302 matches
-
Structurile narative ale celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un jurnalist preprogramat, ¨preot¨ al limbii de lemn și stilului formular * la un jurnalist tentat de hiperbolă, patetism, excese. Încercînd să diagnosticăm maladiile presei posttotalitare, am putea utiliza termenul creat de Lucien Sfez tautism (tautologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
viziunea holistă tradițională a societății ca totalitate, implicînd mecanisme de integrare socială și identitate colectivă și viziunea liberală a libertății totale a individului insularizat (cf. și Michele Martin, Serge Proulx, 1995: 287-288). Dezvoltarea în jurul formei tematice sau generaliste a programării televizuale, legată și de căutarea unor noi principii ale identității colective nu trebuie în nici un caz să elimine comunicarea între diversele grupuri sociale și sensibilizarea lor la problemele mari ale societății contemporane. "Ar fi regretabil și chiar inacceptabil ca această funcție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se neutralizează își are originea în conceptele de polifonie și dialogism introduse de Mihail Bahtin. Intertextualitatea marchează ca o fatalitate orice scriitură: "Intertextualitatea înseamnă imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit, text care poate fi Proust, ziarul cotidian sau ecranul televizual" (Roland Barthes S/Z, 1970:159). Intertextualitatea întemeiază un demers progresiv-regresiv, un dialog al mai multor texte: al scriitorului, al destinatarului, al contextului cultural anterior sau actual. IZOTOPIE Termen împrumutat de A.J. Greimas fizicii pentru a desemna un ansamblu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
telecomunicații permit marilor întreprinderi să creeze o cerere globală "normalizată". Cvasitotalitatea planetei fiind astfel "pregătită" prin mijloacele audio-vizualului, populațiile cele mai diverse, adică cele mai dezorientate, aspiră la un anumit stil de viață și deci de consum, definit prin contemplarea televizuală a standardelor occidentale. Este vorba deci de a servi cel mai mare număr de consumatori cu cel mai mare număr de produse de același fel (McDonald's, Levi's, Coca-Cola etc). Căutarea unei norme mondiale și suprimarea la maximum a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
timpul afectat activităților casnice 3. Ceea ce se consumă din belșug sunt ficțiunile și jocurile 4, muzica și călătoriile. În 2001, fiecare telespectator francez a privit timp de 74 de ore filme la cinematograf și timp de 262 de ore ficțiune televizuală. Turismul a devenit prima industrie mondială: în 1998, numărul turiștilor se ridica la 625 de milioane, iar previziunile menționează 1,6 miliarde de persoane care ar trebui să efectueze cel puțin o călătorie în străinătate în 2020. Această preponderență a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
emoționale reînviate la nesfârșit. Într-un text apărut de ceva timp, Lévi-Strauss nota că societatea de consum modernă a făcut din americani un fel de copii mereu în așteptarea a ceva nou18. Când vedem parcurile de distracții, jocurile video și televizuale, produsele care seamănă cu jucăriile, suntem nevoiți să recunoaștem că ipoteza se confirmă tot mai mult cu fiecare zi ce trece. Pe de o parte, Arcadia mărfurilor îl împinge pe om să-și asume răspunderea pentru sine, să se informeze
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a beneficiat de numeroase politici de sănătate publică și modificări legislative, precum și de numeroase programe de finanțare, continuă să fie un domeniu ce ridică multiple nemulțumiri la nivel social, lucru dovedit de statisticile în domeniu și presa zilnică, mai ales televizuală. Nici până astăzi nu există o strategie națională privind sănătatea publică.” (Niță, 2014). Deși, la prima vedere, prevenirea unei boli pare mai ușoară decât tratarea acesteia, în realitate, problemele sunt mult mai complicate. Menținerea stării de sănătate înseamnă sport, alimentație
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
film. Un story care trebuie, totuși, vizionat. 6. Considerații finale Și versiunea de lungmetraj și cea seriala au, indiscutabil, sincope. Textul se regăsește parțial în versiunea filmată. Celor semnalate în peliculă pentru marile ecrane li se adaugă cele din versiunea televizuala. Dublarea vocii actorilor din varianta originală anulează trăsături (nu numai pe cele fonostilistice, care s-ar adaugă în mod natural construcției personajelor filmice, plecând de la cele livrești, cât și de sincronicitate, de pliere a emoției, între personajele de pe ecran și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de procurarea plăcerilor și a utilității maxime; un homo faber în vecinătatea celui dintîi, abstras din realitatea imediată și devotat în mod absolut științei și tehnicii; un homo ludens, dedat jocului vieții și jocului lumii; un homo videns, captiv aparențelor televizuale, sau un homo religiosus, aflat în permanenta căutare și sub binecuvîntata revelație a adevărului absolut. Într-o proporție variată, după vremuri și după lume, toate aceste imagini coexistă în chipul omului real, afirmă și argumentează scrierile colegului nostru. Actorul economic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pasionați sau doar interesați de zorii intertextului teoretic este favorabilă lui Gérard Genette, pentru efortul structurării terminologice. "Și