2,816 matches
-
bidirecționale de mesaje; prin întreaga „manipulare” a conversației, de îmbinare judicioasă a mesajelor verbale și nonverbale, să se avanseze înspre atingerea obiectivului propus. Poziția corpului, expresia feței, mișcările ochilor, modularea vocii, spontaneitatea și flerul, umorul și autoironia contează extrem de mult. Terapeutul trebuie să fie un artizan al discuțiilor, un artist în adevăratul sens al cuvântului. Toate aceste lucruri, deși nu sunt simple accesorii, au importanță însă numai în măsura în care se brodează pe o strategie lingvistico-semantică optimă - cum întreabă și gestionează (lungimea propozițiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sinucidere, încercarea de a-l opri; neangajarea în relații duale neprofesionale cu clientul (afaceri, împrumut de bani, sex etc.). Cele de mai sus privesc comportamente specifice psihoterapeutului, o problemă etică mai generală fiind cea a bolilor mintale construite de terapeuți pe motive de câștig. Odată cu creșterea spectaculoasă a asigurărilor medicale, acest fenomen a luat în SUA proporții epidemice (Griffin, 1993). Se tratează maturul din perspectiva de „copil înnăscut”, codependența dintre soți și chiar - cum analizează cu umor Pittman (1992) - ceea ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poată comunica; - actele comunicaționale conțin informația propriu-zisă, dar și semnale despre cum trebuie interpretată respectiva informație. Orice comunicare este și metacomunicare; - realitatea familială este una construită, rezultată din interacțiunea punctelor de vedere ale membrilor ei; - când pacientul face apel la terapeut însemnă, de obicei, că acesta a încercat singur să-și rezolve problema, dar fără succes. Încercările anterioare nereușite fac ca problema să devină și mai gravă; - rolul psihoterapeutului este să determine ce interacțiuni mențin problema actuală și ce schimbări ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
autocorecție a familiilor, numărul de ședințe terapeutice poate fi mic, în schimb se utilizează prescripții ce trebuie urmate în contextul cotidian al familiei; - în ședințe, ca și în prescripțiile extraședințe se dau sarcini paradoxale (să amplifice simptomul, să-l nege, terapeutul neagă că se poate schimba ceva, iar pacientul trebuie să dovedească reciproca); - este folosită reîncadrarea (reframe) în vederea facilitării modificării comportamentelor disfuncționale. • Școala din Milano (Selvini-Palazzoli, Boscolo, Cecchin și Prata, 1978) este apropiată ca spirit de MRI, ea datorând foarte mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial, acesta schimbându-se oarecum de la sine, pe măsură ce primește noi informații rezultate din ședințele terapeutice. În opinia unui reprezentant american al școlii milaneze, K. Tomm (1984, p. 263): „Scopul terapeutului este metaschimbarea, schimbarea în abilitatea familiei de a schimba”; - deși terapeutul practică neutralitatea - neintervenția directă în schimbare -, responsabilitatea lui este mare întrucât, potrivit realității construite, ideile, credințele, spusele lui devin, prin interacțiune cu familia, componente ale lumii familiei; - se lucrează în echipă de terapeuți după următorul algoritm al unei ședințe: prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în abilitatea familiei de a schimba”; - deși terapeutul practică neutralitatea - neintervenția directă în schimbare -, responsabilitatea lui este mare întrucât, potrivit realității construite, ideile, credințele, spusele lui devin, prin interacțiune cu familia, componente ale lumii familiei; - se lucrează în echipă de terapeuți după următorul algoritm al unei ședințe: prin întrebări circulare adresate clientului, se culeg informații și se formulează ipoteze privind problematica familiei; echipa de terapeuți discută între ei, pe baza observațiilor și a ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spusele lui devin, prin interacțiune cu familia, componente ale lumii familiei; - se lucrează în echipă de terapeuți după următorul algoritm al unei ședințe: prin întrebări circulare adresate clientului, se culeg informații și se formulează ipoteze privind problematica familiei; echipa de terapeuți discută între ei, pe baza observațiilor și a ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se întâlnesc din nou cu familia și prezintă sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și se formulează ipoteze privind problematica familiei; echipa de terapeuți discută între ei, pe baza observațiilor și a ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se întâlnesc din nou cu familia și prezintă sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se întâlnesc din nou cu familia și prezintă sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia o epistemologie coevolutivă (Tomm, 1984); - tehnicile principale sunt: întrebările circulare, ritualurile și conotația pozitivă (vezi 10.2 și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, prin urmare, comportament disfuncțional și probleme familiale; - scopul terapiei este de a modifica granițele și ierarhiile din sistemul familial (structura lui), astfel încât prezenta problemă să fie suprimată; - prin ședințele de terapie, folosindu-se întrebările, observația, jucarea de roluri familiale, terapeutul localizează punctul nevralgic (disfuncțional) al structurii familiei; - se utilizează ca tehnici terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a descoperi și de a face conștientă relația interiorizată în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și familia îl învață cum să și le însușească. Principiul terapeutic de bază este de a crea în întâlnirile cu grupul familial o atmosferă de degajare, libera expresie a emoțiilor și experiențelor, creativitatea, spontaneitatea și buna dispoziție, demers în care terapeutul este actorul principal. • Terapia contextuală (J. Boszormenyi-Nagy, D. Vehrich și alții) pornește programatic de la premisa că o terapie eficientă este aceea care utilizează toate aspectele semnificative din diferite orientări psihoterapeutice. Năzuința este de a integra într-o schemă conceptuală perspective
