345 matches
-
ncerca s? culegem r?spunsuri la �ntreb?rile de mai sus � f?r? s? ignor?m totu?i c?, �ntr-un domeniu că acela al ?tiin?elor umane, ambi?iile ?i demersurile s-au dovedit adesea departe de cele ale cunoa?terii ?tiin?ifice I. Destine inegale (1918-1945) O dat? cu perioada interbelic?, istoria ne ofer? ocazia s? observ?m efectele condi?iilor politice, economice ?i sociale, pe c�ț de dramatice pe at�ț de variate, asupra disciplinelor nou-n?scute
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen?a la o anumit? clas? a adversarilor, iar partizanii ?colii formaliste dispre?uiau sociologia cunoa?terii, ar?tău c? g�ndirea lui Karl Mannheim n-ar fi putut vedea lumina zilei dec�ț �n mediul romantic de la Heidelberg � favorabil obscurit??îi argumenta?iei, ra?ionamentelor dialectice excesive ?i ideilor sublime. Colocviile Societ??îi germane de sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere sau cel de c?utare a recunoa?terii din partea celuilalt) pe care individul le actualizeaz? �n grup: aceste dispozi?îi s�nt instincte socializate care iau �nf??i??ri istorice variate ?i nu pot fi sesizate dec�ț printr?un demers fenomenologic (Husserl), singurul capabil s? ajung? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interac?iunea nu este posibil? dec�ț pentru c? ea e fondat? pe ipoteza c? �motivele-�n-vederea-a� ale actorului vor deveni �motivele-pentru-c?� ale partenerului s?u ?i viceversa), de a fi ar?tat rolul central al limbajului �n transmiterea cunoa?terilor sociale ?i al construc?iei colective a realit??îi sociale. El prefigureaz? astfel anumite orient?ri majore ale sociologiilor ac?iunii, interac?iunii ?i cotidianului (cf. capitolul III). Pe o alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
configura?iilor istorice pe care indivizii le construiesc �n procesul interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r?zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici con?inutul, nici validitatea (1925). Pentru Mannheim, care trece de la Heidelberg la Frankfurt, determinarea social? a con?inuturilor cunoa?terii ne?tiin?ifice nu e pus? la �ndoial?. Influen?at de relativismul weberian ?i �n acela?i timp de marxism, el afirm? c?, dup? epoc?, fiecare grup uman produce, �n func?ie de pozi?ia să social?, o cunoa?tere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evolu?ionismului preferat de sociologii primei perioade. Comportamentele umane nu erau deloc at�ț de ra?ionale precum fuseser? g�ndite, iar �progresul moral� al societ??îi p?rea s? releve din ce �n ce mai pu?în progresul cunoa?terii. Pragmatismul american (Pierce, Dewey, James) preseaz? sociologii s? abandoneze tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de mari sisteme teoretice pentru a elabora cuno?țin?e cu adev?raț �pozitive� � adic? degajate �ntru totul de ideologii ?i fondate pe cercetarea empiric
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea, la cap?tul anilor treizeci, steaua ?colii din Chicago p?le?te. O nou? genera?ie (�a doua
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
putea atinge o maturitate, atunci c�nd �n Europa erau r?sun?toare �nfr�ngerile democra?iilor. F?r? �ndoial? c? nouă gazd? american? nu putea fi la fel de risipitoare. Transform?rile sociale accelerate, etică protestant? de ra?ionalizare a cunoa?terii ?i a practicilor, pragmatismul orientat spre eficacitate �n dispre?ul ideologiilor, capitalismul condus de datoria de mecenat ?tiin?ific ?i social, universit??i primitoare a inovatorilor � s�nt tot at�tea z�ne bune pe care leag?nele europene ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin?ele economice ?i politice devin prioritare; chiar �n 1945, s�nt create Institutul Na?ional de Studii Demografice (INED) ?i Funda?ia Na?ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii internă?ionale sau a Dic?ionarului ?tiin?elor Sociale (1964, �n limba englez?). �n sf�r?it, UNESCO n-a �ncetat s? promoveze, �nc? de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer?, la cap?tul anilor ?aizeci ?i �nceputul anilor ?aptezeci, chiar �n momentul �n care succesul s?u institu?ional pare irezistibil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i descriptibile [accountable], ca o organizare a activit??ilor obi?nuite ale vie?îi de zi cu zi. Reflexivitatea acestui fenomen este o activitate singular? a ac?iunilor practice, a circumstan?elor practice, a cunoa?terii comune [common sense knowledge] a structurilor sociale ?i a ra?ionamentului sociologic practic. Aceast? reflexivitate ne permite s? reper?m ?i s? examin?m ocuren?a lor; ca atare ea fondeaz? posibilitatea analizei lor [�] Cercet?rile etnometodologice n-au ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist? a �faptelor� a c?ror
