332 matches
-
concept, în prezent preferându-se intervenția reparatorie cu excepția următoarelor situații: 1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2 la valva posterioară, se practică anulopastie asociată cu rezecție quadrangulară. REZULTATE PRECOCE În insuficiența mitrală acută ischemică, rezultatele intervențiilor chirurgicale sunt mediocre, mai ales
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii atriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fixată vâlvă atrioventriculară dreapta (Vâlvă atrioventricularis dextră sau vâlvă tricuspidalis). Aceasta se compune din trei valvule (cuspide) dintre care cel mai bine reprezentat este cuspis anterior, care plecând de pe porțiunea anterioară a inelului fibros atrioventricular drept se fixează prin cordaje tendinoase (Chordae tendineae) de un puternic mușchi papilar (M. papillaris anterior) și în parte, de unul din mușchii papilari septali (Mm. papillares septales) situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
puternic mușchi papilar (M. papillaris anterior) și în parte, de unul din mușchii papilari septali (Mm. papillares septales) situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și el legat prin cordaje tendinoase de mușchiul papilar posterior (M. papillaris posterior) unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular (la limita treimii superioare și mijlocii), emanând cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul papilar posterior sau direct spre trabeculele cărnoase ale septului interventricular. Neavând legătură directă cu inelul fibros atrioventricular, partea septului membranos situată deasupra liniei de inserție a valvei septale se interpune între atriul drept și ventriculul stâng
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
inelul fibros atrioventricular stâng și de triunghiurile fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta. Pleacă de pe marginea posterioara a inelului fibros atrioventricular stâng. Ambele cuspide se fixează prin coarde tendinoase de cei doi mușchi papilari ai ventriculului stâng, dintre care cel anterior (M. papillaris anterior) se individualizează că un stâlp cilindric robust, iar cel posterior (m. papillaris posterior) este mai slab dezvoltat. Amândoi au o bază largă de implantare în
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent unitară a miocardului de travaliu, având proprietatea de a genera și de a conduce automat stimulii, care întrețin activitatea ritmica a inimii
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă un circuit închis, cu numeroase căi de comunicare în propriul său teritoriu de distribuire (anastomoze intracoronare), dar cu posibilități de legătură mai reduse între zonele pe care le iriga separat (anastomoze intercoronare). Septul cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
20 ml de lichid seros clar (Liquor pericardii) cu rol de umectere și de contracarare a forțelor de frecare în timpul revoluției cardiace. Privit în ansamblu, sacul pericardic are forma unui trunchi de con asimetric, cu baza puternic ancorată la centrul tendinos al diafragmului și vârful îndreptat spre baza inimii, pe care o depășește. - Fața lui anterioară vine în raport direct cu cartilagiile costale 4-6, cu sternul (de care este legată prin condensări fibroase numite ligg. sternopericardiacae) și cu timusul. Datorită relației
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
preveni apariția unor complicații grave. În acest context vom insista asupra sistemului muscular și osteo articular, asupra aparatului cardio-vascular, respirator, digestiv și renal precum și asupra stării tegumentelor. La nivelul sistemului muscular se manifestă hipotrofia musculară, contractura musculară și retracția musculo tendinoasă. Hipotrofia muscular reprezintă fenomenul de reducere a diametrului fibrelor, dar fără modificarea structurii lor. În aceste condiții fibra musculară este lipsită de reacțiile de alungire și scurtare ce contribuie la menținerea troficității lor. Contractura musculară reprezintă un fenomen de creștere
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
modificarea structurii lor. În aceste condiții fibra musculară este lipsită de reacțiile de alungire și scurtare ce contribuie la menținerea troficității lor. Contractura musculară reprezintă un fenomen de creștere a tonusului muscular până la valori ce depășesc limitele fiziologice. Retracția musculo tendinoasă apare ca urmare a contracturii musculare. Fenomenul are efecte serioase la vârsta de creștere când apare un dezechilibru între creșterea osoasă, care este normală și cea a musculaturii spastice care este lentă. Musculatura spastică determină într-o primă etapă creșterea
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
partea dreaptă se regăsesc rupturile transversale sau oblice înapoi și în afară [65, 95]. Rupturile cu direcție antero-laterală se orientează fie net anterior, fie transversal către pericard. Rupturile centrale ale cupolei sunt rar observate pe partea dreaptă. Rupturile centrale, pur tendinoase, sunt întâlnite cu o frecvență redusă (4 cazuri în statistica lui Z. Popovici [69]). Câteodată rupturile centrale pot interesa și pericardul, realizând o comunicare directă între cavitățile peritoneală, pleurală și pericardică (Vernet, Moore, Brookes, citați de [69]). În funcție de aspectul lor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
din inima stângă prin închiderea și deschiderea orificiului dintre AS și VS, valva mitrală (VM) (fig. 12.1) este o structură complexă la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioară și posterioară, cordajele tendinoase, mușchii pilieri ai VS). Acestea acționează „în concert” cu celelalte structuri ale aparatului mitral pentru îndeplinirea funcției valvei mitrale. În structura sa se întâlnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblaști, fibre musculare netede și endoteliu diferit pe fața atrială și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
