280 matches
-
toxici dar au aceleași proprietăți ca și pigmenții tradiționali. Totuși, mulți (dacă nu majoritatea) dintre pigmenții moderni sunt încă toxici dacă nu se iau măsuri speciale de siguranță. Acestea includ păstrarea umedă a pigmenților pentru a evita inhalarea prafului. Vopseaua tempera se usucă rapid. În general este aplicată în straturi subțiri, transparente sau semi-opace. Vopseaua tempera permite precizie ridicată când sunt utilizate tehnicile tradiționale. Când se usucă are un finisaj fin și mat. Deoarece nu poate fi aplicată în straturi groase
Tempera () [Corola-website/Science/299242_a_300571]
-
un finisaj fin și mat. Deoarece nu poate fi aplicată în straturi groase ca și culorile de ulei, culorile tempera rareori au saturația adâncă de culoare pe care o ating picturile în ulei. Din acest motiv culorile unui tablou în tempera nevernisat se aseamănă cu un pastel, deși culorile devin mai închise după ce se aplică vernisul. Pe de altă parte, culorile tempera nu se modifică în timp, spre deosebire de culorile de ulei care devin mai închise, mai gălbui și mai transparente pe măsură ce
Tempera () [Corola-website/Science/299242_a_300571]
-
taină", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu pâine", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu vin" și "Spășarea picioarelor". Ele se aseamănă cu cele de la Mănăstirea Voroneț. Pictura interioară a bisericii a fost refăcută din nou în anul 1880 de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi în tempera. Tabloul votiv este pictat în naos, pe peretele de sud-vest al navei. Voievodul care ține în mână biserica fără pridvor nu poate fi Alexandru Lăpușneanu, deoarece el a adăugat pridvorul. Unele opinii acreditează ideea că ar fi Bogdan I. Urmează
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
oară în situația de a alege și „...aprecia în mod nemijlocit un astfel de decor”. În 14 octombrie 1903, participă la expoziția de la Sibiu din sala "Thalia", prezentând în plus față de cea de la Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera, acuarelă, precum și desene cu caracter profan. Succesul expoziției a fost marcat în presa vremii de către ziare ardelene, bucureștene și maghiare din Budapesta. Ștefan Gróh, profesor la Școala de arte industriale și la Școala pregătitoare a profesorilor de desen din Budapesta
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
dublou median încadrat de arcade longitudinale, sprijinite pe coloane degajate, după o concepție arhitecturală care se bazează pe ideea tratării unitare a spațiului interior. Interiorul bisericii este bogat ornamentat. Nicolae Iorga descria astfel interiorul bisericii: Pictura bisericii este realizată în tempera, în culori vii, fiind bine conservată. La intrare sunt pictate portretele familiei lui Grigore al II-lea Ghica. Pe peretele din stânga este pictat domnitorul (îmbrăcat într-o ținută somptuoasă) alături de Doamna Zoița și de cei doi copii: Matei Ghica (viitor
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și „solgabirău al orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de prestanță, văzut din față, cu mâinile întinse în lateral, într-un gest de ctitor. Ducând o politică de sprijinire a Bisericii Greco-Catolice, el a adus pentru biserica din Cuhea un pictor care avea
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
Prooroci care încadrează la mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul. În partea superioară a catapetesmei este crucea pe care este reprezentat Mântuitorul răstignit, având alături de el pe Fecioara Maria și pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Icoanele sunt pictate în tempera cu emulsie de ou. Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat existența unor degradări în principal în partea inferioară. Acestea erau reprezentate de desprinderi multiple
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
secția de artă plastică a școlii generale de muzică Tulcea. Pregătește și îndrumă către liceele și institutele de arhitectură și arte plastice, elementele cele mai talentate. 1958 - Expoziția anuală de grafică a U.A.P. București. - Participă cu lucrări în acuarelă, tempera și tuș la expozițiile organizate cu prilejul zilelor de 1 Mai și 23 August la Tulcea. - Obține premiul I pe țară la expoziția de grafică organizată la București de Casa Centrală a Creației Populare, cu o lucrare cu subiectul “la
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Expoziția anuală de grafică București. - Expoziția organizată de U.A.P. Constanța la Tulcea. 1966 -Expoziția regională a Filialei U.A.P. Constanța. 1967 - Deschide la Tulcea prima expoziție personală în sala Casei de cultură a sindicatelor cu lucrări în acuarelă și tempera, expoziție itinerată de către Muzeul de artă Constanța, la Mamaia, Mangalia, Eforie Nord, Medgidia, Babadag, Măcin și Sulina. - Expoziția regională a Filialei U.A.P. Constanța. 1968 - Participă la “Salonul de vară” organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide cea de a
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
m. Este compartimentata în Altar, naos, pronaos și pridvor închis. La 70 m, în dreapta bisericii se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictură datează din secolul al XVIII-lea, este realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma. Cea mai veche pisanie a bisericii datează din 1869 și menționează: „În zilele prea înălțatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt și al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind racordată la est cu fâșii curbe. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați într-o anumită perioadă, fiind descoperit un fragment de pictură în tempera pe peretele sudic. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, mai exact de prin 1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
în urmă. Pictura a dispărut în timpul celui de al doilea război mondial din cauza bombardamentelor la care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
