3,283 matches
-
în țară. Scenariul se bazează pe corespondența lui Paul Zarifopol, Dobrogeanu Gherea, Barbu Ștefănesscu Delavrancea, Vlahuță, pe amintiri de la Junimea cu Eminescu, Creangă, Pogor, și pe vizita lui în Ardeal, când a zburat Aurel Vlaicu și vizitarea lui Goga în temniță la Seghedin. De asemenea, sunt incluse amintiri din perioada când a fost revizor școlar în județele Neamț, Suceava, Argeș și Vâlcea. Spectacolul este un act de cultură care își propune să scoată în evidență figura inedită, complexă și atât de
Omul Caragiale, reînviat la Teatrul ArCuB. Când îl poți vedea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79856_a_81181]
-
în închisoare, acesta a refuzat să se "confeseze", insistând că acuzațiile aduse contra lui sunt deformări ale activităților sale pentru care el a fost decorat și promovat până la gradul de general-locotenent. A fost eliberat din închisoare după 15 ani de temniță grea, dar abia în anul 1992 va reși să-și obțină reabilitarea. A rămas un adept al comunismului, el atribuind căderea URSS-ului faptului că oameni inferiori lui Stalin au ajuns la conducerea statului sovietic. În acest sens el scrie
"Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", una dintre cele mai controversate cărţi de gen () [Corola-journal/Journalistic/69074_a_70399]
-
singură dată, ca ziarist și ca om. Prin înfățișarea acestei lumi, numită a tranziției a acestei goane nebune după căpătuială și poziționare cât mai avantajoasă în raport cu noile realități social-politice ale țării (de fapt, a momentului în care "am ieșit din temnița comunistă ca să intrăm în jungla capitalistă", cum spune unul din personajele cărții), Ștefan Dimitriu ne lasă pagini de neuitat: Comparând revoluția cu un cutremur social, unii aduceau în discuție așa-zisele replici de reașezare. Dar nu numai despre asta era
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
de la sfârșitul secolului al XIXlea, Colecțiune de hori..., apărută postum, în 1970, aceea a Elenei Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român (1903), cu două texte ale închisorii, Bela Bártók, Rumanian Folk Musik (Haga, 1975), care cuprinde Jail Song (cântece de temniță) și aceea a lui I. Oprișan, Folclor din Moldova de Jos (1970), care conține și cântece de hoție și pușcărie. în cele câteva tipologii, tema "nu este explicit identificată decât marginal". Sub raport teoretic sunt preluate câteva opinii ale unor
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
cântece bătrânești (815-1039) ilustrează toate articulațiile temei. Filolog versat, Marian Munteanu examinează lexicul detenției, termenii ei specializați și semnalează că unele cuvinte se "ridică, prin expresivitate și rezonanță, la rangul de veritabile esteme". Din rândul acestora făcând parte rob și temniță, primul "dominând autoritar întreaga arie semantică a restrângerii libertății", capacitatea lui expresivă fiind "determinată de o asociere rară de sunete care produc o anumită senzație de nimicnicie, uscăciune și neputință", iar cel de al doilea semnalând "sonoritatea aspră, de geamăt
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
de accentul pus pe prima silabă, creează impresia unui icnet dureros, născut într-un trup înțepenit". Asemenea observații și comentarii sunt continuate în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări speciale în paza temnițelor, termeni desemnând pedepse, instrumente de tortură, unelte de supliciu, numeroasele sinonime ale termenului temniță. Cartea este, totodată, un omagiu al atâtor etnologi care au fost victime ale regimului comunist: "etnologia românească a suferit agresiuni de proporțiile unui veritabil genocid, judecând
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
trup înțepenit". Asemenea observații și comentarii sunt continuate în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări speciale în paza temnițelor, termeni desemnând pedepse, instrumente de tortură, unelte de supliciu, numeroasele sinonime ale termenului temniță. Cartea este, totodată, un omagiu al atâtor etnologi care au fost victime ale regimului comunist: "etnologia românească a suferit agresiuni de proporțiile unui veritabil genocid, judecând după amploarea pierderilor suferite prin exilul, întemnițarea sau suprimarea unora dintre reprezentanții săi de
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
eveniment inedit din cadrul ediției din acest an a festivalului este proiecția filmului mut "Tabu" (în regia lui Friederich Wilhelm Murnau) cu sound-design live. În plus, iubitorilor de istorie le sunt pregătite și trei expoziții speciale: „Corneliu Coposu, un învingător", „Transnistria: temnița limbii române" și "Centenarul Marelui Război 1914 - 1918". Ediția 2014 a festivalului celebrează împlinirea a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, 25 de ani de la Revoluția din 1989 și 30 de ani de la Olimpiada de la Los Angeles din 1984. Școala
