1,126 matches
-
corzilor karmice care se realizeaz... tot cu ajutorul acestuia și cubul lui Metatron. În alte sisteme, întâlnim rug...ciunea lui Zadkiel, meditația iubirii a lui Hadraniel etc. Principalii îngeri vindec...tori sunt: Rafael este îngerul vindec...rii. El este patronul tuturor terapeuților și vindec...torilor, indiferent dac... ei aparțin medicinii alopate sau medicinii complementare. Poate fi invocat ori de câte ori apare o problem... sau o stagnare în procesul terapeutic. Metatron este supranumit „cancelarul Raiului”. Este conduc...torul tuturor arhanghelilor, patronul gândurilor, gardianul promisiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
practici sunt exemplificate în tabelul urm...tor: CHIRURGIA PSIHICĂ CHIRURGIA DE LUMINĂ Este o tehnic... ce implic... participarea activ... a pacientului. Participarea activ... a pacientului nu este obligatorie în acest caz. Presupune o anumit... capacitate de vizualizare, atât în cazul terapeutului, cât și în cazul pacientului. Pacientul nu trebuie s... vizualizeze nimic. Implic... o conștientizare de c...tre pacient a cauzei afecțiunii. Cauza afecțiunii nu este la fel de important... că și tratarea efectului Ț durerea ori malformația. Este mai puternic... dac... și
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Chirurgia psihic... Este o metod... care se pred... în cadrul practicii Reiki, la gradul de maestru sau la un curs ulterior de training avansat. În general, aceast... procedur... este structurat... pe etape, ins... ea poate fi adaptat... intuitiv de c...tre terapeut, în funcție de cerințele de caz ale pacientului. Este o metod... prin care pacientul încearc... s... vizualizeze afecțiunea de care sufer..., s...-i dea o form..., o culoare, o textur..., un miros, sau s...-i asocieze o anumit... senzație, dup... care s
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
puțin cinci ori, pacientul interogat în leg...tur... cu senzațiile pe care le simte, cerându-i-se s... descrie din nou boală că localizare (s-a mutat într-alt loc?), consistent..., culoare, textur... (cum arăt... boală acum?) și s... comunice terapeutului dac... observ... vreo ameliorare. Dac... pacientul observ...-o ameliorare, se repet... procedura de câteva ori pan... ce pacientul observ... dispariția energiilor descrise; dac... energiile dispar dup... primul set de cur...ț...ri (prin folosirea degetelor energetice), se mulțumește îngerilor vindec
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de cuarț fumuriu. Pentru eliminarea calculilor sunt necesare baghete de citrin iar cele de cuarț negru sunt benefice în vindecarea tumorilor. Aplicabilitatea metodei chirurgiei de lumin... este foarte vast..., eficiența acesteia fiind maxim... dac... exist... o compatibilitate puternic... între câmpurile terapeutului și ale pacientului. Metode de protecție prin Reiki Reiki nu reprezint... numai o metod... de vindecare și de autovindecare, ci și una de protecție personal... împotriva energiilor negative, a entit...ților malefice, a formelor gândului și a atacurilor psihice. Protecția
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
și la o mai rapid... reactivare a resurselor existente în cadrul nostru la un moment dat și, bineînțeles, la o amplificare a acestora. Mulți dintre cei care au primit o cur...tare sau un tratament Reiki au observat c... în cabinetul terapeutului se arde ț...mâie sau bețișoare aromate, se ascult... în surdin... o muzic... de relaxare, exist... probabil diverse aranjamente florale sau diverse asociații de cristale de diferite m...rimi, mai mari sau mai mici. Aspectele interconexiunilor dintre Reiki și aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ciripit de p...s...rele ne poate relaxa musculatură de 100 de ori mai mult decat urm...rirea unui program TV; impregnarea cu aromele și vibrațiile bețișoarelor parfumate ne „destup...” simțurile și ne face mai receptivi în ansamblu la acțiunile terapeutului, iar imaginea unor flori frumoase ne deschide sufletul, astfel încât s... ne putem umple de lumin... și iubire, care ne deschid ulterior c...tre vindecarea noastr... total.... De asemenea, prezența cristalelor într-un loc în care se face terapie Reiki amplific
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
de convingeri fixiste referitoare la respectiva terapie, s... nu aștepte rezultate doar pentru c... a pl...țiț o anumit... sum... în schimb etc. Rețineți c... o stare de receptivitate maxim... se obține atunci când sunteți liniștiți și relaxați; de aceea, multi terapeuți folosesc metode adjuvante sau poate chiar tehnici de meditație pentru a reuși s... obțin... accesul total al luminii înspre pacient. Așadar, relaxați-v...! Încercați un mic exercițiu... Stați într-o camer... liniștit... în care aprindeți o lumânare, un bețișor parfumat
