244 matches
-
este denumire dată frontierei polono-germane stabilite la 2 august 1945 de către Conferința de la Potsdam de-a lungul rîului Neisse ("Lausistzer Neisse"), de la frontiera cu Cehia și pînă la vărsarea acestuia în rîul Odra ("Oder"), apoi de-a lungul talvegului navigabil al Odrei și pînă la vărsarea sa în Marea Baltică, dar lăsînd orașele Szczecin ("Stettin") și Świnoujście ("Swinemünde") de partea poloneză a frontierei. În urma trasării acestei frontiere Germania a pierdut imediat după război cea mai mare parte a provinciilor sale
Linia Oder-Neisse () [Corola-website/Science/299468_a_300797]
-
Adrianopol, semnat la 14 septembrie 1829, a confirmat atât victoria rusă cât și prevederile Convenției de la Akkerman (Cetatea Albă), amendate în parte, pentru a reflecta ascendența politică a Rusiei în regiune. Mai mult, sudul Țării Românești a fost stabilit pe talvegul Dunării, Țara Românească obținând astfel controlul asupra fostelor raiale turcești Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele. Libertatea comerțului (care consta în principal în exporturi de cereale) și libertatea de navigație pe Dunăre și Marea Neagră au fost recunoscute din punct de vedere
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
cedat Rusiei acest teritoriu de 9.642 km, primind în schimb Dobrogea cu o suprafață de 15.570 km. Regiunea Cahul, Bolgrad și Ismail avea o suprafață de 10.288 de verste (9.642 km). Limita sudică era Dunărea și talvegul brațului Chilia, cea vestică era râul Prut, cea estică era Marea Neagră iar cea nordică o frontieră terestră, urmând de la nord către sud aliniamentul Nemțeni-Bolgrad și de la vest către est aliniamentul Bolgrad-Tuzla (la vest de lacul Alibei), ajungând la Marea Neagră la
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentrală subterană situată în județul Vâlcea, situată pe râul Lotru. Se află la o adâncime de 140 m sub talvegul râului Latorița. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
ravene (5,7 %) se înregistreză la altitudinea de 180-220 m. Ravenele au diferite dimensiuni: de la câțiva zeci de metri până la sute de metri lungime, adâncimea lor variind de la 3-5 m până la 10-20 m, ravenele cele mai lungi se dezvoltă pe talvegurile văilor și vâlcelelor. Ravenele aduc în fiecare an pagube enorme economiei satului, în primul rând agriculturii. În urma formării și dezvoltării rețelei de ravene anual se distrug și ies din întrebuințare multe ha de pământuri fertile. Vâlcelele s-au format în urma
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Jiu, Timiș și Cerna, masivul Godeanu constituie un puternic nod orografic. La nord este limitat de văile Lăpușnicul Mare și Râului Ses, adâncite cu 600 - 1000 m în nivelul general al munților, iar la sud de valea Cernei, al cărei talveg se situează la numai 800 - 400 m altitudine. În partea de vest și în cea de est, masivul Godeanu se leagă de munții Tarcu și Retezat prin culmi mai coborâte cu circa 200 m care în ansamblu constituie curmături largi
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
compartimentele Poiana Stampei și Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard și Munții Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră. Reprezentînd o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluența cu Coșna pînă la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
se găsește în Munții Parâng, pe malul stâng al Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România. Pornind de la Mănăstirea Polovragi, cea care străjuiește ca o barieră capătul străzii principale aferentă comunei, îndrăznim să urcăm în chei, inițial de-a lungul
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
precum: Cheile Carașului, Peșterile Comarnic și Popovăț, Lacurile Buhui, Marghitaș, Gozna, Trei Ape, Izvoarele Nerei și ale Carașului etc. Distanța pe care se întind cheile este de aproximativ 18-19 km, cu pereți care se ridic cu 150-250 m înălțime deasupra talvegului văii, cu numeroase peșteri ale căror intrări sunt situate la înălțimi diferite față de talvegul văii. Cheile Carașului se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
