430 matches
-
construiască un sistem instituțional nonpolitic de gestionare a societății. Prin poziția sa de conducere sectorială, precum și datorită competenței sale în diversele sfere ale vieții sociale, a obținut treptat o poziție socială cheie, combinată cu prestigiu social și cultural. Relațiile dintre tehnocrație/intelectualitate și clasa politică aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cheie, combinată cu prestigiu social și cultural. Relațiile dintre tehnocrație/intelectualitate și clasa politică aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu o complexitate în creștere. Tehnocrația era structural interesată de promovarea unui sistem în care ea să dețină funcțiile de conducere, eliberându-se de puterea politică. Artizani ai unui sistem modern, în
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu o complexitate în creștere. Tehnocrația era structural interesată de promovarea unui sistem în care ea să dețină funcțiile de conducere, eliberându-se de puterea politică. Artizani ai unui sistem modern, în multe puncte similar cu cel existent în țările occidentale, tehnocrații români prezentau o orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sectoarelor componente ale societății românești s-a accentuat în raport cu politica globală. Prioritatea valorilor tehnice specifice fiecărui sector devine o sursă importantă a rezistenței tehnicului față de politic. Niciodată regimul comunist din România nu a reușit să obțină o loialitate politică a tehnocrației. Dincolo de o subordonare la nivel global a tehnicului de către politic, diferențele și tensiunile au devenit tot mai pronunțate, atât la nivelul opțiunilor ideologice, cât și al acțiunii practice. Pe măsura creșterii în complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o subordonare la nivel global a tehnicului de către politic, diferențele și tensiunile au devenit tot mai pronunțate, atât la nivelul opțiunilor ideologice, cât și al acțiunii practice. Pe măsura creșterii în complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei socialismului, tehnocrația a devenit, ca mentalitate, tot mai independentă față de politica și ideologia comuniste, mergând spre forme variate de ostilitate. Dacă politicul controla ferm deciziile majore ale vieții sociale, la rândul ei, tehnocrația a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
complexitate a organizării sociale, complementar cu adâncirea crizei socialismului, tehnocrația a devenit, ca mentalitate, tot mai independentă față de politica și ideologia comuniste, mergând spre forme variate de ostilitate. Dacă politicul controla ferm deciziile majore ale vieții sociale, la rândul ei, tehnocrația a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice și a sistemului politic. Reprezentanții ei au pătruns în funcții politice, cei mai mulți dintre ei menținând însă orientarea tehnocrată. La rândul său, sistemul politic era forțat să asimileze o parte din valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a dezvoltat un control în creștere asupra clasei politice și a sistemului politic. Reprezentanții ei au pătruns în funcții politice, cei mai mulți dintre ei menținând însă orientarea tehnocrată. La rândul său, sistemul politic era forțat să asimileze o parte din valorile tehnocrației pentru a putea administra o societate tot mai complexă, dar intrată într-o criză profundă. În mod inevitabil, pentru a asigura funcționarea sistemului, politicienii au fost forțați de logica lucrurilor să asimileze tehnocrați în funcții de conducere pe criterii de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politicienii au fost forțați de logica lucrurilor să asimileze tehnocrați în funcții de conducere pe criterii de competență, mai degrabă decât pe criterii politice. Politica tot mai aberantă a conducerii a limpezit opțiunile anticomuniste. Mai ales în anii ’80, ostilitatea tehnocrației față de regimul comunist este în creștere. O tendință de depărtare de regimul comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
80, ostilitatea tehnocrației față de regimul comunist este în creștere. O tendință de depărtare de regimul comunist se manifesta tot mai mult chiar în sistemul politic, inclusiv în sistemul represiv: armată, miliție, chiar Securitate. O relație specială s-a constituit între tehnocrație, pe de o parte, și clasa muncitoare și țărănime, pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe de altă parte. După instaurarea regimului comunist, rolul conducător al „clasei muncitoare și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență și de conducere în toate sferele sociale, tehnocrația/intelectualitatea se bucura de un prestigiu social considerabil. Ea deținea totodată controlul asupra masei de angajați. Structura socială în perioada tranzițieitc "Structura socială în perioada tranziției" Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență și de conducere în toate sferele sociale, tehnocrația/intelectualitatea se bucura de un prestigiu social considerabil. Ea deținea totodată controlul asupra masei de angajați. Structura socială în perioada tranzițieitc "Structura socială în perioada tranziției" Revoluția din 1989 a schimbat rapid configurația structurii sociale. Au apărut noi clase și