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Grand Master 5,6 Reiki Reprezint... sisteme ce acordeaz... la energii „mai potrivite vieții cotidiene”. Ușui Te Ațe reprezint... metodele moderne ale practicii Reiki, în care accentul se pune foarte mult pe intenție și pe starea energetic... foarte bun... a terapeutului. În New Ușui Reiki, întâlnim simboluri noi, iar Ușui Grand Master 5,6 reprezint... o „extensie” a sistemului clasic și c...tre alte tipuri de energii, inițierea pe acest sistem fiind una de natur... intențional.... Reiki Do (Reiki Tao) Reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în funcție de cei mai de seamă reprezentanți ai fiecărei școli - criteriul dinamic, criteriul comportamental, criteriul experiențial. Obiectivele psihoterapiei În cazul psihoterapiilor, obiectivele ca și scopurile, nu sunt doar expectate, ci și planificate, reglate, direcționate, conștient orientate, în funcție de problematica persoanei, disponibilitățile terapeutului, ca și de metoda utilizată. Obiectivele pot fi imediate și /sau de perspectivă. Obiectivele inițial stabilite pot fi constant urmărite, după cum pot fi modificate în succesiunea lor ori în conținut, sau pot fi înlocuite cu altele, considerate mai adecvate. Schimbarea
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Tehnica de inducere a stării de relaxare prezintă următoarele caracteristici: * presupune o anumită standardizare a conduitei subiectului, cu efecte sugestive și autosugestive; * implică exercițiu, practicarea sistematică și regulată; * presupune persuasiune, care poate fi externă, atunci când relaxarea se face cu ajutorul terapeutului, și internă atunci când subiectul ajunge să practice singur după ce a depășit fazele de învățare; * în cursul practicării relaxării este absolut necesară o anumită verbalizare a efectelor pe care trebuie să le obțină subiectul, această verbalizare având de asemenea un rol
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de performanță). Stokvis și Weisenhuter fac diferența între: * metodele de relaxare active, în care subiectul joacă un rol important în realizarea strategiei respective (antrenamentul autogen) și * metodele de relaxare pasive, în care sarcina realizării relaxării cade mai mult pe umerii terapeutului (sisteme de relaxare de tip hipnotic); a.Antrenamentul psihofiziologic Ajuriaguerra Pornește de la principiul conform căruia orice emoție se traduce prin modificări de tonus muscular, existând o dinamică tonico- afectivă, care controlează toate atitudinile omului normal. b.Relaxarea dinamică de tip
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
subiectul nu realizează în primele 10-15 zile senzațiile antrenamentului autogen, metoda trebuie abandonată, fiind de prisos continuarea ei. f. Orice senzație deosebită care apare în urma training-ului autogen și care nu este cuprinsă în exercițiu va fi comunicată imediat terapeutului. g. Psihoterapia relaxantă nu este obligatorie pentru persoanele care nu doresc să o practice. h. În cursul antrenamentului nu se va forța obținerea senzațiilor dorite sau a relaxării deoarece acestea nu pot fi obținute prin constrângere; va trebui să se
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
conținutul va fi structurat în ideea că mai întâi trebuie să identificăm, apoi să evaluăm și, în sfârșit, este de dorit să înțelegem problematica fiecărui pacient, toate acestea constituind o miză esențială în ceea ce privește îngrijirea, pe de o parte, și etica terapeutului, de cealaltă parte. Cea de a treia parte, „Îngrijire”, propune definirea unei strategii concrete de îngrijire. Dacă a îngriji implică o bună cunoaștere a diverselor modalități de tratament, a beneficiilor și limitelor acestora, aceasta mai înseamnă și a acompania, a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratamentului, în special a celui medicamentos, să rămână nerezolvată. Într-adevăr, tratamentul psihoterapeutic, a se vedea cel psihanalitic, pare, în ambele cazuri, în mod deosebit preferabil, dacă nu indispensabil. Sigur, acest mod de abordare nu este realizabil imediat, și cere terapeutului o formare și o experiență în domeniu. Dar este singurul care îi permite adolescentului, prin investirea sau reinvestirea funcționării sale psihice, să restabilească sentimentul de continuitate psihică și să elaboreze opțiunile narcisiace și obiectale imposibil de evitat (vezi mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