Nerei și ale Carașului etc. Distanța pe care se întind cheile este de aproximativ 18-19 km, cu pereți care se ridic cu 150-250 m înălțime deasupra talvegului văii, cu numeroase peșteri ale căror intrări sunt situate la înălțimi diferite față de talvegul văii. Cheile Carașului se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru a face loc celor câtorva sălașe și gospodării
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
vedere juridic, neconstituționale și contrarii prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1947, semnat între România și URSS, fiind, astfel, nule și neavenite pentru dreptul internațional. Astfel, se considera, conform dreptului constituțional, că, "de jure", frontiera de stat era pe talvegul brațului Chilia, conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. Devenind independentă, Ucraina a "moștenit" teritoriile sovietice situate la sud de talvegul brațului Chilia, precum și poziția diplomatică sovietică în ceea ce le privește. România a revendicat, începând cu anul 1996, aplicarea
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
neavenite pentru dreptul internațional. Astfel, se considera, conform dreptului constituțional, că, "de jure", frontiera de stat era pe talvegul brațului Chilia, conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. Devenind independentă, Ucraina a "moștenit" teritoriile sovietice situate la sud de talvegul brațului Chilia, precum și poziția diplomatică sovietică în ceea ce le privește. România a revendicat, începând cu anul 1996, aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947, dar, în 1997, NATO a "sfătuit" guvernul român să "rezolve orice diferend teritorial cu
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
Nord, a devenit, "de facto", frontalier. Partea română susține însă că frontiera trece la echidistanță între Ostrovul Limba și malul sudic al golfului Musura, așa cum erau în anul 1997, în momentul semării Tratatului frontalier de la Constanța, apoi la echidistanță de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Traseul care va fi adoptat "de jure" la rezolvarea acestui nou litigiu, va condiționa atât apartenența noilor ostroave încă nedenumite, în proces de constituire în sud-estul ostrovului Limba și între
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
ape mici care pe parcurs se contopesc și formează torente de apă mai pronunțate. Activitatea acestor torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime de pînă la 1,0-2,0 m. Proprietatea caracteristică a ogașeșlor și ravenelor e faptul că talvegul lor străbate numai structurile superficiale ale profilului geologic iar caracterul lui repetă, în general profilul versanților. Ele reprezintă formele cele mai tinere de eroziune și sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Numărul total de rîpe poate atinge circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate din ele pînă la 15-20%. Activitatea intensă a sistemelor date e legată de ploile torențiale. Înclinarea pronunțată a talvegului, prezența în albia rîpelor a torentelor de ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma șuvoaielor din munți. Procesele numite
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rusesc Odesa. Tratatul adițional de la Paris din 19 iunie 1857 confirmă aceste hotătâri. Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a confirmat retrocedarea de România către Rusia a sudului Basarabiei (cele trei județe moldovene din Bugeac), mărginit la vest de talvegul Prutului, la sud de talvegul brațului Chilia și de vărsarea brațului Stambul. Prin art. 45, sudul Dobrogei de la est de Silistra până la Ofidaki/Yilanlîk, la sud de Mangalia, era cedat României de Imperiul Otoman (frontiera actuală). Articolul 46 preciza că
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Paris din 19 iunie 1857 confirmă aceste hotătâri. Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a confirmat retrocedarea de România către Rusia a sudului Basarabiei (cele trei județe moldovene din Bugeac), mărginit la vest de talvegul Prutului, la sud de talvegul brațului Chilia și de vărsarea brațului Stambul. Prin art. 45, sudul Dobrogei de la est de Silistra până la Ofidaki/Yilanlîk, la sud de Mangalia, era cedat României de Imperiul Otoman (frontiera actuală). Articolul 46 preciza că “Atât insulele formând delta Dunării
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