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și în acest grup. Nu este de mirare că membrii fostei clase politice s-au reciclat rapid. Ei s-au lansat rapid în exploatarea noilor oportunități de tip capitalist, găsindu-le infinit mai atractive decât cele oferite de vechiul regim. Tehnocrația a luat locul fostei clase politice comuniste în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decât cele oferite de vechiul regim. Tehnocrația a luat locul fostei clase politice comuniste în sistemul de conducere politică a întregii societăți. Conducerea economiei, încă proprietate de stat, a fost eliberată de factorul politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politic comunist, intrând în responsabilitatea exclusivă a tehnocrației. Muncitorimea s-a manifestat mai ales prin dezvoltarea rapidă a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare a societății românești, centrându-se însă pe interesele salariaților. Solidaritatea cu managementul din întreprinderile de stat s-a coagulat
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a unei puternice mișcări sindicale. Sindicatele au creat un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare a societății românești, centrându-se însă pe interesele salariaților. Solidaritatea cu managementul din întreprinderile de stat s-a coagulat pe obiectivul menținerii întreprinderilor și al obținerii suportului financiar de la stat în vederea relansării acestora în noul context
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fostelor partide politice, desființate de către comunism la sfârșitul anilor ’40, s-au dovedit a fi mai bine organizate, devenind factorul politic cel mai activ și, paradoxal, împingând în plan secund mișcările disidente propriu-zise. Activizarea politică a tehnocrațieitc "Activizarea politică a tehnocrației" După Revoluție, singura clasă care deținea puterea, fiind bine organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și, paradoxal, împingând în plan secund mișcările disidente propriu-zise. Activizarea politică a tehnocrațieitc "Activizarea politică a tehnocrației" După Revoluție, singura clasă care deținea puterea, fiind bine organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea și conducerea societății. Puține schimbări au avut loc în cadrul tehnocrației: au fost marginalizați cei care fuseseră prea activi în sistemul politic comunist sau impuși
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea și conducerea societății. Puține schimbări au avut loc în cadrul tehnocrației: au fost marginalizați cei care fuseseră prea activi în sistemul politic comunist sau impuși politic. Creșterea rapidă în 1990 a numărului locurilor de muncă cu calificare ridicată în noile întreprinderi economice, dar și în sistemul politic, administrație, învățământ, sănătate a
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de muncă cu calificare ridicată în noile întreprinderi economice, dar și în sistemul politic, administrație, învățământ, sănătate a atras mai ales tinerii în noile structuri tehnocratice. La baza consensului larg dezvoltat în procesul Revoluției a stat în mod special consensul tehnocrației, fundat pe valorile dezvoltării moderne, libertății și democrației, pe adoptarea modelului occidental de societate, inclusiv integrarea europeană. Un asemenea program, nedefinit în detaliu, ci doar în liniile sale generale, era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe valorile dezvoltării moderne, libertății și democrației, pe adoptarea modelului occidental de societate, inclusiv integrarea europeană. Un asemenea program, nedefinit în detaliu, ci doar în liniile sale generale, era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială, caracteristică tehnocrației era opțiunea pentru reforma sistemului existent. Socialismul crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială, caracteristică tehnocrației era opțiunea pentru reforma sistemului existent. Socialismul crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ. Tehnocrația a fost marele rezervor al viitoarei clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ. Tehnocrația a fost marele rezervor al viitoarei clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și ca poziție socială, cu capacitate și voință de angajare în construcția noului sistem social-economic. Era de așteptat ca formarea noii clase
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și ca poziție socială, cu capacitate și voință de angajare în construcția noului sistem social-economic. Era de așteptat ca formarea noii clase politice să se producă pe baza tehnocrației. Capacitatea ei de diferențiere politică, prin trecerea de la consensul inițial la dezvoltarea unei pluralități de direcții și strategii de schimbare, s-a dovedit însă a fi foarte lentă în raport cu presiunile perioadei. Tehnocrația managerială din întreprinderile de stat a suferit un
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
noii clase politice să se producă pe baza tehnocrației. Capacitatea ei de diferențiere politică, prin trecerea de la consensul inițial la dezvoltarea unei pluralități de direcții și strategii de schimbare, s-a dovedit însă a fi foarte lentă în raport cu presiunile perioadei. Tehnocrația managerială din întreprinderile de stat a suferit un proces extrem de dificil de reciclare. Managerii acestor întreprinderi au intrat într-o situație confuză cu mai multe soluții alternative: a) managerii întreprinderilor de stat au avut un dublu interes: pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]