869 matches
-
din cauza că se teme de Dumnezeu, ele ste un om de încredre și vrăjmaș al lăcomiei. Doamne, binecuvîntează-ne, Tu, cu astfel de conducători. Dar va spune cineva: “eu vreau să trăiesc demn, eu vreau să fiu un om destoinic și temător de Dumnezeu. Însă cum este posibil aceasta?” Dumnezeu ne răspunde cînd spune: Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrșit și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
idei, întrucât lucrarea de față este o carte aparte, adică mai puțin obișnuită, iar autorul ei este arhicunoscut, nu putem presupune că imboldul elaborării ei ar fi putut să fie nevoia de afirmare și audiență, ci, mai degrabă, o stare temătoare, teama că omul ar rămâne captiv caruselului în care a fost atras. Nu ne rămâne altceva, decât să credem că este un act în și prin care se manifestă (doar) sentimentul datoriei ... Așadar, cartea de față este una de antropologie
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
de Fier și de legionarii lui Horia Sima, care vor face dreptate în țara asta, curățind-o de jidani, precum este patronul acestei companii și acoliții lui. Hai, scoate mai repede buletinul că mai avem treabă și în altă parte! Temător, Vasile scoase buletinul din portvizit și îl întinse zdrahonului. Acesta îl întoarse pe toate fețele și după ce citi cu atenție zise: - Se pare că ăsta este curat, dacă luăm în considerație ce scrie aici. - E român neaoș din Bărăgan! - Bă
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
aurite în fereastră, vestind ziua nouă, cei doi se minunau de nebănuitele minunății ale visului realizat ... În urmă doar cu o zi părăsiseră o lume înghețată, covârșită de o iarnă grea. În acea primă dimineață în Israel, când au deschis temători fereastra, o briză, pentru ei necunoscută, cu aromă de pădure și de livadă, năvăli peste ei. Sau întors în patul din odaie pierzându-se în îmbrățișările fericirii momentului, în sărutări, în mângâieri reciproce și în dorința unui somn recuperator, după
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
Nu este o tragedie dacă nu se vor plăcea, doar nu erau la o întâlnire pentru o căsătorie aranjată, ci doar să stea mai mult de vorbă cu prietena sa despre multiplele probleme ce le frământău pe amândouă. Andrada era temătoare și parcă presimțea că această întâlnire îi va aduce multe necazuri. Încerca să se încurajeze și să dea totul pe seama emoțiilor, că nu a mai stat de vorbă cu un băiat așa de aproape de mult timp în afară de colegii săi de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
semănate cu grâu, secară, porumb, floarea soarelui și câte altele, încântându-mi privirile obosite de ani cu varietatea culorilor și a formelor ; a urmat vama înălțimilor de dincolo de Lacul Roșu, urcând pe drumul sinuos de pe marginea prăpastiei, bucurându-mi ființa temătoare cu panorama splendidă și misterioasă a pădurilor de brazi, a apelor repezi și curate de munte, a văilor înecate în verdeața ce îmbrățișează așezări omenești, ascunse și învălurite de ceața alburie disipată de razele învingătoare ale soarelui și, ultima, defileul
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
ori în aceeași apă. „Ea m-aștepta în pădure lângă brazii de argint, / Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, / Dar cochetă, capricioasă dispare și n-o revăd / Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. ” (Virgil Ciucă - „Zvon de primăvară”) În capitolul al doilea, care este dedicat prozei, sunt antologați scriitorii: BERTHOLD ABERMAN, CORNELIA PĂUN, DUMITRU NEGOIȚĂ, ELENA ADRIANA RĂDUCAN, ELENA BUICĂ, ELISABETA IOSIF, ELIZA ROHA, EMIL BUCUREȘTEANU, GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG, GEORGE
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
spaima că, odată cu plecarea Mirunei, o pată neagră se va așterne din nou peste existența mea. Acestea erau fantasmagoriile unui om, care nu a avut prea multe cadouri de la viață. Acum întâlnisem căldura unei femei care intrase în cele mai temătoare străfunduri ale sufletului meu și care, cu tandrețe și migală, a topit gheața adunată de-a lungul timpului, umplând spațiile eliberate cu dragoste, frumusețe și iubire. Simțeam căldura, așa cum simțeam și fiorul gheții. Pleacă Miruna, ce va urma? Din nou
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
lacrimă plouă prin toamnă-n chipul tău sting jar de roșu în obraji fierbinți ce ard în bob de strugure lumină apusul strigă prin pana ce cade încet din cer nu plecați voi zilele mele senine recele pătrunde prin căldura temătoare o rază de soare dezgolită și străluciutoare dansează în apus de roșu pe fereastra mea un fuior dintr-un nor, clipește speriat o aripă zboară albind cerul liniștea picură ca ceara fără sunet podeaua amintirilor mele suspină noaptea luna trimite
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt?” se întreba el contrariat și speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
-și găsească Și-unde masa, somnul, toate Să înceapă să-i tihnească? N-ai cumva, un loc la tine, Vreo firidă luminoasă S-o primești la adăpost De lume-asta arțăgoasă? De-ai primi-o-n ochii tăi, Blânzi, adânci și temători S-ar simți în largul ei, I-ar da vieții, dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină Și s-așezi pe frunte-aș vrea Infinita ei lumină. Crăciunița Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
