357 matches
-
teluricului și ale celestului, ale vieții și ale morții prin negații repetate (nepătruns, nențeles, nențe lesuri) sau prin metafore sugestive: adâncimi de întuneric, întunecata zare, sfânt mister, taina nopții. În același timp, aceste figuri semantice sugerează forța creatoare a cunoaș terii poetice. Eul liric apare acum în ipostaza de creator care îmbogățește tainele lumii cu propriul înțeles și nențeles, participând astfel la actul demiurgiei. Analogia eu-luna sugerează ideea că actul de creație poetică este iluminare și revelare a tainelor existențiale aflate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cu noas terii umane descris de Toma din Aquino?“ a, anume cunoașterea. Mai exact, privind lucrurile dintr-o per s pectiva geometrica, primul capitol a avut în vedere clarificarea ultimei părți a întrebării directoare, anume delimitarea cunoașterii umane, așa cum este ea descrisă de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la Toma din Aquino. Pentru a-l traversa în întregime și pentru a putea oferi un raspuns întemeiat întrebarii-cadru a acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fără particulele de licopen care fac mărul să fie roșu (vezi pasajul ÎI.1 .10.). Am introdus, în explicitarea modului în care o formă poate fi pe două șu por turi diferite, un termen foarte important în teoria cu noas terii tomiste, anume cel de similitudo. Pentru Toma din Aquino, similitudo este, după cum spune Dominik Perler, un termen tehnic folosit pentru a reda acordul formal sau împărtășirea unei forme a convenientiam vel communicationem în formă: (ÎI.2.1.) La o privire
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
consideră că gândurile noastre se referă la obiecte din lumea reală, la care avem un acces direct prin asimilarea entităților interme diare, care determină conținuturile obiectelor și care joacă doar un rol cauzal, acela de id quo în procesul cunoas terii; în schimb, reprezentationalistii tratează entitățile intermediare ca fiind id quod-ul cunoașterii, ceea ce înseamnă că accesul la obiectele din lumea reală are loc cunoscând mai întâi entitățile intermediare care reprezintă conținutul obiectelor, ceea ce se traduce prin faptul că aceste entități joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și, de aceea, dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modelului actualizator, speciile sunt cele care informează puterea cognitivă, făcând-o să intre într-o anumită stare cognitivă. Spre deosebire de modelul adjectival, în acest model speciile sunt mai îndepărtate de puteri le cognitive, fiind așadar diferite, si nu identice, cu pu terile. Relația de tipul actualizatoraactualizat, spune Pasnau, poate lua mai multe forme, printre care și forma unei relații de cauzalitate eficientă, unde specia face că puterea cognitivă să aibă un anumit efect, anume înțelegerea sau simțirea unui obiect. Pe lângă faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care îi dă posibilitatea de a ilumină, la rândul lui, imaginile. În fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeles de-a lungul următoarelor linii directoare: conceptul este, în fapt, specia inteligibila într-un stadiu mai elaborat, așa cum se află ea la sfârșitul primei operații a intelectului, ceea ce înseamnă că este produsul intelectului agent, că este id quo-ul cunoas terii intelective a cel prin care obiectul extramental este cunoscut, nu cel pe care îl cunoaștem a și că este formal identic cu forma esențială a obiectului extramental pe care îl reprezintă. În urmă analizei sistematice desfășurate și a suportului textual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile, ima ginile, speciile inteligibile și conceptele. Contrar celor pe care le-ar aștepta un cititor familiarizat cu manieră de lucru a lui Toma din Aquino, am descoperit că primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal în procesul cunoas terii umane, nefiind obiectul propriu al vreunei puteri cognitive, ci id quo-ul cunoașterii, pe când cea de-a patra entitate intermediară a conceptul a joacă un rol cognitiv, ocupând rolul de primum cognitum și reprezentând esență obiectului cunoscut. Pentru că aceasta disparitate să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mistici, făcând referință la absolut ca mediu al recunoașterii reciproce a su biectului și obiectului deopotrivă. Democrit, explicând cunoaș terea ca interpenetrare materială a subiectului și a obi ectului, se apropie, deși doar funcțional, de teoria romantică a cu noaș terii „ironice“, care deconstruiește obiectul pentru a-i revela natura infinită. Obiectul este o teză, afirmă Novalis, iar abso lutul este recunoașterea acesteia. Încă o dată, prin conceptul romantic al absolutului, Benjamin se opune de fapt, ca și în cazul kantianismului, înțelegerii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș terii propriu-zise, genezei (Entstehung). Cercetarea filozofică este aceea care vede în fenomen o structură esențială care, tocmai dato rită acestui caracter, poate fi asimilată originii (daß sie als einen Ursprung es verrät). Unicitatea (Einmaligkeit) și repetiția (Wiederho lung) se oglindesc una
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
blocada maritimă a acesteia (1806). De altfel, sistemul continental nu se bazează pe o adevărată politică culturală, cu excepția teritoriilor anexate Imperiului francez. Astfel, limba franceză devine obligatorie în 130 de departamente, iar învățarea sa este impusă în instituțiile școlare. Pe măsură ce teri toriile europene sînt incluse în Imperiu, franceza se impune: în 1811 de exemplu, după anexarea Olandei, un decret imperial dă șefilor instituțiilor școlare un termen de trei luni pentru a pune la punct învățămîntul în această limbă. Franceza este vorbită
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