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81659_a_82984]
-
eveniment inedit din cadrul ediției din acest an a festivalului este proiecția filmului mut "Tabu" (în regia lui Friederich Wilhelm Murnau) cu sound-design live. În plus, iubitorilor de istorie le sunt pregătite și trei expoziții speciale: „Corneliu Coposu, un învingător", „Transnistria: temnița limbii române" și "Centenarul Marelui Război 1914 - 1918". Ediția 2014 a festivalului celebrează împlinirea a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, 25 de ani de la Revoluția din 1989 și 30 de ani de la Olimpiada de la Los Angeles din 1984. Școala
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81660_a_82985]
-
a făcut-o în 2009. Dincolo de aceste aspecte, călugării îl descriu pe Becali ca pe un ctitor și binefăcător al așezămintelor monahale românești de la Muntele Athos. "Vă scriem în favoarea unui frate al nostru întru credință și neam, aflat acum în temniță, pe care îl pomenim ca un nou ctitor și binefăcător al așezămintelor monahale românesti din Sfântul Munte Athos. Este vorba despre domnul George Becali", au subliniat călugării în cerere, potrivit România TV. Ei au adăugat: Gândim acest act al Domniei
Cum este descris Becali în cererea de grațiere depusă de călugări by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70533_a_71858]
-
închis și ierarhul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei. A fost întemnițat pe vremea împăratului Dioclețian. Numai că Dumnezeu a adus vremuri bune și împăratul Constantin cel Mare, prin decretul de la Milan, a dat libertate creștinilor. A scăpat și sfântul Nicolae din temniță și și-a reluat misiunea sa de păstor în Mira Lichiei și a fost o pildă de viață sfântă și de blândețe. Multe lucruri s-ar putea spune despre Sfântul Ierarh Nicolae, pentru că el, chiar și atunci când trăia, datorită vieții
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
Oranki. Amintiri din captivitate”, „Vifornița cea mare” și „Satul blestemat”, în care face mărturisiri apocaliptice despre viața din lagărele prin care a trecut, vreme de 6 ani: Astrahan. Oranki, Karaganda, Kiev, Sverdlovsk, Arhanghelsk și Moscova și până la anii petrecuți în temnițele comuniste românești și în surghiunul din Bărăgan. Părintele Bejan amintește în scrierile sale și despre o legendă legată de uciderea și îngroparea de către bolșevici a călugărilor de la Oranki. Martor ocular la exhumarea osemintelor celor uciși în incinta mănăstirii, Bejan povestește
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
doua persoană căreia îi datorez înțelegerea comunismului, mai precis cunoașterea în detaliu a terorii polițiste și judiciare, a fost Nicu Steinhardt, prieten bun al părinților mei, arestat în 1960 în procesul Noica-Pillat, interogat, torturat și condamnat la mulți ani de temniță grea pentru teribila crimă de a fi refuzat să fie martor al acuzării împotriva unor inculpați care nu comiseseră nici un delict. Tot ceea ce, mai tîrziu, Nicu Steinhardt a pus pe hîrtie în Jurnalul fericirii, am avut privilegiul să aflu direct
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
să fie clar acest lucru. Sunt un om cu viziune de centru-dreapta.", a explicat Neamțu pentru DeCe News. Da, la 15-16 ani, am comis păcatul de a fi crezut mărturia unor foști deținuți politici (cu ani bătuți pe muchie în temnița de la Aiud) despre afinitatea între elita culturală a perioadei interbelice (Eliade, Cioran, Noica) și crezul naționalist al unui lider exaltat (C.Z. Codreanu). Tânăr fiind, am scris nu doar pentru Vox, Pop & Rock (editată de Andrei Partoș), ci și pentru
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
Cardinale (unde am putut citi și traduceri din Dante)? E simplu. Mă aflam sub impresia unor discuții febrile cu foști deținuți politici din organizația AFDPR-Arad. La 14 septembrie 1994, am vizitat împreună închisoare de la Aiud. În tren sau prin curtea temniței, le ascultam poveștile extrase din experiența lor carcerală, pe care o evocau candid, netrăind frisonul camaraderiei, dar și momentele destinse, povestite cu umor. Eram doar unul dintre miile de elevi care urmăreau cu ochii încordați, uneori cu lacrimi în ochi
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
Vodă nr. 17 de Ziua Poliției Române, va fi lansată într-un cadru oficial, în prezența mai multor personalități cartea ,,MARTIRII POLIȚIEI ROMÂNE. DISTRUGEREA POLIȚIEI SUB REGIMUL COMUNIST’’. Este vorba despre oamenii legii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Cu acest prilej, va fi prezentat și un film documentar.
