423 matches
-
tehnocrației în societatea socialistă. În ciuda ideologiei sale, regimul comunist a transformat tehnocrația într-o clasă socială distinctă, tot mai puternică și cu interese social-economice și orientări politice proprii, diferită de clasa politică comunistă, de activiștii de partid. Ideologia politică a tehnocrației s-a construit pe un nucleu valoric format din modernizare în stil occidental, performanțe tehnice și intelectuale, putere socială bazată pe cunoaștere și pe poziția în administrarea întregului sistem social-economic. Ea promovează în principal cele trei valori fundamentale ale modernității
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
format din modernizare în stil occidental, performanțe tehnice și intelectuale, putere socială bazată pe cunoaștere și pe poziția în administrarea întregului sistem social-economic. Ea promovează în principal cele trei valori fundamentale ale modernității: competență științifică, tehnică și administrativă, caracteristică oricărei tehnocrații moderne, consens științific, tehnic și administrativ și solidaritate internă. Meritocrația reprezenta o dimensiune centrală a ideologiei sale. În ceea ce privește modelul de societate, tehnocrația nu avea o perspectivă clară, oscilând între Occidentul capitalist și un socialism bazat pe raționalitatea tehnică, pe valorile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
social-economic. Ea promovează în principal cele trei valori fundamentale ale modernității: competență științifică, tehnică și administrativă, caracteristică oricărei tehnocrații moderne, consens științific, tehnic și administrativ și solidaritate internă. Meritocrația reprezenta o dimensiune centrală a ideologiei sale. În ceea ce privește modelul de societate, tehnocrația nu avea o perspectivă clară, oscilând între Occidentul capitalist și un socialism bazat pe raționalitatea tehnică, pe valorile intelectuale și pe o democrație care să elibereze tehnocrația de constrângerile sistemului politic comunist. Componenta cea mai neclară în acest complex ideologic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
internă. Meritocrația reprezenta o dimensiune centrală a ideologiei sale. În ceea ce privește modelul de societate, tehnocrația nu avea o perspectivă clară, oscilând între Occidentul capitalist și un socialism bazat pe raționalitatea tehnică, pe valorile intelectuale și pe o democrație care să elibereze tehnocrația de constrângerile sistemului politic comunist. Componenta cea mai neclară în acest complex ideologic era însă forma de proprietate. Aceasta nu reprezenta pentru tehnocrație elementul cel mai important. O proprietate de stat, în contextul unei societăți conduse tehnocratic, era acceptabilă. Direcțiile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și un socialism bazat pe raționalitatea tehnică, pe valorile intelectuale și pe o democrație care să elibereze tehnocrația de constrângerile sistemului politic comunist. Componenta cea mai neclară în acest complex ideologic era însă forma de proprietate. Aceasta nu reprezenta pentru tehnocrație elementul cel mai important. O proprietate de stat, în contextul unei societăți conduse tehnocratic, era acceptabilă. Direcțiile de schimbare a societăților socialiste care depindeau fundamental de schimbările globale nefiind predictibile, era firesc că nu au reușit să-și cristalizeze o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
O proprietate de stat, în contextul unei societăți conduse tehnocratic, era acceptabilă. Direcțiile de schimbare a societăților socialiste care depindeau fundamental de schimbările globale nefiind predictibile, era firesc că nu au reușit să-și cristalizeze o viziune politică proprie. În cadrul tehnocrației s-au dezvoltat puternice aspirații de schimbare socială a sistemului comunist, fără însă a deține o orientare politică proprie caracterizată prin programe politice articulate. Tehnocrația din sistemul socialist are o poziție diferită de cea din sistemul capitalist. Ea era controlată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
predictibile, era firesc că nu au reușit să-și cristalizeze o viziune politică proprie. În cadrul tehnocrației s-au dezvoltat puternice aspirații de schimbare socială a sistemului comunist, fără însă a deține o orientare politică proprie caracterizată prin programe politice articulate. Tehnocrația din sistemul socialist are o poziție diferită de cea din sistemul capitalist. Ea era controlată de sistemul politic, având însă adesea o putere substanțială în deciziile tehnice ale funcționării sistemului social. În ciuda caracterului extrem de autoritar al comunismului, societatea românească își
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
largă varietate de forme de organizare modernă, deși distorsionate politic. Competența specialiștilor a reprezentat o resursă vitală a modernizării societății și, în ultima parte a regimului comunist, de administrare a complexului tehnic-administrativ în condițiile unei crize în accentuare rapidă. Clasa tehnocrației adunase competență, dezvoltase valori tehnice, științifice și culturale tot mai ostile ideologiei comuniste, își crease rețele cu un anumit grad de coeziune. Ea tindea să construiască un sistem instituțional nonpolitic de gestionare a societății. Prin poziția sa de conducere sectorială
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
