220 matches
-
ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz didactic a tectonicii plăcilor. Preocupat și de unele aspecte teoretice, metodologice ale geografiei, de disponibilitatea fenomenelor geografice de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz didactic a tectonicii plăcilor. Preocupat și de unele aspecte teoretice, metodologice ale geografiei, de disponibilitatea fenomenelor geografice de a fi sugestiv ilustrate, toate filtrate prin prisma bogatei sale experiente didactice, în amurgul vieții, în 1976, în colaborare cu Eugen Nedelcu, publică lucrarea "Principii
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Haruah, Hâr Haagana și Nahal Refaim, și într-o arie mai mare în formă de potcoava, care înconjoară dinspre vest așezările Beit Meir și Shoresh. Munții Iudeei formează o barieră naturală între șesurile litoralului mediteranean Shfelá, la vest, si Depresiunea tectonica a Iordanului la est. În antichitate ei au fost acoperiți de păduri dese. Sunt alcătuiți din soluri de tip terra rossa, acoperind roci sedimentare precum calcar, cretă, silex, si dolomit. În această regiune se extrage piatră de construcție cunoscută că
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Alpilor, cum ar fi zona denumită chiar Piemont, din nordul Italiei, construită de afluenții râului Po. Din aceste exemple rezultă două condiții esențiale pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
construită de afluenții râului Po. Din aceste exemple rezultă două condiții esențiale pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
Marcian-David (Matty) Bleahu (n. 14 martie 1924, Brașov) este un geolog, speolog, geograf, alpinist, explorator, scriitor și politician român. Este cunoscut pentru contribuțiile științifice la dezvoltarea teoriilor tectonicii globale (cu aplicații în studiul geologiei Carpaților), pentru pionieratul și dezvoltarea speologiei dar și pentru popularizarea științei și a ecologiei în România. Autor a 41 de cărți și a 126 de lucrări științifice de specialitate, a peste 400 de articole
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
lui Ionele, Avenul din Șesuri etc. În 1976 coordonează un colectiv de autori care publică lucrarea de referință "“Peșteri din România”," devenit unul dintre primele best-seller-uri științifice din România. Aceste cercetări, precum și tendințele științifice mondiale din anii ’60 în domeniul tectonicii plăcilor catalizează activitatea de cercetare a lui Marcian Bleahu, care devine astfel un pionier în domeniul studiului tectonicii globale, nu numai în România, dar având contribuții semnificative în cadrul comunității științifice internaționale. Rezultatele studiilor sale au fost sintetizate în lucrarea "Tectonica
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Peșteri din România”," devenit unul dintre primele best-seller-uri științifice din România. Aceste cercetări, precum și tendințele științifice mondiale din anii ’60 în domeniul tectonicii plăcilor catalizează activitatea de cercetare a lui Marcian Bleahu, care devine astfel un pionier în domeniul studiului tectonicii globale, nu numai în România, dar având contribuții semnificative în cadrul comunității științifice internaționale. Rezultatele studiilor sale au fost sintetizate în lucrarea "Tectonica globală - București, 1983, Editura Științifică", în două volume însumând peste 1000 de pagini. În ciuda opoziției din mediul științific
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
tectonicii plăcilor catalizează activitatea de cercetare a lui Marcian Bleahu, care devine astfel un pionier în domeniul studiului tectonicii globale, nu numai în România, dar având contribuții semnificative în cadrul comunității științifice internaționale. Rezultatele studiilor sale au fost sintetizate în lucrarea "Tectonica globală - București, 1983, Editura Științifică", în două volume însumând peste 1000 de pagini. În ciuda opoziției din mediul științific al vremii, care a trecut repede dincolo de cadrul dezbaterilor de idei, mergând până la politizarea contestării rezultatelor cercetărilor (autoritățile comuniste interzicându-i ieșirea
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
autoritățile comuniste interzicându-i ieșirea din țară timp de 6 ani, între 1978 și 1984), Marcian Bleahu a reușit să-și impună teoriile, fiind invitat în anii 1974, 1976 și 1978 să predea la Universitatea din Geneva primul curs de Tectonică Globală, susținând conferințe și la Viena, Zurich sau Freiburg, Basel, Potsdam etc. Între anii 1949 - 1952 a condus serviciul de geologie la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră. În 1953 a condus cercetările geologice în vederea proiectării Metroului București. A făcut parte din
