444 matches
-
agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satelor Oncești, Laz, Bărboasa și Dealul Perjului păstrează în firea lor o mândrie aparte ce-și are originea în neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
specifică au oferit locuitorilor condiții prielnice creșterii animalelor încă din cele mai vechi timpuri. Între anii 1772-1774, erau consemnați la Oncești 2 ciobani, 1 văcar, 1 porcar și 2 herghelegii. În anul 1816 figurau crescători de oi în satele Slobozia, Tarnița, Glăvănești și Dănceni. Caii erau necesari mai ales pentru înzestrarea oștirii. Caii moldovenești, turcești și cei „asturcani” nu se scoteau din țară decât pentru solii. În satele aflate pe principalele drumuri comerciale erau folosiți tracțiunea rapidă caii „de olac” și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mavrocordat din anul 1742, când sătenii din Lichitișeni și Oncești trebuiau să presteze această muncă. Animalele (boi, vaci, oi, porci, cai) erau o însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și cireada de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
românească - 8% și Sura de stepă - 6%. Ovinele aparțin, în majoritate, rasei Karakul negru și brumăriu, dând o producție de 60 litri lapte și 2 kg lână/cap oaie/an. Sunt bine valorificate și pieile pentru căciuli și paltoane. În Tarnița sunt crescători de oi cu tradiție precum Vasile Tătărășanu,Viorel Tătărășanu,Vasile Maftei, Gheorghe Gherase și Gheorghe Sofronea, care au introdus și rasele Merinos și Caridalle (pentru lână și carne). Se extinde creșterea caprelor pentru carne și lapte, reprezentând 25
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inexistentă. După 1989, caii au asigurat o parte a executării lucrărilor agricole și a transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi Panaite ș.a.. Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea unei găini ajungând în medie la 2,5-3,5 kg
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
producția de ouă la 130- 150 buc./an. De regulă, se cresc rase mixte alături de rasele Leghorn, Sussex și Gât golaș de Transilvania. Se mai cresc curci, gâște și rațe, dar în mai mică măsură. Prin anii 1980, la Tarnița, în pădurea Leaua, a existat o crescătorie de fazani care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000, a înregistrat unele progrese în câteva gospodării, prin valorificarea resurselor vegetale. Se cresc iepuri din rasele „Alb vienez”, „Uriașul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de reședință Oncești: 3 societăți cu răspundere limitată, două asociații familiale și o unitate a Cooperativei de Consum; - satul Onceștii Vechi: 1 AGROSEM, o societate cu răspundere limitată, o asociație familială și o moară; - satul Bărboasa: două asociații familiale; - satul Tarnița: 4 societăți cu răspundere limitată, o asociație familială și o moară; - satul Satu Nou: o asociație familială. Dintr-un număr de 21 de agenți economici, unul, respectiv S.C. „Herciu” S.R.L. are ca profil activități agrozootehnice, iar restul prestări servicii și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
familială. Dintr-un număr de 21 de agenți economici, unul, respectiv S.C. „Herciu” S.R.L. are ca profil activități agrozootehnice, iar restul prestări servicii și comerț cu produse alimentare, 76% dintre aceștia își desfășoară activitatea în satele Oncești, Dealu Perjului și Tarnița, iar 24% în Onceștii Vechi, Bărboasa și Satu Nou. Un procent de 96% din agenții economici de pe teritoriul comunei au ca profil de activitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare, iar restul de 4% au ca profil activitatea de prestări
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Savin, Gheorghe Rusu și Constantin Grigoreanu; blănari: Vasile Vlasie; croitori: Vasile Prosie, Costică Secară și Elena Vraciu; tăbăcari: Constantin Tabarcea; și plăpumari: Erjebet Dimofte, Letiția Obreja și Valerica Hâncu. Un cuvânt aparte trebuie spus despre neobositul meșter Constantin Savin din Tarnița, care, pe lângă meșteșugurile mai sus amintite, era inițiat și în arta fotografică. Poate că descendenții acestora ar mai fi lucrat și astăzi dacă fenomenul colectivizării nu i-ar fi determinat pe unii dintre ei să plece la oraș, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eu uitând iar de foame”. Când se țesea pânza, simplă sau rostuită, în război lucra o singură persoană, iar cel care făcea țăghiile muta și furcele spre sulul din spate, pe măsură ce se înainta cu țesutul. Elena Savin din Tarnița era renumită pentru meșteșugul țesutului Pentru a se înălbi, pânza subțire de cânepă sau de in se dădea la geruit iarna, iar vara era spălată la pârâu, fiind bătută cu maiul de rufe și întinsă pe iarbă la uscat. Pregătirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună un număr de trei mori cu motor, fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte din categoria celor cu pivot central, de mărime mijlocie, cu un singur rând de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei. O asemenea moară a existat și în Tarnița, la punctul „Șes”, aparținând proprietarului Iftene Chirilă, situată în partea de vest a locuinței acestuia la distanța de 100-120 m de drumul județean. Etnograful Tudor Pamfile, originar din satul Țepu, județul Tecuci, remarcă: „Moara de vânt este o moară ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare de vânt”. În 1928, în Oncești existau 4 mori de vânt, la Taula, Dealu Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă, iar a doua la barajul pârâului Berheci, în dreptul caselor lui N. Capraru și I. Avram, loc care astăzi poartă denumirea de „Coasta Morii”. Tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de rachiu ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești (Huștiu, Țarălungă, Lehănceanu și Ciuche), unul la Bărboasa (Galan), două la Dealu Perjului (Oprișan și Jugaru) și două la Taula (Paraschiv și Dimofte). Cazanul cu capac, prevăzut cu 1-3 țevi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei și personalul care le-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lungul timpului: 1) Președinți: Ioan Duhan - Tarnița; Vasile Bucșa - Tarnița; Vasile Ene - Dealu Perjului; Gh. Țarălungă - Dealu Perjului; Emil Țarălungă - Bărboasa; Petru Țarălungă - Dealu Perjului; Neculai Oprișan - Oncești. 2) Contabili-șef: Gheorghe Huștiu - Bărboasa; Vasile Mărmureanu - Dealu Perjului; Ioan Grigoreanu - Tarnița. Punctele de lucru ale Cooperativei și personalul care le-a deservit: 1) ONCEȘTI: - magazin alimentar-metalo-chimice: Petrache Dimofte, Vasile Cristea, Vergina Oprișan; - magazin textile- încălțăminte: Costică Curteanu, Valica Arhire, Neculai Oprișan, Gheorghe Țarălungă; - magazin materiale de construcții și achiziții: Guță Țarălungă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
magazin textile- încălțăminte: Costică Curteanu, Valica Arhire, Neculai Oprișan, Gheorghe Țarălungă; - magazin materiale de construcții și achiziții: Guță Țarălungă; - bufet categoria a III-a: Dumitru Paraschiv, Didina Mărmureanu, Guță Țarălungă, Elena Mardare, Lilioara Țărănașu; - sifonărie și gogoșerie: Valerica Hâncu. 2) TARNIȚA: - magazin mixt: Ioan Duhan, Neculai Popiac, Dumitru Chirilă, Sîlică Chirilă, Dumitru Paraschiv, Dumitru Tătărășan, Mariana Perju, Mihaela Grigoreanu, Gabriela Maxim (fostă Scântei); - bufet categoria a III-a: Dumitru Perju, Vasile Chirilă, Ana Maxim, Violeta Topliceanu, Rodica Obreja, Elena Topliceanu. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]