acestuia. Arthur Verona a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului Ioan Kalinderu. La palatul lui Gheorghe Cantacuzino, plafoanele sunt boltite și pictorul a ales să execute comanda în tempera direct pe perete. La Kalinderu unde plafoanele erau plane, artistul a făcut patru lucrări pe pânză pe care le-a aplicat pe suprafețele de decorat. Tematica lucrărilor de la Kalinderu este lipsită de claritate și anecdotica destul de confuză. Afirmația poate fi
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
în Yugoslavia (1973, Pavilionul de artă din Sarajevo), Canada (1974, are expoziții la Place Bonaventure din Montreal, la Titanus Inc. din Willowdale, la Hotel Hilton și la Fine Arts Gallery din Toronto), Statele Unite ale Americii (1976, expoziție în ulei și tempera la Mondello Interiors Gallery din Birmingham. Expune și la Forsythe Gallery din Ann Arbor, la Charter Arts din Farmington, la Coach House Gallery din Detroit, precum și la alte musee cu renume. După numeroase expoziții în Italia este invitat, la sfârșitul
Vittorio Miele () [Corola-website/Science/313463_a_314792]
-
nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul Arioneștii Noi. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2409, în Lista... din 1956) înălțat în 1761 de către
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Cavafu, care a depus una mie galbenii spre pomenire în veci, în zilele Domnitorului Carol I și a Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Nifon, lundu-și sfârșit în anul 1874 decembrie 12. Preot ostenitor Ion Călin. Prima pictură, din 1874, executată în tempera, s-a deteriorat, biserica fiind repictată în anul 1898 de pictorul Ioan Bărbulescu, unul din ucenicii pictorului Gheorghe Tăttărăscu, în maniera acestuia, pictură neorealistă, în ulei. Catapeteasma este din lemn de brad cu lucrături de sculptură în lemn de tei
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
sunt împodobiți de scene din viața Madonei și a Sfanțului Ștefan. Excepțională este bogăția cromatică a cestor fresce, pentru care Uccello a renunțat chiar și la fidelitatea față de realitatea zugrăvita. "Vânătoarea" (1470) este ultima compoziție a lui Uccello, executată în "tempera" pe lemn. Uccello reda cu o deosebită sensibilitate jocul fin și anmat al luminilor din desișul pădurii. Pictorul utilizează o paletă bogată a culorii verzi, de la pastel la cele mai închise tonalități. Se inspiră mult din gotica și din tradițiile
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
numele, și o garnitură de litere după alfabetul latin. <br> Pe parcursul îndelungatei activități creatoare a practicat diferite tehnici de lucru și a folosit diverse materiale: desenul în creion, cărbune, sanguină, cu penița și penelul în tuș, laviul, acuarela, guașa, monotipul, tempera, pictura în ulei, linogravura monocromă și policromă, gravura în metal (pe plăci de cupru), acvaforte hașurat, acvatinta, gravura cu acul, tehnica mixtă, dar cele mai impresionante rezultate le-a obținut în ciclul de gravuri în metal, în tehnica taidus, tăiate
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
Giurgiu, halele din piața centrală și clădirea Tribunalului din parcul Alei. Pictura inițială ce împodobea pereții vechii biserici a fost executată în ulei, în maniera școlii decadente de după Gh. Tattarescu, de către pictorul Nicolae Pitaru. Pictura murală existentă astăzi, executată în tempera grasă, în stil neo-bizantin, a fost realizată de pictorul Nicolae Stoica între anii 1939-1959. Restaurarea acesteia s-a realizat între anii 1989-2005 de către Drejoi Ion, ucenic al lui Nicolae Stoica. Catapeteasma, realizată în stil baroc, cu pictura în ulei, datând
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
În funcție de tipul de culoare folosit pentru care sunt fabricați (culoare de ulei tradițională, culoare de ulei alchidică sau culoare de ulei solubilă în apă) compoziția solvenților diferă. În cazul diluării cu apă, cele mai cunoscute vopsele sunt guașa, acuarela și tempera. Paleta este o placă de lemn, de porțelan etc., prevăzută de obicei cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna, pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează. Paletele pentru pictură din lemn sunt confecționate
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976, când s-a curățat din nou pictura, s-au vopsit din nou pereții exteriori și s-a reparat soclul cu praf de piatră bucerdată. Începând
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează din secolul al XVII-lea. Cu prilejul reparațiilor radicale din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile fresce românești. D. Karnabatt a văzut multe dintre lucrările executate de Baltazar și care astăzi sunt
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În prezent, patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desești, este constituit din patrusprezece icoane, toate pictate în aceeași tehnică, tempera pe suport de lemn. O icoană - care îl reprezintă pe Iisus Pantocrator - este realizată în secolul al XVII-lea, iar celelalte datează din veacul al XVIII-lea.Inscripțiile celor patru icoane împărătești nu consemnează numele pictorului, insă prin analogie stilistică
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
exterior, cât si la interior, sub îndrumarea preoților care s-au perindat prin parohie. Ca o încununare a lucrărilor, începând din anul 1967 a fost reparat clopotul cel mare care era crăpat, acoperișul din tablă, introducerea curentului electric, pictura în tempera executată de către pictorul Aurel Țîra din Bistrița. Toate aceste lucrări sub îndrumarea preotului paroh Dumitru Moldovan și binecuvântate de către P.S. Episcop Vicar Irineu Bistrițeanul la data de 11 octombrie 1992, din donațiile credincioșilor. În prezent filia Măgurele numără 80 de
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]