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist? a �faptelor� a c?ror specificitate, chiar dac? exist?, adesea rezult? din metodele cu care s�nt observate ?i analizate; identificarea ?tiin?ificit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trei dimensiuni constituie, mai mult dec�ț proprietatea asupra capitalului economic, miza conflictelor de clas? ce opun mai pu?în grupurile concrete c�ț actorii colectivi �n lupta pentru gestiunea istoricit??îi. �n societ??ile �programate�, �n care acumularea cunoa?terii ?tiin?ifice ?i tehnice a devenit modelul cultural dominant, controlul social ?i politic al acestui model devine miza principal? a conflictelor ap?rute mai pu?în din ap?rărea intereselor economice, c�ț din contestarea aproprierii istoricit??îi de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii (1995). Aceast? paradigm? �nrudit? cu cea a �alegerii ra?ionale� a anglo-saxonilor, a influen?at mult sociologia politic? a anilor optzeci (Birnbaum ?i Leca, 1986). La �cele patru col?uri ale sociologiei franceze Punctele cardinale ale disciplinei (Touraine, �n [53
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
G.W., Știința comunicării, Editura Humanitas, București. Devitt, M., Sterelny, K., 2000, Limbaj și realitate, Editura Polirom, Iași. Durkheim, E., 1995, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași. Feldman, R. S., 1998, Social psychology, McGraw-Hill Companies, New York. Gamble, M., Teri Kwal Gamble, 1986, Introducing mass Communication, McGraw-Hill Companies. Habermas, J., 1983, Cunoaștere și comunicare, Editura Politică, București. Leroi-Gourhan, André, 1983, Gestul și cuvântul, vol. I, Editura Meridiane, București. Luhmann, Niklas, 1995, Social systems, Stanford University Press, Stanford, California. McQuail, Denis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Banu, Ion, 1975, Platon și platonismul, în Platon, Opere I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. XXXIX. Habermas, Jürgen, 1983, „Zur Logik der Sozialwissenschaften”, p. 21. Watzlawick P., Helmick-Beavin J., Jackson D., 1967, Une logique de la comunication. Gamble, Michael, W. Teri Kwal Gamble, 1986, Introducing mass Communication, p. 4. Mucchielli, A., 2003, Arta de a influența, p. 197. Ricoeur, Paul, 1998, „Despre limbaj, simbol și interpretare”, p. 11. Cuilenburg, J.J. van, O. Scholten, G.W. Noomen, 1998, Știința comunicării, p. 26
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
1967. În 1928 Sturtevant s-a mutat în Pasadena pentru a lucra la „California Institute of Technology“, unde a fost numit profesor de genetică. Hermann J. Muller (1890-1967) a realizat cercetări de o mare importanță, nu numai pentru cunoașterea transmi terii verticale a unor structuri genotipice și „expri mări“ fenotipice, dar și pentru înțelegerea procesului de carcinogeneză cu factori fizici (radiații). În același timp, radioterapia neoplaziilor îi datorează o parte însemnată din experimentația care stă la baza procedeelor sale. H. J.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
jocul inactivare/activare“ al proteinei G (fig. 2-26). Pro teina G legată de GDP este inactivă. Când GDP este fosforilat ca o consecință a acțiunii unui ligand, GTP-ul nou-apărut legându-se de monomerul α eliberat, dă cale liberă transmi terii mesajului în profunzimea celulei. Când semnalul devine excesiv, celula se apără barând drumul transducției. Metoda folosită de ea este încetarea producției de GTP și revenirea treptată la producerea de ADP inactiv. S-ar putea spune că jocul de-a „stai-pornește
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]