1,516 matches
-
Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde se vindeau haine de copii, pulovere roz, vase artizanale sau, și mai bine, elefanți albi. Îi plăcea Îndeosebi taraba cu elefanți albi: era ca și cum ar putea descoperi acolo vreun inel fermecat, În stare să-i Împlinească trei dorințe sau un vis la care rîvnea de mult, dar de fiecare dată se Întorcea acasă doar cu cîte un exemplar uzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu-i ziua dumneavoastră norocoasă. Ce-ar fi să mai puneți la bătaie un șiling... pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti că maică-sa avea obiceiul să se oprească În egală măsură la toate tarabele, lăsînd nucile de cocos și jocurile de noroc În seama copiilor. Acum, la unele tarabe cu greu găseai vreun lucru, pe care să-l poți da măcar servitorilor de pomană... Iată, Însă, că sub un mic cort se zărea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti că maică-sa avea obiceiul să se oprească În egală măsură la toate tarabele, lăsînd nucile de cocos și jocurile de noroc În seama copiilor. Acum, la unele tarabe cu greu găseai vreun lucru, pe care să-l poți da măcar servitorilor de pomană... Iată, Însă, că sub un mic cort se zărea un cozonac așezat pe un piedestal, Înconjurat de un grup nu prea numeros de admiratori. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și spuse, depărtîndu-se de grup: — A, nu, nu sînt căsătorit. Războiul complicase din cale-afară comerțul tarabagiilor: unul dintre ei Își umpluse dugheana aproape numai cu ediții Penguin, la mîna a doua, pentru armată, iar un altul mai degrabă Își presărase taraba, decît s-o umple, cu haine vechi, dintre cele mai bizare - garderoba bătrîneții -, fuste lungi cu buzunărașe, corsete zăngănitoare, gulere Înalte, cu franjuri de horbotă și cu balene, toate scoase din dulapurile epocii eduardiene În folosul „mamelor libere“. Tricotajele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
putut, desigur, să nu participe la „goana după comori“, cu toate că ar Începuse deja să se simtă dezamăgit cînd se gîndea că o să afle despre ce comoară era vorba. Și după aceea, nu-i mai rămînea decît ghicitoarea - era Într-adevăr taraba unei ghicitoare, și nu un closet improvizat. Deasupra intrării atîrna o perdea dintr-o țesătură algeriană. O femeie Îl apucă de braț, spunîndu-i: — Trebuie neapărat să intrați. Doamna Bellairs e uluitoare... Mi-a ghicit că fiul meu... Nu-și sfîrși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
buni, ajunseseră o raritate... — Acum poți pleca, zise doamna Bellairs. — Mulțumesc foarte mult. Arthur Rowe Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că, la urma urmei, informația era exactă. Se Întoarse, așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată norocul, i se adresă el femeii de la tarabă, Întinzîndu-i șase pence. Poftim, cu plăcere. — Ei bine, cozonacul cîntărește patru funți și opt uncii jumătate. Aceste cuvinte fură urmate de o tăcere ciudată, ca și cum ar fi fost așteptate toată ziua, dar nu tocmai din gura lui. Deodată, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
toată ziua, dar nu tocmai din gura lui. Deodată, o femeie voinică, din marginea grupului de privitori, spuse, rîzÎnd cu poftă: — Aiurea! Se vede cît de colo că-i burlac! — De fapt, domnul a cîștigat, Îi replică tăios femeia de la tarabă. A ghicit aproape exact, cu o diferență de cîteva grame. E ca și cum ar fi nimerit drept la țintă! adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta cade greu ca plumbul. — Ba din contră, e făcut cu ouă adevărate. Grăsana rîse batjocoritor și porni spre taraba unde se vindeau articole de Îmbrăcăminte. Arthur Rowe simți din nou o tăcere ciudată, În clipa cînd i se Înmînă cozonacul. Se strînseseră toți În jurul lui și-l priveau: trei doamne de vîrstă mijlocie și pastorul, care părăsise eșichierul; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
