1,090 matches
-
anatomico-pathologicarum, o operă în 12 volume, în care sînt comparate anatomiile dieritelor rase umane. ¶ În anii '60 Jean d'Alembert formulează conceptul de limita; poate nu întîmplător ulterior romanticii au creat o adevarată teorie a pragului-limitei, în directă legătură cu teoretizarea de către ei a infinitului. Ambele concepte, de prag-limită și de infinit (spațial și temporal) vor deveni fundamente ale gîndirii romantice. ¶ Lomonosov explică modul în care s-au format aisbergurile. ¶ John Michell explică natură cutremurelor că unde produse cînd un strat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de actualizare a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului filosofic; fără a fi vorba despre o de-naturare a unității demersului personalist energetic. "Motru năzuiește, mai întâi, să ne ofere o sistematică, o "știință obiectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară ca părțile unui tot"107. Prin urmare, demersul în acest orizont are scopul determinării unității sufletești ca unitate a ființei individuale a omului. În schimb, demersul propriu celui de-al doilea orizont de teoretizare și tematizare are sensul reconstrucției unității umane ca universal, în forma personalității. În încercarea de a oferi o "psihologie" de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o necesitate a emisiei stimulate și deci un alt principiu fundamental al laserilor. Un pas important în crearea laserului a fost proiectarea maser-ului („microwave amplification by stimulated emission of radiation”), bazat pe amplificarea microundelor prin emisie stimulată a radiației (teoretizare: 1951 Charles H. Townes și 1953 Joe Weber; construcție: 1957, Scovil). Aceste rezultate au condus la demonstrarea potențialului extraordinar al dispozitivelor ce produc emisia stimulată în regiunile vizibile și infraroșii ale spectrului electromagnetic [8]. Primul laser complet funcțional - pe baza
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Asociind perspectiva structural semiotică și cercetarea diacronică, lucrarea trasează structura internă a portretului și-i schițează devenirea istorică prin raportare la coduri culturale diferite, fără a neglija rolul formei de comunicare, orală sau scrisă. Remarcabil prin performanțele de sinteză și teoretizare, volumul se distinge și prin plasticitatea exemplelor ce ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A. abandonează studiul teoretic erudit în favoarea romanului pseudoistoric. Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare, pentru a
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
tăgăduirea absurdă a unor mari scriitori (I. Creangă, M. Eminescu, O. Goga), autori de talie modestă, pe de altă parte, fiind tratați cu excesivă generozitate. Studiile lui A., în care istoricul literar se înfrățește cu eseistul, vădesc o tendință spre teoretizări, amprenta hasdeiană putând fi ușor recunoscută. Preia multe dintre simpatiile și, mai cu seamă, antipatiile maestrului, lansându-se în aprecieri bizare. Ca „poeți naționali români” el nu-i acceptă decât pe V. Alecsandri și G. Coșbuc. În schimb, versurile lui
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
umilind răul întruchipat de o ciudată. O temperamentală fără simț moral, înrudită oarecum cu antieroina din Bestia, se agită patetic în Dolorosa (premiera - în 1911; s-a publicat un scurt fragment în „Flacăra”, 1912). Tezistă și cu obișnuitul chef de teoretizări (despre soartă, rasă, credință), drama Tot înainte (1910) propagă efuziunile unui francofil, amator de soluții utopice. „Povestea vitejească” Chemarea codrului (1913) a recoltat, la premieră (1912), un ropot de aplauze. Se revelează în acest melanj de poem și baladă cu
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
ca organism”; Șerban Cioculescu e un raționalist, partizanul „criticii obiective”, pentru care judecata de valoare e obligatorie, înlesnind calea spre adevăr; Perpessicius s-ar caracteriza prin „centrismul estetic”, datorită imparțialității și echidistanței față de sămănătorism și modernism, iar Vladimir Streinu, prin teoretizarea personalității creatoare, ca fiind unică, și prin oscilația între critica pură și cea istorică. Pe câteșipatru îi caracterizează, în esență, fidelitatea față de maiorescianism, ca principiu etic și estetic mereu în vigoare. D. are conștiința continuității acestei tradiții, în care se
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