construiască un sistem instituțional nonpolitic de gestionare a societății. Prin poziția sa de conducere sectorială, precum și datorită competenței sale în diversele sfere ale vieții sociale, a obținut treptat o poziție socială cheie, combinată cu prestigiu social și cultural. Relațiile dintre tehnocrație/intelectualitate și clasa politică aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cheie, combinată cu prestigiu social și cultural. Relațiile dintre tehnocrație/intelectualitate și clasa politică aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu o complexitate în creștere. Tehnocrația era structural interesată de promovarea unui sistem în care ea să dețină funcțiile de conducere, eliberându-se de puterea politică. Artizani ai unui sistem modern, în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu o complexitate în creștere. Tehnocrația era structural interesată de promovarea unui sistem în care ea să dețină funcțiile de conducere, eliberându-se de puterea politică. Artizani ai unui sistem modern, în multe puncte similar cu cel existent în țările occidentale, tehnocrații români prezentau o orientare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sectoarelor componente ale societății românești s-a accentuat în raport cu politica globală. Prioritatea valorilor tehnice specifice fiecărui sector devine o sursă importantă a rezistenței tehnicului față de politic. Niciodată regimul comunist din România nu a reușit să obțină o loialitate politică a tehnocrației. Dincolo de o subordonare la nivel global a tehnicului de către politic, diferențele și tensiunile au devenit tot mai pronunțate, atât la nivelul opțiunilor ideologice, cât și al acțiunii practice. Pe măsura creșterii în complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o subordonare la nivel global a tehnicului de către politic, diferențele și tensiunile au devenit tot mai pronunțate, atât la nivelul opțiunilor ideologice, cât și al acțiunii practice. Pe măsura creșterii în complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei socialismului, tehnocrația a devenit, ca mentalitate, tot mai independentă față de politica și ideologia comuniste, mergând spre forme variate de ostilitate. Dacă politicul controla ferm deciziile majore ale vieții sociale, la rândul ei, tehnocrația a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei socialismului, tehnocrația a devenit, ca mentalitate, tot mai independentă față de politica și ideologia comuniste, mergând spre forme variate de ostilitate. Dacă politicul controla ferm deciziile majore ale vieții sociale, la rândul ei, tehnocrația a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice și a sistemului politic. Reprezentanții ei au pătruns în funcții politice, cei mai mulți dintre ei menținând însă orientarea tehnocrată. La rândul său, sistemul politic era forțat să asimileze o parte din valorile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice și a sistemului politic. Reprezentanții ei au pătruns în funcții politice, cei mai mulți dintre ei menținând însă orientarea tehnocrată. La rândul său, sistemul politic era forțat să asimileze o parte din valorile tehnocrației pentru a putea administra o societate tot mai complexă, dar intrată într-o criză profundă. În mod inevitabil, pentru a asigura funcționarea sistemului, politicienii au fost forțați de logica lucrurilor să asimileze tehnocrați în funcții de conducere pe criterii de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politicienii au fost forțați de logica lucrurilor să asimileze tehnocrați în funcții de conducere pe criterii de competență, mai degrabă decât pe criterii politice. Politica tot mai aberantă a conducerii a limpezit opțiunile anticomuniste. Mai ales în anii ’80, ostilitatea tehnocrației față de regimul comunist este în creștere. O tendință de depărtare de regimul comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
80, ostilitatea tehnocrației față de regimul comunist este în creștere. O tendință de depărtare de regimul comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de o parte, și clasa muncitoare și țărănime, pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență și de conducere în toate sferele sociale, tehnocrația/intelectualitatea se bucura de un prestigiu social considerabil. Ea deținea totodată controlul asupra masei de angajați. Structura socială în perioada tranzițieitc "Structura socială în perioada tranziției" Revoluția
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență și de conducere în toate sferele sociale, tehnocrația/intelectualitatea se bucura de un prestigiu social considerabil. Ea deținea totodată controlul asupra masei de angajați. Structura socială în perioada tranzițieitc "Structura socială în perioada tranziției" Revoluția din 1989 a schimbat rapid configurația structurii sociale. Au apărut noi clase și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și în acest grup. Nu este de mirare că membrii fostei clase politice s-au reciclat rapid. Ei s-au lansat rapid în exploatarea noilor oportunități de tip capitalist, găsindu-le infinit mai atractive decât cele oferite de vechiul regim. Tehnocrația a luat locul fostei clase politice comuniste în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decât cele oferite de vechiul regim. Tehnocrația a luat locul fostei clase politice comuniste în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare a societății românești, centrându-se însă pe interesele salariaților. Solidaritatea cu managementul din întreprinderile de stat s-a coagulat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare a societății românești, centrându-se însă pe interesele salariaților. Solidaritatea cu managementul din întreprinderile de stat s-a coagulat pe obiectivul menținerii întreprinderilor și al obținerii suportului financiar de la stat în vederea relansării acestora în noul context
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fostelor partide politice, desființate de către comunism la sfârșitul anilor ’40, s-au dovedit a fi mai bine organizate, devenind factorul politic cel mai activ și, paradoxal, împingând în plan secund mișcările disidente propriu-zise. Activizarea politică a tehnocrațieitc "Activizarea politică a tehnocrației" După Revoluție, singura clasă care deținea puterea, fiind bine organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și, paradoxal, împingând în plan secund mișcările disidente propriu-zise. Activizarea politică a tehnocrațieitc "Activizarea politică a tehnocrației" După Revoluție, singura clasă care deținea puterea, fiind bine organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea și conducerea societății. Puține schimbări au avut loc în cadrul tehnocrației: au fost marginalizați cei care fuseseră prea activi în sistemul politic comunist sau impuși
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]