383 matches
-
moșiei Gănești, Ecaterina Gri[gore] Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră pr[eot] Dumitrache fiind neisprăvită, până la anul 1877.”" O a doua etapă în devenirea bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul. Pisania surprinde acest moment astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
stadiu lăsând biserică Pr. Ioan Pop,la plecarea lui din viață, pe care apoi a continuat-o urmașul sau Pr. Grigore Babiciu.Sub acest preot s-a continuat lucrările începute la biserică,făcându-se acoperișul și acoperindu-se cu șindrila,tencuindu-se interiorul și fiind înzestrata cu cele de lipsă pentru servirea Sf. Liturghi-un altar improvizat cu un iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
a fost lângă biserică . Cercetând registrele matricole și cronică parohiei Prilog să putut afla șirul preoților parohiei și a administratorilor interimari,care în ordine sunt: Între anii 1988-1992 sau refăcut lucrări capitale de subzidire și consolidare a bisericii. S-a tencuit în terasit și să pregătit interiorul pentru pictură nouă de frescă. A fost un preot harnic,muncitor,silitor pe toate tărâmurile,a reușit să facă un mic cor pentru a cânta la Sfântă Liturghie .S-a transferat la parohia Vama
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate anul sfințirii bisericii. Inițial era acoperită cu șiță. În anul 1934 i s-a făcut o temelie de piatră și a fost tencuită în interior și în exterior. Absdida altarului este poligonală, decroșată, cu patru laturi. În anul 1952 i s-a construit o nouă clopotniță în locul celei vechi care se ruinase.
Biserica de lemn din Ștefănești, Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/334889_a_336218]
-
la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Actuala biserică a fost construită în perioada 1950-1953, sub preotul Gheorghe Șinca, și a fost târnosită la 18 noiembrie 1973, de episcopul Oradiei Vasile Coman. Până în 1970 s-a reușit doar să se tencuiască în interior și exterior. Lucrările de pictură, executate de pictorul Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-a înlocuit padimentul cu dușumea din brad, s-au confecționat uși noi și lambriuri din stejar. În 1998
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
din 1859. peste zidărie se păstrează tâmpla de lemn originală, zugrăvită, peste care se înalță crucea cu moleniile. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului, tencuită cu mortar de ciment. Interiorul este lumnat de un număr redus de ferestre, majoritatea lărgite într/o fază ulterioară. O ferestră originală cu fundătură de lemn se păstrează pe latura de nord, la naos. Pridvorul este, din punct de vedere
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
de zid. În secolul al XX-lea s-au efectuat o serie de modificări ale edificiului de lemn, care au alterat aspectul inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a fost construită o biserică de lemn de dimensiuni mai mari, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Piatra de temelie
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre pe laturile de est și de vest. Deasupra sa se înaltă zvelt turnul clopotniță, placat cu tablă și
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Francisc Rota (Filip) și a soției sale, Maria. Ea a suferit reparații de întreținere în anii 1882, 1926, 1936 și 1958. În 1920 a fost adăugat un pridvor închis pe latura de sud-vest a bisericii. Lăcașul de cult a fost tencuit în interior în 1947. La reparațiile din 1958 s-a consolidat peretele nordic, s-a refăcut bolta naosului și s-a înlocuit acoperișul cu o învelitoare din draniță. În secolul al XX-lea, pereții exteriori ai bisericii au fost tencuiți
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
tencuit în interior în 1947. La reparațiile din 1958 s-a consolidat peretele nordic, s-a refăcut bolta naosului și s-a înlocuit acoperișul cu o învelitoare din draniță. În secolul al XX-lea, pereții exteriori ai bisericii au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. În curtea bisericii se intră pe sub un turn clopotniță din lemn construit în anul 1927 cu cheltuiala lui Vasile și Maria Trofin și renovat în anul 1981 de fiii lor, Petru și Ecaterina Trofin. În
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
Irimie din Vima, Irimuș Ioan din Valea Loznei și Pop Vasile din Cozla. Pictura s-a făcut în anul 1870, epitropi fiind: Dumitru Balint, Grigore Pop, Petre Pocol, Mihai Sava și Nicu Dragoșin. În anul 1967 exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
munte sunt răsfirate, formate din mai multe cătune. Centrul administrativ al localității este tot în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din bolovani masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
după 28 de ani, adică în 1924-1925 s-a putut zidi din nou turnul cu contribuția sătenilor, sub îndrumarea preotului Ioan Șuiaga. Atunci s-a făcut și o reparație generală. Între anii 1997-1998 s-a dat toată tencuiala interioară jos, tencuindu-se și zugrăvindu-se din nou. Între anii 2003-2004 s-a făcut reparația exterioară a tencuielii și vopsirea turnului.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și a enoriașilor. Clopotnița a fost ridicată în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci. Casa parohială a fost construită în 1930 în stil românesc și are parter și etaj. În decursul anilor, biserica a fost tencuită în praf de piatră, iar pardoseala din interior a fost înlocuită cu mozaic tip venețian. În 1997 s-au făcut lucrări de supraînălțare a gardului ce împrejmuiește curtea bisericii și de înlocuire a porților, lucrare din fier forjat cu un
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
o furtună puternică. Între anii 1912-1926 serviciile religioase se săvârșeau într-o casă, iar între anii 1926-1927 se ridică un nou lăcaș de rugăciune. Stilul bisericii este bizantin; se remarcă prin dimensiunile foarte mari pentru o biserică de lemn. Este tencuită atât în interior, cât și exterior. Noua biserică a fost binecuvântată la 21 noiembrie 1927 de dr. Iuliu Florian, Canonic Mitropolitan și a fost sfințită în ziua de 6 iunie 1936, sâmbăta, de către dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic al Clujului
Biserica de lemn din Orosfaia () [Corola-website/Science/326952_a_328281]
-
1800, zugravii ,ereu Mihail și Nicolae” primul identificat cu autorul picturii de la Certeju de Jos, iar celălalt cu Nicolae, artistul originar din Lupșa Mare) au executat împodobirea dulapului proscomidiar. În anul 1888, de-a lungul pereților de sud și vest, tencuiți la exterior cu același prilej, și-a făcut apariția o prispă îngustă, ridicată pe un soclu din piatră; alte reparații au avut loc în anii 1937 și 1990. Biserica este menționată atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1750, 1761-1762
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
lungul timpului, biserica a suferit unele modificări constructive. Astfel, în secolul al XIX-lea s-au adăugat două turnulețe, fără legătură cu bolțile, precum și un mic pridvor care a încadrat ușa de intrare de pe latura sudică. Fațadele exterioare au fost tencuite și văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
de var, fie din ignoranță, fie din grija de a o feri de ochii păgânilor. Ea a fost descoperita abia în anul 1927 de profesorul Ion D. Ștefănescu, după ce a fost înlăturat stratul de var ce o acoperea. Pereții sunt tencuiți cu un amestec de lapte de var fin, legat de lungi filamente mătăsoase de in. Pictura originară este păstrată în prima nișă a peretelui sudic al pronaosului, unde se află și mormântul hatmanului Șendrea. Ea este considerată unică în iconografia
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
este menționat pr. Costache Neculau, paroh la Costești în perioada 1873-1929, al cărui tablou înrămat se află agățat pe peretele de la intrarea în biserică. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a-l proteja etc. În anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică de frescă de către pictorii Radu și Alexandra Jitaru Concomitent au mai fost construite o serie de clădiri anexă, clădirea stăreției compusă din patru
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]