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
ocazia unei burse ITI, studiază în Japonia teatrul tradițional Nō, kabuki și kyogen. În 2004, la UNATC București, își susține doctoratul cu teza : „Actorul ca jucător”. Roluri la TNB: Soțul - "Micul infern" de Mircea Ștefănescu , regia Mircea Cornișteanu , 2013 Richard - „Tectonica sentimentelor" de Eric Emmanuel Schmitt, regia Nicolae Scarlat, 2009 Ducele de Lorena - „Eduard al III-lea" de William Shakespeare , regia Alexandru Tocilescu, 2008 Gelu Ruscanu - „Jocul ielelor” de Camil Petrescu , regia Claudiu Goga, 2007 Michael - „Dansând pentru zeul păgân” de
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
cercetarea Heller și Armstrong încheie o serie de caracteristici de bază de capacitate aproximativă planete ipotetice necesare superhabitables. Din studiile sale, s-a extras planetele despre 2 mase terestre și 1.3 raze Pământului, numărul cu o dimensiune optimă pentru tectonica plăcilor. În plus, masa medie mai mare atracție gravitațională, presupunând o creștere de captare a gazelor în timpul pe ce sa format planeta. Prin urmare, ar putea avea atmosfere mai dense, care, la rândul său, ridică temperatura medie la un nivel
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
În general, obiectele având o masă inferioară la au, foarte probabil, o compoziție similară cu cea al Pământului. Peste acesta limită, densitatea planetelor scade, planeta devine o planetă ocean, și un gigant gazos. Masa importantă la un super-pământ ar împiedica tectonica plăcilor. Așa, orice planetă de densitate similară cu densitatea Pământului cu o rază inferioară la poate a fi adaptată cu viața. Totuși, alte studii indică că niște lumi acvatice reprezintă o tranziție între mini-Neptunurile și planetele terestre, în particular dacă
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
acvatice ; este deci probabil că exoplanetele cu adâncimea medie slabă sânt mai adaptate la viață. Cu cât o planetă este mai masivă, cu atâta gravitatea este mai mare și mai puțin bazinele sânt adânce ; sânt deci mai primitoare pentru viață. Tectonica plăcilor, așa că prezența de corpuri mari de apă pe o planetă, trebuie să mențină un nivel constant de dioxid de carbon (CO) în atmosferă. Acest procesus pare să fie frecvent pe planete active geologic de tip pământesc având o viteză
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
de carbon (CO) în atmosferă. Acest procesus pare să fie frecvent pe planete active geologic de tip pământesc având o viteză de rotație suficientă. Pentru corpurile planetare mai masive, trebuie mai mult timp ca să genereze căldură internă, factor esențial pentru tectonica plăcilor. Dar, o masă excesivă poate să incetească tectonica plăcilor în motiv de creșterea de presiune și de viscositate la mantaua, care încurcă alunecarea la litosferă. Studile sugeră că tectonica plăcilor poate să pună în loc pe corpurile având o masă
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
fie frecvent pe planete active geologic de tip pământesc având o viteză de rotație suficientă. Pentru corpurile planetare mai masive, trebuie mai mult timp ca să genereze căldură internă, factor esențial pentru tectonica plăcilor. Dar, o masă excesivă poate să incetească tectonica plăcilor în motiv de creșterea de presiune și de viscositate la mantaua, care încurcă alunecarea la litosferă. Studile sugeră că tectonica plăcilor poate să pună în loc pe corpurile având o masă cumprinsă între 1 și , cu o masă optimă de
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
mai mult timp ca să genereze căldură internă, factor esențial pentru tectonica plăcilor. Dar, o masă excesivă poate să incetească tectonica plăcilor în motiv de creșterea de presiune și de viscositate la mantaua, care încurcă alunecarea la litosferă. Studile sugeră că tectonica plăcilor poate să pună în loc pe corpurile având o masă cumprinsă între 1 și , cu o masă optimă de în jur de . Prezența de o magnetosferă destulă de puternică în jurul de o lună sau de o planetă evită ca suprafața
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
1848, istoria cărții românești din Ardeal și cântecul popular ca formă literară. Activitatea sa a fost recunoscută prin decernarea Premiului „N. Iorga” al Academiei Române (1976) și Premiului de eseu, critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru cartea " Tectonica genurilor literare" (1980), Premiul Ministerului Culturii pentru exegeza vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru "Convergențe europene", Premiul Special Festivalului Național de Poezie „Orfeu”(1998), Premiul
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]