310 matches
-
în cazul vânzătoarei de porfiră - Lidia - a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30 33), apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se înțelege clar că s-au botezat și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
copiii”<footnote Rev. Professor T. W. Manson, „Baptism in The Church”, în Scottish Journal of Theology, Vol. 2, Nr. 4, 1949, p. 395396. footnote>. Se presupune că anumite indicii lasă să se înțeleagă că expresia „casă” în cazul Lidiei, a temnicerului din Filipi sau a lui Ștefana, nu includea până la urmă copiii, întrucât toți cei amintiți ar fi fost lipsiți de urmași. În acest caz au făcut lumină teologii români J. Peretruchin și Mitropolitul Nicolae al Banatului<footnote J. Peretruchin, op. cit
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aminte să mai fi botezat de atunci pe cineva (I Cor. 1, 16). Rezultă deci că s-a scurs destulă vreme, în care perioadă copiii mici ar fi putut crește, devenind majori”<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 38. footnote>. Cu privire la temnicerul din Filipi, putem releva faptul că acesta trebuie să fi fost destul de tânăr, „cel mult de etate mijlocie, căci pe vremea romanilor, ca de altfel și în timpul de față, oameni de vârstă înaintată nu se admit ca paznici pe la închisori
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
împreună cu care s-a botezat. Evocând episodul din cartea Faptele Apostolilor 16, 31-33, reținem că, impresionat de minunea deschiderii porților temniței, precum și de gestul Sfinților Pavel și Sila care n-au profitat de această împrejurare spre a încerca să fugă, temnicerul - după ce zăvorâse din nou toate ușile spre a nu evada ceilalți deținuți - căzu la picioarele Apostolilor, întrebându-i ce trebuie să facă spre a se mântui. Ca răspuns, Apostolii l-au îndemnat să se boteze el și casa (οῖκος) sa
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ce trebuie să facă spre a se mântui. Ca răspuns, Apostolii l-au îndemnat să se boteze el și casa (οῖκος) sa, adică familia sa: soție, copii etc. În cele din urmă, acest lucru s a și întâmplat. Deci, casa temnicerului cuprindea și copiii care au primit botezul împreună cu părinții lor, în acel ceas al nopții. Avem aici pe de-o parte „casă” (οῖκος) cu înțeles de familie, „ai lui” și „casă” cu înțeles de locuință. Casa - familia cuprindea soția, copiii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
primit botezul împreună cu părinții lor, în acel ceas al nopții. Avem aici pe de-o parte „casă” (οῖκος) cu înțeles de familie, „ai lui” și „casă” cu înțeles de locuință. Casa - familia cuprindea soția, copiii și slujitorii, sau chiar rudeniile temnicerului. Așa cum am precizat mai sus, în Sfânta Scriptură cuvântul „casă” înseamnă constant o familie cu copii<footnote Vezi Lc. 19, 9; In. 4, 53; I Tim. 3, 2-4; II Tim. 4-19. footnote>. În caz că respectiva familie n-ar fi avut, lucrul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Testament ne oferă suficiente indicii din care putem bănui că, din cele dintâi decenii ale răspândirii creștinismului, odată cu părinții au fost botezați și copiii lor, atunci când Sfântul Apostol Pavel a botezat „și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), pe temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30-33) etc. Revenind la cele ce s-au întâmplat în ziua Cincizecimii, când S-a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli, subliniem că ei au propovăduit poporului
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos». Uneori au fost botezați și ceilalți, fără ca aceștia să fi manifestat, înainte de a se boteza, credință sau pocăință printr-o mărturisire formală: Lidia și toți ai casei (Fap. 16, 14-15); temnicerul din Filipi și casa sa (Fap. 16, 33); și chiar ucenicii din Efes (Fap. 19, 2 6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele precizări contestatare, mai putem menționa, pe de o parte, că cei ce se
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
adică „ei pot primi harul ca unii ce nu-i opun nici o piedică personală”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 26. footnote>. Lecturând cartea biblică Faptele Apostolilor, capitolul 16, 30-33 aflăm încă un argument imbatabil care susține temeinic botezul pruncilor. Astfel, temnicerul cetății din Filipi, după ce văzuse minunea ce se săvârșise cu Apostolii Pavel și Sila, i-a întrebat ce trebuie să facă pentru ca să se mântuiască? Ei i-au răspuns: „Crede în Domnul Iisus și te vei mântui tu și casa ta
