare așa,/ zi cu zi pe întinderea stepelor/ între arborii neajunși la cer,/ între apele ce-și urmează albia,/ între turmele ce-și pasc soarta pe cîmp/ și între frunzele care se dau în vînt" (Declin
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
privind și mulțumind că poate să încapă în mine atîta bucurie. Într-un amurg, m-am așezat în cot pe vîrful altui deal cu doi țărani la taclale. Își păzeau caii și vacile și nu mai auzeau de mult zgomotul talăngilor. Între ei, o prietenoasă sticlă de țuică. De un litru. Unul bea direct de la sursă, celălalt, dintr-un borcan de iaurt de pe vremuri, cu gura largă. Și nu vărsa deloc pe el. Eu nu mai sfîrșeam cu laudele pentru locul
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
asimilat unui spectacol scenic, adîncimea se aplatizează și devine decor: "Trezite din prăpastii de plînsetele lor,/ cresc negurile sure, alunecînd tăcute,/ Ies după stînci în pripă și pier că un decor/ Retras de mînă unei ființe nevăzute..." (St. O. Iosif, Talăngi); Nici un pic de vînt nu bătea și toate cele aveau o încremenire stranie de decor zugravit, care de la o vreme te făcea să clipești din ochi fără să vrei, ca să te asiguri de realitatea lui" ( D. Anghel, Din tainele lunii
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
similare, neelectrice, din orice metal comun. Pot fi menționate, în particular, clopotele de biserică, clopotele edificiilor publice, ale școlilor, ale uzinelor, ale navelor, ale vehiculelor de pompieri, de exemplu, clopotele și clopoțeii de ușă, de masă, de serviciu în biserici, talăngile pentru vite, clopotele de poartă, de bicicletă, de trotineta sau de cărucioare de copii, zurgalăii pentru animale, pentru acoperăminte de cap, pentru linii de pescuit, de exemplu, ansamblurile de clopote pentru porți și gongurile de masă. Sunt, de asemenea, clasificate
ANEXĂ nr. 83 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
Str. Sinaia Str. Snagov Spl. Sofocle Str. Sorin Titel Str. Steaua Str. Steaua imobile din Zona Steaua: bl.44 Sc.B,C Str. Stephenson George Cal. Șagului de la nr. 16-66 Str. Ștefan Nădășan Str. Științei Str. Taborului Str. Tacit Int. Tălăngii Int. Tăvălugului (fară dispoziție în nomenclator) Str. Tazlău Str. Teatrului Ale. Tiberiu Brediceanu, fără imobile din Zona Steaua Ale. Tiberiu Brediceanu (Zona Steaua) BL.12, SC.C Str. Tibrului Str. Timotei Cipariu Int. Timotei Popovici fară imobile din Zona Steaua
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]