de pace din 1947, stabilește, împotriva prevederilor acestui Tratat, că „Insula Șerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în componența URSS”. În cursul delimitării pe teren a frontierei, comisia sovieto-română sub comandament sovietic, s-a abătut de la talvegul brațului Chilia în mai multe rânduri, fixând frontiera nu pe acesta, ci pe brațe laterale pe partea dreaptă, incluzând în teritoriul sovietic nu numai ostroavele Coasta Dracului (Tătarul mic), Dalerul mare și Dalerul mic, ci și insula Maican și mai
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
și o lățime de 600-800 m. Ea este nelocuită în prezent. După ocuparea de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, armata sovietică a ocupat și Ținutul Herța și ulterior și 6 insule de la sud de talvegul brațului Chilia. Pentru a delimita noua frontieră și a clarifica neînțelegerile, comisarul adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, Vladimir Dekanozov, i-a transmis, la 17 august 1940, ambasadorului român la Moscova, Grigore Gafencu, că statul sovietic dorește întrunirea
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
ultimatumul din 26 iunie 1940. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie - 24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Conducătorul delegației sovietice, generalul Matvei Malanin a afirmat că România este stăpână pe două brațe ale Dunării: Sulina și Sfântul Gheorghe și poate să-și asigure complet navigația pe Dunăre pe brațul Sulina. Prin urmare, statul român nu
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, este încorporată URSS"". Conform prevederilor protocolului, o Comisie mixtă sovieto-română a primit sarcina delimitării pe teren a frontierei dintre cele două state în zona brațului Chilia și la Marea Neagră. Deși s-a mers pe talvegul brațului Chilia, în mai multe rânduri s-a luat ca frontieră nu talvegul, ci brațe laterale pe partea dreaptă. În schimb, ostroavele Tatomir (Tătarul mare) și Cernofca, și ele ocupate în 1944, sunt oficial recunoscute ca aparținând României, grănicerii sovietici
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
Comisie mixtă sovieto-română a primit sarcina delimitării pe teren a frontierei dintre cele două state în zona brațului Chilia și la Marea Neagră. Deși s-a mers pe talvegul brațului Chilia, în mai multe rânduri s-a luat ca frontieră nu talvegul, ci brațe laterale pe partea dreaptă. În schimb, ostroavele Tatomir (Tătarul mare) și Cernofca, și ele ocupate în 1944, sunt oficial recunoscute ca aparținând României, grănicerii sovietici retrăgându-se din ele. Astfel, insula Maican a fost trecut în componența RSS
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
la sud-est de Periprava și la nord de canalul Drumul Drâmbei. După ocuparea de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, armata sovietică a ocupat și Ținutul Herța și ulterior și 6 insule de la sud de talvegul brațului Chilia. Pentru a delimita noua frontieră și a clarifica neînțelegerile, comisarul adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, Vladimir Dekanozov, i-a transmis, la 17 august 1940, ambasadorului român la Moscova, Grigore Gafencu, că statul sovietic dorește întrunirea
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
ultimatumul din 26 iunie 1940. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie - 24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Conducătorul delegației sovietice, generalul Matvei Malanin a afirmat că România este stăpână pe două brațe ale Dunării: Sulina și Sfântul Gheorghe și poate să-și asigure complet navigația pe Dunăre pe brațul Sulina. Prin urmare, statul român nu
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
și URSS", care, cu toate că invoca Tratatul de pace de la Paris din 1947, a permis, contrar prevederilor acestui Tratat, intrarea în componența URSS a mai multor insule românești, deoarece în cursul acțiunii de delimitare pe teren a frontierei, mergându-se pe talvegul brațului Chilia, în mai multe rânduri s-a luat ca frontieră nu talvegul, ci brațe laterale pe partea dreaptă, trecând de partea sovietică nu numai ostroavele Coasta Dracului (Tătarul mic), Dalerul mare, Dalerul mic și Maican, ci și de la gurile
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]