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată”. Atât pentru noi - și pentru orice cititor onest - după lectura acestui fragment, botezarea pruncilor de către Sfântul Apostol Pavel este apodictică, căci, chiar dacă temnicerul din Filipi se interesează numai de mântuirea sa, Apostolul afirmă că dacă el crede, se va mântui nu numai el singur, ci cu toată casa sa. Și apoi, după ce le-a propovăduit cuvântul Domnului, i-a și botezat îndată pe
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
viața e „cântărită” cu unități de măsură nu numai diferite, ci și contradictorii și că subiectivitatea este, de fapt, forța dominantă a oricărei scrieri. E de-a dreptul șocant să constați că Ion Ioanid evocă până și atrocitățile ultimului obscur temnicer, În timp ce Berberova nu găsește prilejul să spună două vorbe despre marii torționari ai utopiei comuniste de primă oră. E, poate, un simplu joc al Întâmplării și al memoriei, Însă și o concepție cu totul diferită asupra a ceea ce Înseamnă, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu o limbă proprie și cu un comportament specific. Fiind construită după modelul lumii libere, lumea lagărului este compusă, la rândul ei, dintr-o societate constituită ierarhic. În vârful ierarhiei se plasează, firește, administrația lagărului, alcătuită din comandanți, supraveghetori, paznici, temniceri și gardieni, unii dintre ei fiind recrutați chiar dintre deținuți; era posibilă și varianta trecerii ofițerilor NKVD în categoria deținuților, pentru diferite delicte, iar ulterior transformarea lor în temniceri. În rândul deținuților, ierarhia este construită pe criterii economice și de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ierarhiei se plasează, firește, administrația lagărului, alcătuită din comandanți, supraveghetori, paznici, temniceri și gardieni, unii dintre ei fiind recrutați chiar dintre deținuți; era posibilă și varianta trecerii ofițerilor NKVD în categoria deținuților, pentru diferite delicte, iar ulterior transformarea lor în temniceri. În rândul deținuților, ierarhia este construită pe criterii economice și de "clasă". Aristocrația acestei societăți este formată, în spirit parodic, din "oploșiți" (bucătari, medici, frizeri, șeful băii, șeful magaziei de colete etc.), adică cei care fac o muncă ușoară, căci
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să-l boteze pe centurionul Cornelius din Cezareea și de a-i primi astfel în sânul primei comunități creștine (cf. Fap 10 și 11) pe el, familia și prietenii săi. Sfântul Paul a fost încântat să boteze la Filipi un temnicer și odată cu el, membrii familiei sale, îngăduindu-i să-și continue cariera militară ca și până atunci (cf. Fap 16). Situații analoge aflăm despre veteranul macedonean Gaius din Derbe, convertit la Evanghelie (Fap 19, 29 și 20, 4) și despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
48), foarte probabil soldați, ca și cei din casa Cezarului (Filip 4, 22). Tot astfel, la creștinism au aderat Manain care crescuse împreună cu Irod Tetrarhul (Fap 13, 1), Sergius Paulus, proconsulul roman din insula Pafos, care a crezut în Evanghelie, temnicerul din Filipi (cf. Fap 16, 12-40) împreună cu toată casa lui etc. După ce a susținut ideea unicității lui Dumnezeu și a criticat tradiția homerică, care voia împăratul legitimat de divinitate, Origene repune în discuție elementele elaborării doctrinei dreptului divin al suveranului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de sus ale administrației vând sângele și averea unei generații, față cu acest fapt înfiorător nu mai există retorică, nici stil, nici joc de spirit, spiritul stă uimit și nu află cuvinte, pana devine o armă slabă, aici începe funcția temnicerului și, în țări mai primitive, unde însă monstruozitatea se pedepsește monstruos, începe funcția călăului. Siberia e un salon comod când e vorba de a se pedepsi această nemaipomenită crimă, o crimă atât de mare, comisă asupra unei întregi populații, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
justiție! - de prizoniera însăși. Întreg sistemul de protecție elaborat de Arnolphe se năruie din pricina absenței lui temporare și a slujitorilor care, în lipsa stăpânului, își slăbesc vigilența... astfel, Agnès poate comunica, se poate elibera interior din lanțurile în care o ținuse temnicerul ei „conceptual”. Îngrădirea este aici rezultatul unei decizii mentale pe care neprevăzutul existenței o va face țăndări. După ce constată dezastrul, Arnolphe, strateg obstinat, își schimbă tactica și decide să transforme interiorul într-o capcană pe care o observă din exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