reumatismului poliarticular acut practicată de mai multe decenii în aceste țări. Stenoza valvei mitrale constă în reducerea suprafeței orificiului la valori sub 2,5 cm2 (față de 4-6 cm2 valoare normală) prin îngroșarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea și îngroșarea cordajelor tendinoase și a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea liberă a valvulelor. SM împiedică umplerea VS. Leziunile subvalvulare realizează un al 2-lea nivel de stenoză, pe lângă cel de la nivelul orificiului mitral. Fibroza și calcificarea valvulelor interferează cu funcția valvulară. Modificările de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
nu se poate adresa concomitent tuturor leziunilor aparatului valvular mitral (îngroșări uniforme sau localizate, comisuri sudate, aparat subvalvular îngroșat, scurtat, ascensionat la nivelul valvelor, calcificări localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei intraoperator
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
intraatrial stâng, spre operator. Explorarea valvei mitrale este un moment crucial pentru decizia intraoperatorie de reconstrucție sau înlocuire a valvei. Se examinează și apreciază dimensiunile inelului mitral, aria valvulară, dimensiunile și pliabilitatea valvulelor anterioară și posterioară, starea comisurilor valvulare, cordajele tendinoase, pilierii mitrali - lungime, grosime, integritate anatomică. Decizia pentru reconstrucție conduce la aplicare manevrelor descrise mai sus la vavuloplastia mitrală pe cord-deschis pentru SM, la care se pot adăuga manevrele de valvuloplastie utilizate la reconstrucția mitrală pentru insuficiență mitrală (fig. 12
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în VS, urmând a fi verificată ecocardiografic TEE după suprimarea circulației extracorporeale în stabilitate hemodinamică. Dacă decizia este în favoarea înlocuirii valvulare (fig. 12.10-12.12), atunci se excizează cele 2 valvule mitrale la 5 mm de inserție, se secționează cordajele tendinoase imediat deasupra mușchilor pilieri și se inseră o valvă artificială - proteză mecanică sau valvă biologică - prin sutură cu fir continuu întrerupt în 4 puncte cardinale cu fire izolate armate. Dimensionarea valvei, precum și poziționarea acesteia sunt de asemenea momente operatorii importante
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
reumatice - leziuni de fibroză și retracție a valvulelor mitrale și a comisurilor, postinflamatorii, secundare unei implicări reumatice conduc la insuficiență / regurgitare mitrală. Endocardită bacteriană. Boli de colagen. - Rupturi de pilieri, pilieri disfuncționali prin ischemie miocardică / infarct, rupturi spontane de cordaje tendinoase, care pot avea loc la indivizi altfel sănătoși. Lipsite de suportul cordajelor rupte valvula sau segmentul afectat prolabează în AS producând insuficiență mitrală. - Anomalii de cavitate VS și / sau inel mitral - dilatare VS (miocardită, cardiomiopatie hipertrofică, cardiomiopatie congestivă), calcificări de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
paraliziilor bulbare progresive se asociază tulburări de deglutiție. Kinetoterapia este folosită ca terapie adjuvantă. Pentru pacienții imobilizați se asigura suportul nutrițional și psihologic, se recurge la ventilație mecanică și la repoziționări, masaj și kinetoterapie pasivă pentru prevenirea escarelor și retracțiilor tendinoase. 4.2. ASPECTE PRIVIND MEDICAȚIA APARATULUI RESPIRATOR Antitusivele acționează în sensul calmarii tusei prin deprimarea centrilor nervoși responsabili de acest reflex și prin inhibarea receptorilor senzitivi traheobronșici, efect necesar în cazul tusei neproductive cu riscul producerii emfizemului, hemoragiilor pulmonare, bronhospasmului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Reacțiile adverse includ manifestări alergice, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă congestivă, hipertrofie miocardică reversibilă (administrarea îndelungată a unor doze mari la nou-născuți și copii), convulsii, vertij. Unele efecte adverse vizează direct aparatul osteo-condromuscular: miopatie steroidică, sarcopenie, osteoporoză cu fracturi patologice, rupturi tendinoase, necroză de cap femural sau humeral. Tratamentul cu corticotropine poate induce un sindrom Cushing iatrogen, hiperglicemie și eventual manifestarea unui diabet zaharat latent, scădere ponderală, pierderi de calciu și potasiu cu alcaloză hipokaliemică. Deoarece stimulează secreția de hormoni steroizi și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Dacă se complica cu tulburări senzitive bolnavul are un risc crescut de accidentare. În plus, spasticitatea este însoțită de durere. Această tulburare, caracteristică sindromului piramidal, are la bază hiperexcitabilitatea reflexului muscular de întindere. Ca urmare crește tonusul muscular și reflexele tendinoase devin exagerate. Un semn clinic datorat spasticității este fenomenul "lamei de briceag". Spasticitatea poate fi și de tip tonic, cu persistenta la întindere în cursul mobilizării pasive rapide. Din punct de vedere fiziopatologic poate fi descrisă o spasticitate spinală, produsă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase de acest tip au unele particularități, având ca rezultat dezinserția și atrofia mușchiului, fiind caracteristice tendoanelor ahilean, rotulian, cvadricipital, lungii porțiuni a bicepsului, rotatorilor scurți ai umărului. Rupturile musculo-tendinoase se pot solda cu sechele funcționale, și anume retracturi musculare (creșterea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]