Comisar-șef, despre secretele întunecate ale Poliției Române by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42915_a_44240]
-
cărții “Martirii Poliției Române. Distrugerea Poliției sub regimul comunist”, prezintă în câteva pagini poveștile impresionante ale oamenilor legii care au murit pentru credință și pentru a-și apăra țara. Este vorba de polițiștii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Florin Șinca a acordat - pentru - un interviu în care a oferit câteva detalii despre cartea sa. DC
Exclusiv.Adevărul ȘOCANT despre care nimeni nu a îndrăznit să vorbească by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42978_a_44303]
-
Mihai Vodă nr. 17, de Ziua Poliției Române, va fi lansată într-un cadru oficial, în prezența mai multor personalități cartea ,,MARTIRII POLIȚIEI ROMÂNE. DISTRUGEREA POLIȚIEI SUB REGIMUL COMUNIST’’. Este vorba de polițiștii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Cu acest prilej, va fi prezentat și un film documentar. Printre invitații speciali care vor lua parte
Exclusiv.Adevărul ȘOCANT despre care nimeni nu a îndrăznit să vorbească by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42978_a_44303]
-
poate face decât răul vorbelor în sine, decât zvârlindu-i în față soarta pe care i-ar fi hărăzit-o el, i-a spus senin că i s-a prelungit osânda la douăzeci și cinci de ani. A doua zi ieșea din temniță, era eliberat, dar șocul acela n-avea să-l uite. Ninsoarea cădea acum atât de deasă că pierdu urmele cerbului. Îl auzi chemând-o: "Haide! Mai repede! Ce-ntârzii atâta!" "Vin, vin!", îi răspunse ea-n gând. Ninsoarea, în pornirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cărți, obiecte de podoabă, diferite mecanisme fine ș.a.. 5. funcția îndeplinită de un edificiu, în trecut sau în zilele noastre, constituie, de asemenea, o sursă de interes turistic; de exemplu: Palatul Cotroceni - sediul președinției; Bojdeuca lui Creangă; Penitenciarul de la Sighet - temnița adversarilor comunismului ș.a.. Componentele patrimoniului antropic se pot grupa în următoarele categorii: obiective cultural-istorice, obiective cultural-artistice și științifice, obiective economice, manifestări sociale, elemente de etnografie. 3.2. Obiectivele cultural-istorice Obiective cultural-istorice reunesc elemente diverse, marcate de patina istoriei. Pot fi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
amenințările. "Cavoul", "sarcofagul", "cimitirul" sunt spații iremediabil închise. Abundă astfel de perimetre care circumscriu ființa poetului: salonul, odaia, țarcul, sfera, cercul, parcul; însăși pădurea devine un spațiu închis ("și intru în al pădurii cavou" El Burlador), însăși lumea ("Lumea devine temniță, spital" Nocturnă). Altarul cerului se prăbușește peste poet, conștiința lui este terorizată de surpări apocaliptice. Natura dușmană provoacă o prăbușire în microcosmos. Poetul nu-și găsește refugiul decât în sine: În mine însumi să încerc a mă strecura, a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
apocaliptice. Natura dușmană provoacă o prăbușire în microcosmos. Poetul nu-și găsește refugiul decât în sine: În mine însumi să încerc a mă strecura, a mă insinua în gol. (Aproape novembre) Dar în sine nu-i decât un gol, o temniță fără ieșire. Trupul, capul devin spații de claustrare: Și boiul meu pământiu și elixirul ochilor mei și aceste coaste-garduri cu parii smulși ( Umbra) Era un cap omenesc, însângerat, cu orbite grele de gol, două vacante lucarne oribile (Un vis) Emil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Botta fără echivoc. Sentimentul timpului, a fi în timp, pentru Goliatul Dezolării înseamnă, nu rareori, așteptare: Lore a fost exasperat de o așteptare care nu se mai sfârșea. (Liniștiți și neliniștiți) Așteptarea se materializează, capătă contururi concrete, este ca o temniță: închide nu numai victima, ci și un fragment de timp. În felul acesta, așteptarea îngheață timpul, devi-ne o mască a suicidului. Tocmai în aceste condiții are loc mecanizarea individului, artificializarea lui, ca urmare a unei conștiințe silite să rememoreze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
scadă. Din acest motiv, el preferă, cum am arătat, spațiile închise, cercul, camera, teatrul. O asemenea preferință este un viciu care aduce după sine suferința. În cazul spațiilor închise acesta nu poate fi altul decât claustrofobia: Atunci odaia mea devine temniță, coteț odios. (Cel mai tare) Viața mea a fost o grotă, beciul unei închisori. Lumina rară se cernea printre gratii... (Trântorul) Dar ei cu toții uită că uneori și apa și aerul pot fi neînchipuit de grele, că și apa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și instruit de mama lui în tainele magiei, dar niciodată nu spunea că știe să facă vrăji, de frica „Ciumei roșii”. Ciuma roșie pedepsea aspru vrăjitoria, nu pedepsea ca Inchiziția, cu arderea pe rug, dar pedepsea cu ani mulți de temniță grea și cei care mai scăpau multe zile nu mai aveau. Datorită practicilor magice ale mamei lui, Pleșu a fugit din tranșeele celui de al Doilea Război Mondial, scăpând fără nici o zgârietură și ajungând acasă la mama lui. După câteva
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]