chiar asta e intertextul: imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit fie că acest text este Proust, sau ziarul cotidian, sau ecranul televizual: cartea face sensul, sensul face viața" (Barthes: 2006a, 33). Orice text se vrea original, însă hedonistul plăcerii textului sugerează faptul că, dacă pagina de carte ar încerca să fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu ar fi întreg. Încă de la începutul teoretizării lui (Julia Kristeva), termenul intertextualitate a fost integrat unei viziuni "ecumenice": demersul analitic asupra fenomenului nu vizează numai spațiul tipografic sau televizual, ci urmărește economicul, socialul, general-umanul. Pe acest teren, intertextul întâlnește interdiscursul. Care este relevanța intertextului, sub aspect uman? Nu doar opera este deschisă, ci și viața unui om. O epocă, de asemenea, nu își închide niciodată porțile dinspre trecut sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse, a fost un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
M. et al. (2005), „Emotional and deliberative reactions to a public crisis: Mad cow disease in France”, Psychological Science, vol. 16, nr. 3, martie, pp. 247-254(8). 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală Seara, filmul s-a terminat, dar continuați să urmăriți reclamele sau buletinul de știri. Nu reușiți să vă ridicați din fotoliu sau să vă dezlipiți de ecran. Să fie din cauza scaunului confortabil în care stați? Nu prea... Numeroase experimente au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
continuați să urmăriți reclamele sau buletinul de știri. Nu reușiți să vă ridicați din fotoliu sau să vă dezlipiți de ecran. Să fie din cauza scaunului confortabil în care stați? Nu prea... Numeroase experimente au scos în evidență cazuri de dependență televizuală și se pare că multor persoane le este greu să părăsească lumea televiziunii pentru a reveni la cea reală. Doi psihologi, Robert Kubey și Mihaly Csikszentmihalyi, au solicitat unor voluntari să participe la un experiment mai deosebit: le-au dat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
purtând marca McDonald’s. În paralel, T. Robinson i-a întrebat pe părinți care sunt obiceiurile alimentare ale copiilor lor. Ei trebuiau să completeze un chestionar cu vârsta copilului, eventuala prezență a unor jucării McDonald’s în casă și obiceiurile televizuale ale copiilor. La studii au participat în total 63 de copii care au luat parte la 304 ședințe de degustare comparative. De fiecare dată trebuiau să guste versiunea anonimă și versiunea McDonald’s a mâncării sau băuturii ingerate și să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care regăsim cu regularitate aceeași față și aceeași voce, există riscul apariției unei relații „para-sociale”cu chipul care apare la televizor și pierderii a simțului analizei raționale în momentul cumpărării produsului, mai ales într-o emisiune teleshopping. Cumpărarea devine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este vorba despre caramelele Werther.) Tipul acesta de scenă televizuală face apel la amintirile autobiografice: bucăți de viață ce au fost uitate odată cu trecerea anilor, dar care reapar din timp în timp la lumină trezite de o imagine sau de o voce. Când amintirile autobiografice sunt activate, experimentele arată că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le monde en parle” (Thierry Ardisson, France 2, care nu se mai difuzează) sau „On a tout essayé” (Laurent Ruquier, France 2), nu trece zi fără ca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
603-623. 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
emoțiile erau determinate de mediul natural, astăzi sunt oferite de consorții și întreprinderi agro-alimentare. 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului Telejurnalul de pe canalul 1 al francezilor este astăzi cel mai urmărit din peisajul televizual. Patrick Poivre d’Arvor, Claire Chazal și Jean-Pierre Perneau sunt printre cei mai cunoscuți prezentatori de știri din țară, adevărate simboluri care atrag zilnic milioane de francezi spre telejurnalul de la ora 20.00. Ce au atât de special? În afara calităților
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
AL BOR ȘI CĂDEREA REGIMULUI COMUNIST UN PATRIARH, O BISERICĂ, DOUĂ PERIOADE ISTORICE / 23 III. RECUPERAREA NORMALITĂȚII DISCURSUL RELIGIOS ÎN MASSMEDIA / 31 1. Televiziunea publică și demersul de recuperare a discursului religios / 37 a. Emisiunea "Credo" model de discurs religios televizual / 51 2. BOR și discursul religios în presa dintre anii 1989-2011 / 610 a. Discursul de prezentare / 74 b. Discursul de recuperare a identității BOR / 82 c. Discursul justificativ / 86 d. Discursul critic / 91 e. Discursul sacrului de-spiritualizat (desacralizat) / 102
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
George Serafim, unei vize colective, respectiv colegii vedeau materialele în lucru și fiecare comenta ceea ce credeau că este pozitiv și negativ. Pentru că existau mulți redactori noi, coordonatorul aducea periodic jurnaliști cu experiență care știau că mesajul religios necesită o abordare televizuală mult mai atentă decât în cazul altora. Lili Lemnaru precizează: "Să pui pe cineva să vorbească despre sfințenie, când în spațiul lui de mișcare, de viețuire, nu este un sfânt este o greșeală majoră. Îți anulezi mesajul. La fel cum
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]