un subiect atât de pretențios și de fluid, C. dă una dintre cele mai bune sinteze de acest gen înfăptuite de cercetătorii români. Cartea este comparabilă, de altfel, chiar cu cele ale unor americani, pionieri și „legislatori” în materie de teoretizare a postmodernismului. Redactat în stilul universitar american, cu recurs masiv la o bibliografie amplă, cu exemple și citate numeroase, cu afirmații dense și lapidare totodată, studiul evită ipotezele și conjecturile hazardate, nicidecum însă enunțarea explicită, chiar dacă prudentă, a punctului de
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
și din raționalism, fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită teoretizărilor în spirit evoluționist pe care le conțineau (multe dintre aceste cursuri reprezintă traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R. von Ihering). Din opera lui W. T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
paradigme: paradigma dezvoltării și paradigma ambientalistă. Indiferent de opțiunea teoretică și doctrinară, toate concepțiile care consideră dezvoltarea ca o rezultantă a creșterii economice și schimbărilor sociale, în sensul modernizării, ar putea să constituie paradigma economică. În mare parte, discuțiile și teoretizările vizează răspunsurile la problemele economice fundamentale: Ce și cât se produce? Cum se produce? Pentru cine se produce output-ul național? De acest fapt nu s-au îndoit nici economiștii radicali, nici naționaliștii. Însă ipotezele și modelele de creștere și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
anterior. În orice caz, nici unul din autorii prezentați nu a fost bine cunoscut între economiști. Ei au avut, la momentul respectiv, un impact destul de limitat în mediul academic și au fost redescoperiți abia la sfârșitul anilor ‘50. Nici o încercare de teoretizare a capitalului uman, anterioară perioadei postbelice, nu a devenit un concept central în analiza pieței muncii, a condițiilor venitului personal sau a avuției naționale. Contextul diferit și independent în care a fost discutat rolul capitalului uman de cel în care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în cel mai bun caz, atitudine de negustor needucat, a dobândit acum prestanța sofisticăriei academice, destul de confuză între filosofia morală și dreptul penal. Probabil, puțini dintre întemeietorii și promotorii teoriei capitalului uman au dorit acest curs, al lucrurilor. Dar excesele teoretizării capitalului uman au atras numeroase critici, cele mai multe lipsite de temei și umflate de vidul ideologiilor la modă. Evident o prezentare exhaustivă a acestor critici ar depăși scopul acestui studiu și, mai mult încă, intențiile și competențele autorului. De aceea le
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
acțiunile lui Che Guevara, mai ales in Bolivia, unde a fost arestat și închis între 1967 și 1971. Una dintre preocupările sale majore a fost problema religiei și a credinței în cadrul grupului social. Astăzi este cel mai bine cunoscut pentru teoretizarea mediologiei (cercetarea critică a mijloacelor de comunicare). Printre numeroasele volume publicate, amintim: L'Oeïl naif (1994), L' Ètat séducteur (1997), L'abus monumental (1999), Le Feu sacré: Fonction du Religieux (2003), L'obscenité démocratique (2007). (c) Editura Gallimard, 1991, pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
necesară, dar nu suficientă a celei de a doua. Putem deci considera studiile de comunicare ca o țară deja bine explorată, de reinserat într-un Continent puțin sau prost reperat"4. Dacă fenomenul comunicațional s-a bucurat de o vastă teoretizare, ajungînd în situația unui proces holist și cvasi-explicativ, dinamica transmiterii în sine a fost puțin analizată și decriptată. Gînditorul francez concepe o interpretare comparativă a celor două procese care se va solda cu o coordonare a lor într-o schemă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de cunoștințe (savoirs) și de facultatea memoriei, fie ea personală sau colectivă. De aceea, procesul de transmitere are nevoie de un timp lung de desfășurare, implicînd diacronia, perenitatea, persistența. În acest loc, R. Debray amintește contribuția lui Jacques Derrida în teoretizarea conceptelor de "urmă" și de "inscripție", în special în lucrarea De la grammatologie, noțiuni-cheie pentru înțelegerea continuității unui conținut transmis de la o epocă la alta. Amprenta pe care o lasă un sistem de cunoștințe în mentalul unei colectivități face posibilă trăsătura
