12,674 matches
-
investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gustul cu o plăcere pentru simțire, i s-a părut femeii acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. În altă parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cunoștea înainte de cădere; el intră în curentul vieții animale și sensibile și suferă de acum înainte mișcările, instabilitatea și diviziunile pe care le cunosc celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cu calitățile corespunzătoare acestui scop. Prin cădere ea a devenit însă în mare parte opacă, retragerea Duhului dumnezeiesc din ea slăbindu-i însușirea de mediu transparent între Dumnezeu și oameni și între aceștia însăși<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 324. footnote>. Prin retragerea Duhului din ea și din om, aceasta nu mai are maleabilitatea originară și nici omul forța spiritului prin care să o poată conduce spre deplina stare de mediu de comunicare între Dumnezeu și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
noastră este un dar de la Dumnezeu și noi suntem creați după chipul Său și suntem chemați la asemănarea cu El, iar chipul Său implică și răspunderea de a da viață altora<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Adevărul și frumusețea căsătoriei - Teologia iubirii, vol. II, Tipografia Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1996, p. 211. footnote>. Deci Dumnezeu l-a înălțat pe om, care e creat după chipul și asemănarea Lui (Facere 1, 26), la cinstea de a fi împreună lucrător cu El la
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ca să împiedice înfricoșătoarele pedepse care îi sunt pregătite, atât pe cele veșnice, cât și pe cele vremelnice.<footnote Pr. Prof. Dr. P. Semen, Atitudinea Bisericii față de pruncucidere, divorț, abandonul de copii, droguri și homosexualitate, justificată de Sfânta Scriptură, în rev. Teologie și Viață, An IX, Nr. 7-12, Iași, 1999, pp. 84-85. footnote> Deci, Sfinții Părinți au respins în unanimitate avortul, această atitudine fiind fundamentată pe mărturiile Sfintei Scripturi. În privința avortului, întreaga Biserică Ortodoxă a urmat dintotdeauna calea pe care a trasat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lui Dumnezeu Întrupat a adus-o în lume. De aceea, Biserica, urmând învățăturii Mântuitorului și a Părinților Bisericii, apără valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce e tot atât ca a-i lua viața printr-o lucrare pozitivă<footnote Pr. Dr. Aloisie L. Tăutu, Compendiu de Teologie Morală, vol. II Poruncile, Tipografia și Litografia Românească Anonimă, Oradea, 1932, p. 369, apud Anton Moisin, op. cit., p. 8. footnote>. De asemenea, Biserica Ortodoxă, păstrătoare a învățăturii Mântuitorului și a Sfinților Apostoli, afirmă în mod clar că avortul este o
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
are atâta viață încât poate să-și miște capul, să-și schimbe expresia feței, să strângă pumnul, să-și găsească gura și să-și sugă degetul.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, Ocrotirea copiilor nenăscuți, Sibiu, 1997, p. 15. footnote> Teologia Morală Ortodoxă consideră avortul ca fiind omucidere și îl enumeră printre păcatele strigătoare la cer, întrucât este păcat împotriva lui Dumnezeu, împotriva firii omului și împotriva societății.<footnote Mitr. Dr. N. Mladin, Prof. Dr. Diac. O. Bucevschi, Prof. Dr. C.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
omucidere și îl enumeră printre păcatele strigătoare la cer, întrucât este păcat împotriva lui Dumnezeu, împotriva firii omului și împotriva societății.<footnote Mitr. Dr. N. Mladin, Prof. Dr. Diac. O. Bucevschi, Prof. Dr. C. Pavel, Prof. Dr. Diac. Ioan Zăgrean, Teologia Morală Ortodoxă pentru Institutele teologice, vol. II, Edit. I.B.M. al B.O.R., București, 1980, pp. 270-271. footnote> La praznicul Pogorârii Duhului Sfânt din anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române făcea un apel călduros, intitulat Păziți darul sfânt al
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
au văzut lumina zilei, sunt totuși, chiar din momentul zămislirii, purtătorii chipului lui Dumnezeu.<footnote Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Păziți darul sfânt al vieții în Vestitorul Ortodoxiei Românești, An III, Nr. 37-38, 16-31 mai, 1991, p. 1. footnote> Teologia catolică respinge și ea în mod categoric avortul, considerând că scoaterea sau înlăturarea din sânul mamei a fătului însuflețit este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțându-l din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 40 sq. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa - filosof speculativ și Părinte al Teologiei mistice Sfântul Grigorie de Nyssa este pe drept cuvânt numit „Părintele Părinților” sau „Luceafărul Nyssei”<footnote Sarah Coakley, Re-Thinking Gregory of Nyssa, Oxford, Editura Blackwell Publishing, 2003, p. 7. footnote>. Face parte din treimea capadociană, alături de Sfinții Vasile cel Mare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”<footnote Ibidem, p. 280. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește ὁ τη ̃ς οι̉χουμένης διδάςχαλος<footnote Opusc. theol., P.G., XCI, col. 161A. footnote>, iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
el se străduia să armonizeze învățăturile credinței cu rațiunea și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce misterele credinței mai aproape de înțelegerea umană. Este adevărat, nu ezită să critice filosofia păgână
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prezentarea religioasă caracteristică. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 119. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule sau demonstrații filosofice unora din adevărurile de credință. El are, de asemenea, meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen, Περί
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lumină. Chiar făcând abstracție de precizările ce au fost aduse în această problemă de Sfântul Grigorie Palama, se poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Teologia devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa Sfinții Părinți, interpretând ca nimeni alții cuvintele Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Daley, „«Bright darkness» and Christian transformation: Gregory of Nyssa on the dynamics of mystical union”, în Studia Philonica, Annual, 8, 1996, p. 83-98. footnote>. Învățatul francez Jean Daniélou consideră acest proces al năzuinței sau ἐπέκτασις ca o caracteristică maximă a teologiei mistice a Sfântului Grigorie<footnote A se vedea monografia sa, Platonisme et Théologie mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944. footnote>. În aceeași perioadă în care Sfântul Grigorie de Nyssa scria De vita
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. Pr. D. Stăniloae, nota 248 eodem loco; a se vedea Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», Edit. Universității Din București, Anul V (2005), p. 598. footnote> și Cel Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și urcușul său perpetuu spre Dumnezeu, sufletul este învrednicit „să vadă în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. Pr. D. Stăniloae, nota 248 eodem loco; a se vedea Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», Edit. Universității Din București, Anul V (2005), p. 598. footnote> și Cel Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și urcușul său perpetuu spre Dumnezeu, sufletul este învrednicit „să vadă în chip descoperit fața Celui ce grăiește și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
n-ar spune că sufletul înălțat atât de mult n-a ajuns la vârful desăvârșirii?”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>. Însă această impresie ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de mult n-a ajuns la vârful desăvârșirii?”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>. Însă această impresie ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>, iar cele dobândite până
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 319A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68-69. footnote>. Teologia Sfântului Grigorie - o teologie a insatisfacției, a eternei frustrări și a disperării? Cu cât sufletul credinciosului înaintează în unirea cu Dumnezeu, se simte tot mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și rămâne întotdeauna inaccesibil în ființa Sa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 319A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68-69. footnote>. Teologia Sfântului Grigorie - o teologie a insatisfacției, a eternei frustrări și a disperării? Cu cât sufletul credinciosului înaintează în unirea cu Dumnezeu, se simte tot mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și rămâne întotdeauna inaccesibil în ființa Sa; oricât ar avansa în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]