libret aparținând lui Antonio Piazza și intitulat Rochester sau Lord Hamilton. Acest text a fost ulterior revizuit de către Solera și a devenit Oberto, Conte di Sân Bonifacio. Verdi s-a întors la Busseto unde a lucrat ca organist timp de teri ani. Cand a terminat opera s-a întors la Milano unde s a confruntat cu numeroase probleme: Massini nu mai era director la Filodrammatici și prin urmare opera nu mai putea fi montată. Totuși Massini împreună cu Contele și avocatul Pasetti
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
of depresion: Individual predictors of outcome”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 56, 393-398. Steinmetz, J.L., Lewinsohn, P.M., Antonuccio, D.O. (1983), „Prediction of individual outcome in a group intervention for depression”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 51, 331-337. Teri, L., Lewinsohn, P.M. (1986), „Individual treatment of unipolar depression: Comparison of treatment outcome and identification of predictors of succesful treatment outcome”, Behavior Therapy, 17, 215-228. - în cazul adolescenților: Lewinsohn, P.M., Clarke, G.N., Hops, H. și Andrews, J. (1990), „Cognitive-behavioral treatment
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
treatment outcome and identification of predictors of succesful treatment outcome”, Behavior Therapy, 17, 215-228. - în cazul adolescenților: Lewinsohn, P.M., Clarke, G.N., Hops, H. și Andrews, J. (1990), „Cognitive-behavioral treatment for depressed adolescents”, Behavior Therapy, 21, 385-401. - pentru persoane în vârstă: Teri, L., Logsdon, R.G., Uomoto, J., McCurry, S.M. (1997), „Behavioral treatment of depression in dementia patients: A controlled clinical trial”, Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 52B, 159-166. Terapia cognitivă în depresie se fundamentează pe teoria cognitivă a depresiei (Beck, 1967). Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
mâna și să ia roadedin pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci!...”<footnote Ibidem, 3, 22. footnote>. Atunci?!...Adam, ascultând vorba femeii sale, nu a mai crezut cuvântul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, mâncând din roadele pomului cunoaș terii, ei au cunoscut „că erau goi”<footnote Ibidem, 3, 7. footnote>. Adică, au aflat ce înseamnă„binele și răul”. Dacă ar fi mâncat și „din pomul vieții”, atunci ar firămas veșnic în neascultare, adică, în păcat. Adam va pune numelefemeii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
H.Taine, F. Brunetière, Sainte-Beuve, M.-J. Guyau ș.a.). Aceiași colaboratori, cărora li se alătură sporadic S. Fl. Marian, Țiț Bud ș.a., scriu numeroase articole despre folclorul românesc, Nicolae Densușianu fiind autorul unui important Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile terilor locuite de români, prin care intenționa colecționarea datinilor populare și a legendelor străvechi. Printre producțiile folclorice culese și tipărite figurează o variantă a baladei Iovan Iorgovan și una a Mioriței, neautentica însă. În paginile rezervate poeziei, în afară de Aron Densușianu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
frământată de incertitudini; nemulțumit de ceea ce făcea, el cădea deseori în accese de disperare. Avea o imaginație atât de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
6. Ce este comun tuturor copiilor supradotați? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor" Cornel Havârneanutc "Cornel Havârneanu" 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această schimbare de cerință poate fi urmărit într-o multitudine de planuri. Ne axăm însă pe „triunghiul” clasic: profesor-elev-cunoștințe, fără a omite motivația ca principală resursă. 5.1. Raporturile elevilor cu conținuturile cunoașteriitc "5.1. Raporturile elevilor cu conținuturile cunoa[terii" În modelul tradițional, autonomia în câmpul cunoașterii apare ca fiind rezultatul unei inițieri ghidate. Doar această modalitate poate conduce la atingerea unui anumit nivel de cunoștințe. Pentru modelul incitativ-personal însă, autonomia în câmpul cunoașterii are statut de postulat. Este condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mat înregistrat un salt atât de notabil în atât de diverse domenii, totuși, pe parcurs, au apărut și unele investiții remarcabile (o șosea asfaltată, barajul de la Tungujei etc). Odată cu introducerea economiei planificate sau creat premisele dezvoltării bazei materiale și creș terii nivelului de trai în comuna Țibănești. Volumul investițiilor în perioada 19751980 a ajuns la 179 mil.lei(cca 30 milioane dolari la perioada respectivă) care au fost repartizați pentru barajul lacului de acumulare de la Tungujei, pentru canalizarea localității de centru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în decursul celui de-al IIlea război mondial, dar și ulterior, aceste activități economice au înregistrat un regres general prin retragerea marilor investiții și prin reorientarea economică. Concluzii Lucrarea de față a fost întocmită în scopul unei mai bune cunoaș teri a teritoriului comunei Țibănești și pentru a evidenția activitatea de bază a comunei.Teritoriul comunei reprezintă o arie de veche populare cu un număr destul de mare de locuitori ce se ocupă cu viticultura și pomicultura, ramuri ale căror produse sunt
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la Medicină, știam mai bine ce să facem, cum să ne descurcăm, dar era vorba de ce aveam să întâmpinăm ca tineri absolvenți, cu mare probabilitate, când vom fi repartizați la țară. Acolo deveneam direct responsabili de acest plan de naș‑ teri. Pentru că medicii de dispensar erau evaluați după câte nașteri aveau în dispensarul respectiv, iar pentru mortalitatea infantilă puteai ajunge la pușcărie. În ce mă privește, având o situație școlară foarte bună, doream să fiu psihiatru. Numai că propunerea de reținere
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]