justifica singurătatea, Alain va mărturisi că a dorit, cu doi ani mai înainte, să iasă la plimbare cu o fată, dar fiind refuzat, s-a simțit umilit, hotărând apoi să renunțe. În același timp, mătușa sa, sora mamei, a telefonat terapeutului: nepotul său i-a făcut mărturisiri în legătură cu infidelitatea conjugală a mamei sale și i-a cerut să-l informeze pe acesta. În timpul consultației următoare, Alain se dovedește a fi mult mai spontan, vorbește cu ușurință, confirmă dezvăluirile făcute mătușii, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dorit să putem izola unii factori care ar putea anticipa o recidivă iminentă. Situația este în mod special gravă pentru adolescenții cu tentativă de suicid tratați ambulatoriu și cu intermitențe (adesea singurul tratament pe care îl acceptă) sau prin psihoterapie. Terapeuții știu că trebuie întotdeauna să aleagă între două atitudini contradictorii. Pe de o parte, teama excesivă pe care o are terapeutul în legătură cu apariția unei recidive poate să-l facă să adopte atitudini accentuat intervenționiste (creșterea frecvenței convorbirilor individuale sau în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care să favorizeze în consecință trecerea la act (pentru a-l face să înțeleagă mai bine suferința sa sau sentimentul că este în impas). Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
corelație din ce în ce mai evidentă între gravitatea depresiei și probabilitatea recidivei; - majoritatea rupturilor sociale, în particular rupturi recente de familie, de grupul de prieteni sau o ruptură sentimentală. Nu trebuie să uităm nici riscul inerent al întreruperii supravegherii terapeutice (vacanță sau absența terapeutului, închiderea tranzitorie a spitalului de zi etc.). Acest risc poate fi redus parțial prin aplicarea unei terapii pluri-focale care să asocieze consultantul, terapeutul individual, terapeutul familiei eventual etc. Aceste indicii constituie repere posibile, deși dificil de cuantificat. Ele permit totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea, retragerea, dezinteresul, iritabilitatea majoră care blochează relațiile sociale etc.; - cele mai dureroase: suferința morală, devalorizarea, ideea de culpabilitate etc.; - cele mai amenințătoare: idei sau proiecte suicidare. Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a relansa travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imediată și magică a dificultăților și a tensiunilor. Adolescentul însuși, părinții săi trebuie să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor este de asemenea intolerabil; - cantitatea și calitatea investițiilor asupra terapeutului sau, în alți termeni, natura și importanța energiei pulsionale ce poate fi mobilizată în jurul transferului: dinamica succesivă a primelor convorbiri constituie un bun indiciu în legătură cu aceasta în funcție, de exemplu, de modul în care adolescentul va relua o temă abordată
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
crize anxio-depresive), când se evită astfel apariția unei patologii de mai lungă durată. Aceste consultații terapeutice joacă în acest caz rolul de psihoterapie scurtă. PSIHOTERAPIE DE INSPIRAȚIE PSIHANALITICĂ Cadrul general al acestor psihoterapii face obiectul unui relativ consens în ceea ce privește întâlnirea terapeut/pacient într-o poziție de față în față, într-un ritm de una până la trei ședințe de 45-60 minute pe săptămână, timp de 12-18 luni minimum. Foarte puțini terapeuți folosesc setting-ul analitic clasic (divanul) chiar de la începutul unei terapii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analitic clasic (divanul) chiar de la începutul unei terapii cu un adolescent, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un tânăr adolescent (14-16 ani). Aceste psihoterapii de inspirație psihanalitică (PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii care promovează acest tip de abordare îi putem enumera pe Blos și Masterson în Statele Unite, Jeammet, Gutton în Franța. Odată ce am definit acest cadru, trebuie să răspundem la două
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta să se manifeste fără ezitare! să nu rămânem tăcuți; să fim prezenți, să ne manifestăm vigilența noastră specială în ceea ce privește viața psihică, altfel adolescentul se va îndepărta de noi...” (Gutton, 2000). Dacă interpretarea clasică își păstrază locul în panoplia intervențiilor terapeutului, ea nu ocupă probabil un loc esențial în adolescență. „Narațiunea” adolescentului necesită din partea terapeutului un comentariu asupra acesteia. Terapeutul, detașat, deschide noi orizonturi gândurilor, asocierilor de idei, fanteziilor, propune o poveste diferită de cea care a fost enunțată în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]