soi de delegație venea să-i dea o mînă de ajutor domnului Sinclair, În frunte cu bătrîna cu pălăria pleoștită. — Mă tem că vă aduc o veste proastă, spuse ea zîmbind sfios. — Și dumneata vrei cozonacul! exclamă Rowe. Femeia de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a produs o greșeală. Nu cîntărește cît ați spus dumneavoastră. Apoi, Își aruncă privirea asupra unui bilețel și adăugă: — Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește trei funți și șapte uncii, prin urmare a fost cîștigat de dumnealui. Și arătă spre individul care venise mai adineauri cu un taxi și se repezise spre ghereta doamnei Bellairs. Acum stătea În umbra tarabei unde fusese expus cozonacul și se lăsa apărat de femei. Nu cumva doamna Bellairs Îi dăduse o informație și mai exactă? — Foarte ciudat, zise Rowe. Spuneți că a ghicit greutatea exactă? Cucoana păru să șovăie, ca un martor Încolțit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat hodrobelele cimotiilor să poată intra, să tragă furtunul cu apă... Ce crezi că era? ridic din umeri. - Un rusnac care scosese frumușel la vânzare, pe tarabă, lângă țăranii cu varză, barabule, fasole... două kalașnikovuri, grenade, cartușe, încărcătoare... Le aliniase omu’ și-aștepta cumpărător. - Hai că... - Aștepta el, l-au pus la pământ mascații și rusnacu’ supărat de colo: „Uăi băiețî, da io cridem cî la voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
până-n gât, copchilu’ la școală, parcă el știe că n-ai... costă toate, eu stăteam fără slujbă de mai bine de-un an... la început, în nouăzeci, am făcut și io Turcia, mai aduceam, mai vindeam, am avut și două tarabe-n Podu’ Roș, da’ le-a dărâmat animalu’ ăla, că nu-s potrivite cu urbanistica, ’tu-i anafura cui l-o făcut... am pierdut tot ce se mai adunase... ce crezi, că ne îmbogățeam?, cumpărau cu o mie de lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
clădire înaltă, de o austeritate romană, de-acum n-am încotro, am să merg mai departe, trebuie să ducă undeva. După un colț, piața de pește. Merg agale, deasupra soarele se-mperechează cu zidul, rămân împreună, uniți ca două verigi. Pe tarabe stau crapii uriași, spintecați, cu lapții și icrele la vedere, cu bășicile albe încă pline de aer, cu măruntaiele groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se tot învârti în jurul ei, neștiind cum s-o mai împace. Ea amenința: Să știi că mă angajez tonetară. Am să vând gumițe și chiloți până când am să mor de frig și de oftică. De-a lungul străzilor se înșirau tarabe pline de toate mărunțișurile lumii. Atârnau, ca la bazar, haine, jucării, papuci de casă, într-o obositoare multitudine de culori. Înghesuiți în spațiul neîncăpător, vânzătorii de tonetă se zgâiau prin gemulețul minuscul la potențialii cumpărători, ademenindu-i cu lucruri ieftine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În gură, iar la un moment sau altul, seara, Își dădea seama că i e foame! Atunci se oprea În primul loc la Îndemână și căuta ceva de mâncare. Uneori era un restaurant scump În vreun hotel luxos, alteori o tarabă cu frigărui satay sau cu mee bandung, alteori doar o pungă cu alune americane de ronțăit acasă. Pentru ea nu conta, toate erau de mâncare. Așa că de ce oare simțea acum nevoia să se asigure că are cămările pline? Stătea În fața
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-ar fi uitat, totul părea pe atunci promițător, până și Bill Schneider. A oprit taxiul În Pasar Baru și a trecut grabnic de la strălu cirea soarelui la umbra profundă a labirintului de dughene de la marginea marelui bazar. Aleile dintre tarabe, Înguste și Întru câtva umede, erau iluminate până și În timpul zilei cu lămpi cu gaz. Lumina lor chioară, gălbuie, nu făcea decât să intensifice ob scuri tatea. A trecut de tarabele cu suluri de pânză care miroseau a nafta lină
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