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acestea, Sperber crede în caracterul omogen al discursurilor private și a celor publice, situație ce decurge din postularea doar a unei distincții de ordin cantitativ și nu calitativ între reprezentările de tip individual și cele de tip cultural. Spre deosebire de această teoretizare, proiectul mediologic impune o ierarhie a discursurilor sociale, opunînd credințele (les croyances) cunoștințelor (les savoirs), mesajele (les messages) enunțurilor (les enoncés) (sa fie aceasta o cădere într-un ism descalificat anterior?). Universul intersubiectiv este compus din credințe care nu se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grupului etnic permite așadar atât o separare față de altă grupuri, cât și o articulare cu acestea. Granița, în termenii lui Barth, trebuie înțeleasă ca fiind de factură socială si nu neapărat teritorială. Concepția lui Barth a deschis calea multor altor teoretizări ale semnificațiilor conceptului de graniță 40, astăzi vorbindu-se chiar de o antropologie a graniței. Mai aproape de noi, Anthony Smith, caracterizează grupurile etnice prin combinarea a șase trăsături (Smith, 1999a): * Un nume sau o emblemă specifice; Existența unui mit al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
redefinire a vocabularului si a unor probleme si teme ale procesului de măsurare din perspectiva pragmatismului. Dacă vom recurge la simplificări lucrurile vor deveni mai clare. Așa că putem să enunțăm o propoziție foarte simplă care să ne scoată din hățișul teoretizărilor excesive: sondajele de opinie, în ceea ce privește conținutul și finalitatea lor sunt rezultatele unor măsurători.4 Schema de măsurare proprie sondajului, care se regăsește în itemii instrumentului folosit pentru realizarea investigației și anume chestionarul, prin aplicarea asupra unei populații clar stabilite printr-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
căuta să valorifice temeinic „solidaritatea dintre mână și creier”, În ideea că dexteritatea uneia poate atrage adesea dezvoltarea celeilalte (G. Monod). În condițiile În care știința devine tot mai strâns legată de practică, Învățământul nu poate să rămână numai la teoretizări; el se vede obligat să recurgă la aplicarea În multe feluri a cunoștințelor teoretice În activități practice și să asigure, astfel, Încheierea unui ciclu complet al procesualității Învățării. El trebuie sărealizeze această unitate dialectică dintre teorie și practică, În ideea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
face fără gândul la a se obține valoare, la a fi valoros. Sunt dese utilizările acestui cuvânt, sunt multe persoanele care îl folosesc, dar foarte puțini sunt cei ce-l înțeleg Și-l respectă întru totul. Militând pentru ideea de „teoretizare” (elaborarea unei teorii contabile) a evaluării în contabilitate, am pierdut poate esențialul - valoarea. Este tocmai ceea ce ne propunem acum, aducând în discuție Și supunând analizei, scenariul filmului numit valoare. Și ce poate fi mai interesant Și mai captivant decât prezentarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
din câmpul la care se raportează. Adevărata explozie a sociologiei educației este consecutivă căderii în desuetudine a marilor încercări teoretice de talia celei parsonsiene. Concepte precum sistem sau funcție nu se mai utilizează astăzi decât cu valoare metaforică. Cercetarea și teoretizarea fac din ce în ce mai discutabile distincțiile dintre cantitativ și calitativ sau etnografic și sociologic. Însă discuțiile de ordin metodologic nu-și au locul în acest capitol. Rezumattc " Rezumat" • Sociologul Florian Znaniecki face distincția dintre sociologia educațională și sociologia educației. Sociologia educațională introduce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de selecție și evaluare, indivizii în poziții sociale. A treia funcție - „latentă”, cum i-ar spune Merton - este aceea de transmitere a sistemului de valori care determină o anumită ierarhizare a pozițiilor sociale. Bineînțeles că o asemenea propoziție lipsește din teoretizările lui Davis și Moore, dar această concluzie trebuie să completeze teoria câtă vreme ierarhizarea sistemului de poziții sociale care constituie structura socială este de negândit în afara unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cel mai bun caz, indirect al investițiilor în educație. Pretențiile relative la impactul cheltuielilor cu sistemele educaționale asupra dezvoltării ar trebui să fie mediate prin rezultatele directe ale învățării, măsurate prin rezultatele școlare sau prin rezultatele la testele standardizate. Teoretizările pesimiste de mai sus sunt consistente cu analize comparative internaționale care arată că investițiile monetare în educație nu au, în majoritatea cazurilor, impactul pozitiv așteptat (Hanushek, 1996, 1997), eficiența cheltuielilor pentru învățământ fiind un aspect critic al politicilor educaționale. 3
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]