armonie, o „devoluție” În expansiunea Ființei, din pricina căderii sufletului individual și a pierderii de către acesta a „aripilor” sale114. În același fel În care Platon, citînd doctrina „trupului-mormînt” (soma-sema)115, ori mizînd pe dubla semnificație a lui soma, „trup” dar și „temnicer”, a dat o expresie concisă antisomatismului pe care Îl Împărtășea, Plotin a definit și el ființa omenească drept un „cadavru Împodobit”116. Căderea sufletului individual a fost, după el, o culpă (hamartia) care s-a produs datorită În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de detenție. Ofițerul politic/de informații apare În sistemul și regimul penitenciar ca „prezență delegată a Securității și Partidului Comunist din România” cu atribuții largi atât asupra celor Întemnițați, cât și asupra personalului Închisorilor 15. Apar alți directori și alți temniceri, figuri patibulare despre care amintesc aproape toți memorialiștii 16. Tot mărturiilor acestora li se datorează cunoașterea realității generalizării violenței În tratamentul aplicat deținuților, precum și a abuzurilor În ceea ce privește ordonarea și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
murdar; muritor; neant; necăjit; neînțeles; nemărginit; nevoi; nuanță; oameni; omenire; pace; patrie; pătat; persoană; personalitate; piept; pierdere; pîine; porumbel; prăjitură; puritate; pustiu; putere; repulsie; rugă; sacru; sai; sălaș; senin; sensibilitate; sfîșiat; sinceritate; singurătate; sînge; somn; sport; stare; suflete pereche; tandru; temnicer; tot; totul; trăire; tristețe; tulburat; unitate; vas; văpaie; veșnicie; violet; viu; voință; 21 grame (1); 787/202/76/126/0 sui: urca (191); coborî (50); urcă (48); scară (45); sus (44); deal (32); munte (27); urc (25); a urca (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați, vor scăpa atunci de temnicerii cei groaznici ai iadului, cercetând pe bolnavi și suferinzi, se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite de diavolii nemiloși și de lipsa comuniunii cu Dumnezeu și aleșii Săi. Așa cum s-a putut lesne observa pe parcursul acestui studiu, scrierile
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Un artist vampirizat de instinctualul Caliban, aceasta ar fi parabola și tăria Mirandei; ea are puterea să-i nege colecționarului exact ceea ce voia el mai mult, accesul la "palatul interzis" al frumuseții artistice. Jurnalul Mirandei reface dosarul clinic al abuzivului temnicer, iluminându-i viclenia șantajistă, perversă, frustrările de paria, fixația de a poseda exclusiv exterioritatea delectabilă a viului, prostul-gust sepulcral, mimetismul clișeelor verbale, nevroza de clasă, nevroza sexuală. Un "înger" terorist, ce în numele unei inocențe morbide, nu pregetă să martirizeze o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
altă parte, porumbelul, corbul și tigrul, ca avataruri ale identității sau alterității), textele recompun liric un destin christic ale cărui dureroase "noduri" trebuie citite ca trepte ce pregătesc actantul poetic "pentru vremile ce vor să vină/ pentru clipa înghețată/ când Temnicerul va veni" (Clipa înghețată). Reiterând tiparul cunoscut, al suspendării lui Iisus între cer și pământ, între viață și moarte, poetul se dăruiește unui abis resimțit, întocmai ca pharmakon-ul grecesc, când ca un blestem, când ca o binecuvântare, dar întotdeauna ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se încurce în răspunsuri." După ce-și vine în fire, își analizează fapta și scrie o scrisoare domnișoarei de La Mole, cerîndu-i iertare și poruncindu-i să-și găsească o partidă bună de căsătorie la un an după moartea sa. Cînd temnicerul îl anunță că doamna de Rênal nu e decît rănită, cade în genunchi, plîngînd cu lacrimi fierbinți care "izvorau din generozitate". Zilele trec, interogatoriile se succed: "sufletul îi era liniștit", "privea toate lucrurile sub o nouă înfățișare". Cele două femei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca încruntare a cămătarului, pe scurt, întreaga ei făptură ne lămurește asupra pensiunii, după cum pensiunea te lămurește asupra persoanei sale. Temnița nu merge fără temnicer; una fără alta nu pot fi închipuite. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 15 Chiriașii: (66) Cei doi locatari de la etajul al doilea nu plăteau decît șaptezeci și doi de franci pe lună. Acest preț de nimic, care nu se întîlnește decît
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]