labirintului de dughene de la marginea marelui bazar. Aleile dintre tarabe, Înguste și Întru câtva umede, erau iluminate până și În timpul zilei cu lămpi cu gaz. Lumina lor chioară, gălbuie, nu făcea decât să intensifice ob scuri tatea. A trecut de tarabele cu suluri de pânză care miroseau a nafta lină și de cele unde se găseau felurite obiecte ieftine, meș teșugărite din argint, sclipitoare În flacăra lămpilor. Urmau tarabele cu carne uscată, cu fructe deshidratate, cu fir de rafie și curele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
gălbuie, nu făcea decât să intensifice ob scuri tatea. A trecut de tarabele cu suluri de pânză care miroseau a nafta lină și de cele unde se găseau felurite obiecte ieftine, meș teșugărite din argint, sclipitoare În flacăra lămpilor. Urmau tarabele cu carne uscată, cu fructe deshidratate, cu fir de rafie și curele de cauciuc ori cu șireturi. Cunoștea drumul spre dugheana-cafenea unde o aștepta Bill. — Salut, scumpo, a zis el. — Mi se face silă când te-aud zicându-mi așa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că ar fi zădărnicit vreodată informații și că în excesul ei de zel ar fi prezentat un caz eronat, neconform cu realitatea. De altfel, datele se puteau verifica oricând erau de-o exactitate ireproșabilă, parcă s-ar fi oferit pe tarabă: asta sunt nu am nimic de ascuns. Și totuși, pe cât posibil, Sidoniei îi plăcea să joace rolul de "Coană mare" din umbră, era o adevărată maestră în a-și camufla participarea, făcea în așa fel încât să împingă relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
interesează totul, absolut totul despre tine, mă înțelegi? TOTUL! Ți-am mai spus, Ovidiu, șopti ea, voiam să cumpăr fructe, acesta e tot misterul. Nimic altceva. Aveai o piață la cincizeci de metri de poșta din cartier. La alea patru tarabe, niciodată nu ești sigur c-o să găsești ceva. Mai ales după amiaza. Altceva? o întrebă el și o ajută să-și lepede rochia. Altceva nimic, Ovidiu, din nou acasă, am copt o vânătă, am mâncat o salată de roșii, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o tortură. Până la urmă am întâlnit un fost coleg de școală, agricultor, cică, venise cu ARO-ul lui în piață, cu pepeni. Îi vindea socrul său. Mi-a ales și mie un pepene, m-a tras în margine, sub o tarabă ponosită, cu mișcări iuți aproape de neobservat a despicat pepenele în felii. Mănâncă, mi-a zis, calitatea întâia, garantat, băiatul nu se înșală. Am șovăit o clipă, nu se cadra de loc, eu acolo, sub tarabă. Până la urmă am cedat pitorescului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tras în margine, sub o tarabă ponosită, cu mișcări iuți aproape de neobservat a despicat pepenele în felii. Mănâncă, mi-a zis, calitatea întâia, garantat, băiatul nu se înșală. Am șovăit o clipă, nu se cadra de loc, eu acolo, sub tarabă. Până la urmă am cedat pitorescului, m-am cocoțat pe masa de piatră și am început să mănânc. Cred că nici un pepene n-a fost așa de bun ca acela din piață. În jur era o viermuială de oameni ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de a fi Împreună și de a privi Împreună lumea printr-un singur ochi, ca un ciclop mic și blând, jumătate femeie, jumătate bărbat. Puteau să meargă oriunde, sau doar să dea ocol Pieței Carolina. Negustorul de casete Își aduna taraba. Se făcu liniște. Se auzeau becurile arzând, gata să explodeze ca niște fructe coapte. În ea răsuna glasul Alidei recitându-i Înainte de culcare Abendlied al lui Georg Trakl. Trakl era poetul preferat al Alidei, dar ea era prea mică pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu flăcări naturale precum cele care amenințaseră Viena În două rânduri. Toată lumea zice că mezeluri de porc ca la Viena nu vezi nicăieri. Dacă n-ar fi fost așa de gras, ar fi ajuns poate și el pe una din tarabele ce Împânzesc Piața Rathausului din Viena În preajma Crăciunului. Refuzat Însă la export va sfârși aici, pe pământul natal, pentru câteva mii de lei acolo kilogramul. Viu. O viață În lei e, carevasăzică, pe nimica. În șilingi, ar fi fost cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]