gura ei! E ca o leoaică înfuriată. Mai are și frații ăia care nu știu de glumă ... O las să se liniștească. Să se obișnuiască puțin cu mine ... Văd eu cum fac...”. Violeta a intrat încet, cu privirea în jos, temătoare. Simțea că arde toată de rușine. Îmbrăcase o bluză orange scoasă din sac, puțin șifonată și închisă aproape până la gât. Avea mânecuțe scurte și guleraș dantelat. Știa că-i vine bine, chiar dacă era mai mare cu o măsură pentru ea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit, îndârjit și neputincios, împleticit și totuși... O cunoșteam de copilă, în drum spre serviciu treceam prin dreptul casei ei. Era sfioasă, temătoare, cu privire în nesaț dar răbdătoare, ingenuă, fără prihană, grațioasă și fragilă totdeodată și alte câte pot deprinde și instrui un copil de țară, cu studii superioare la oraș mai târziu. Vremurile, oamenii, prejudecățile, contrarietățile și ciondănelile (ne)firești n-
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
ori în aceeași apă. „Ea m-aștepta în pădure lângă brazii de argint, / Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, / Dar cochetă, capricioasă dispare și n-o revăd / Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. ” (Virgil Ciucă - „Zvon de primăvară”) În capitolul al doilea, care este dedicat prozei, sunt antologați scriitorii: BERTHOLD ABERMAN, CORNELIA PĂUN, DUMITRU NEGOIȚĂ, ELENA ADRIANA RĂDUCAN, ELENA BUICĂ, ELISABETA IOSIF, ELIZA ROHA, EMIL BUCUREȘTEANU, GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG, GEORGE
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea.Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Vale, publicat în Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013. CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
durere surdă ori numai amorțită care, uneori poate lua o formă acută, ceea ce nu poate genera decât neliniște, angoasă, teamă. E mai curând tonul elegiac împrumutat fiecărui text, ceea ce dă o notă dominant bacoviană. Chiar și bucuria este tristă, fericirea temătoare, împlinirea - ciuntită de neliniște, ca într-o toamnă în care, frunzele în agonie prevestesc boala și sfârșitul. Iată un exemplu edificator: chiar și „În anotimpul flăcărilor” - cerul este - „suflet bolnav -/ în tăcere s-a stins / și stelele s-au topit
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata în mână. De ce nu sunt inundații la apus de Carpați? Sau poate se tem reporterii că, până
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
despart de liniștea ce țipă, De dorul greu, de gândurile mele. Te-ai strecurat în umbra de sub pleoape, Precum în noapte... rătăcitul vis. Am vrut să fii privirii mai aproape... Dar te-am pierdut, când ochii i-am deschis. Și temător, am stins din nou privirea, Să readuc al stelelor alai. Au revenit, având și strălucirea La locul ei... dar tu... nu mai erai. În negrul gol, în urma ta rămas, O lacrimă-și plângea nedumerirea, Târându-și dâra-ncet peste obraz
AM POPOSIT ÎN LUMEA TA, O CLIPĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364863_a_366192]
-
vecie în care m-ai ales Pluteau pe liniști fluide, sub presimțiri... Câtă nebunie, amândoi, am cules! Sentimente tandre, mângâieri ca de moar Înflorind emoții, farmec de culoare... Ne-am trezit într-un joc de lumini, era doar Puritate,.. bucurie temătoare. Cerul deschis cernea picuri de vioară Vremea prea dulce aripa-și întindea Peste semnele alunecate-n vară, Peste strălucirea care ne oglindea... Joc suav, arșita zilei cu umbre lungi! Sângerând văzduhul, din nou aluneca În sărbătoare, împărțind soarele-n dungi
JOC SUAV de LIA RUSE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366304_a_367633]
-
semnificația viselor și a previziunilor unor prezicători. „Visele sunt „profetice” și vin de la Dumnezeu, prin intermediul Sf. Duh”. Are convingerea fermă că visele se împlinesc cu exactitate. Caută similitudini și semnificații viselor cu viața reală. Crede în forțe divine și este temătoare de cele malefice. Citează pe N. Porsena cu a sa carte „Medium și mediumnitate” în considerațiile căruia crede cu strășnicie. Construcția cărții este simetrică, după modelele clasice: povestea unei iubiri unice începe pe peronul gării urbei, unde eroina purcede spre
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
semnificația viselor și a previziunilor unor prezicători. „Visele sunt „profetice” și vin de la Dumnezeu, prin intermediul Sf. Duh”. Are convingerea fermă că visele se împlinesc cu exactitate. Caută similitudini și semnificații viselor cu viața reală. Crede în forțe divine și este temătoare de cele malefice. Citează pe N. Porsena cu a sa carte „Medium și mediumnitate” în considerațiile căruia crede cu strășnicie. Construcția cărții este simetrică, după modelele clasice: povestea unei iubiri unice începe pe peronul gării urbei, unde eroina purcede spre
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
cuvinte, Din gânduri ce nu au fost încă rostite La ceasuri de veghe și așteptare, Sub cerul, prea sumbru, lipsit de culoare. Născute din infi nitele vise Cuvinte tăioase, de legi interzise, Vegheate sunt de o stea căzătoare Mult prea temătoare că Terra dispare. Veșnic bulversate de idei marxiste Țările corupte, imperialiste, S-au impus prin forță, nu au remușcare, Peste continente fără apărare. INIMI ȘI SUFLETE Suflete pribege, deseori rănite De zbaterea lumii prea afurisite, Rătăcesc haotic sub picuri de
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
să se bazeze pe ajutorul altora. Sub fluența și efervescența constructivă a unei povești pentru copii, se împărtășesc de fapt, experiențe de viață valoroase și moralizatoare, fiecare pasaj al cărții fiind presărat cu învățăminte, dăruite cu generozitate. Când curajoasă, când temătoare, autoarea este, de fapt, precum rățușca Thyca - o luptătoare, o învingătoare, care știe să facă din întreaga-i viață, un model demn de urmat. Prin multiplele sale realizări, doamna Ecaterina Cîmpean sădește în inimile oamenilor: înțelegere, pace, compasiune, respect reciproc
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]