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
destul de rar, dar se întâmplă totuși; - terapia cognitivistă are ca scop tocmai asanarea acestor distorsiuni și dezvoltarea la individ a unei gândiri cât mai logic-raționale. Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceilalți în interiorul familiei de origine și, prin aceasta, în sistemul parental și de descendență mai larg. În reprezentarea grafică figurează și date pe care clientul le consideră relevante pentru „clanul” familial (profesie, boli, întâmplări, atașamente sentimentale etc.). Prin studierea genogramelor, terapeutul și clientul pot identifica fixații emoționale, interacțiuni disfuncționale și alte tare transmise de-a lungul generațiilor. Desenele sau picturile efectuate în comun de membrii familiei pun în evidență fenomene de izolare, dominanță și agresivitate, alianțe și coaliții, moduri de cooperare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
postura corporală dorită de el. Lucrează cu ei ca și cum ar fi niște marionete. După ce „sculptorul” a construit configurația confamilialilor săi, se inserează el însuși în acest spațiu, ocupând locul și poziția considerată de el drept cea mai potrivită. Pe urmă, terapeutul îl roagă pe „sculptor” să-i întrebe pe ceilalți membri ai familiei cum se simt în postura și poziția respectivă, dacă ar vrea să schimbe ceva și alte lucruri legate de tabloul sculptural realizat. Membrii familiei devin rând pe rând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte lucruri legate de tabloul sculptural realizat. Membrii familiei devin rând pe rând „sculptori”, în aceeași ședință terapeutică sau în ședințe diferite. Pentru reușita sculpturii, fiecare individ trebuie să se supună indicațiilor „artistului”, dar comentariile și contestațiile sunt interpretate de terapeut. După fiecare sculptură are loc o discuție ce permite confruntarea diverselor puncte de vedere, a percepțiilor relative la structura și dinamica familiei, la ceea ce ar trebui schimbat și cum. În acest sens, terapeutul invită și la realizarea unor sculpturi ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar comentariile și contestațiile sunt interpretate de terapeut. După fiecare sculptură are loc o discuție ce permite confruntarea diverselor puncte de vedere, a percepțiilor relative la structura și dinamica familiei, la ceea ce ar trebui schimbat și cum. În acest sens, terapeutul invită și la realizarea unor sculpturi ale familiei de viitor (cum ar arăta o sculptură peste 2, 5 sau 10 ani). Practica demonstrează că, mai cu seamă la copii, metoda este eficientă și interesantă, însăși activitatea de a sculpta constituind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tratat. Folosind coterapeuți, tehnica geamului cu transparență unilaterală, mijloace video și alte procedee, împreună cu pacienții, psihoterapeutul va încerca să descifreze care sunt punctele nevralgice în relațiile familiale. Se pot organiza apoi jocuri de comunicare pe baza unui subiect ales de terapeut sau împreună cu membrii familiei. Mai ales terapeuții de orientare cognitivistă și/sau behavioristă insistă că sunt eficiente în terapie și experimentele comportamentale. În acest caz, atunci când terapeutul consideră că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Se pot organiza apoi jocuri de comunicare pe baza unui subiect ales de terapeut sau împreună cu membrii familiei. Mai ales terapeuții de orientare cognitivistă și/sau behavioristă insistă că sunt eficiente în terapie și experimentele comportamentale. În acest caz, atunci când terapeutul consideră că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul cu privire la un comportament specific, îl invită să-și testeze părerea. Dacă, de exemplu, mama se plânge că are probleme întrucât copilul „se interesează de orice, numai de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
privesc întregul grup familial etc. • Se cere ca întrebările să fie bine formulate, la obiect și cât mai scurte posibil. Eficiența lor este invers proporțională cu lungimea. • În intervenția terapeutică este foarte important să pui întrebări inteligente, înțelepte (sage questions). Terapeutul apare astfel subtil și competent în fața clientului, încrederea este mare și, ca atare, șansele schimbării sunt sporite. • Pentru a construi astfel de întrebări este nevoie de un studiu atent al felului în care gândesc pacienții (cum răspund la întrebări, conștiența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Icar, de pildă, pentru cei ce consumă droguri pentru plăcerea „înălțimilor” (getting high) - înseamnă a apărea în fața clientului nu numai ca un valoros specialist, dar și ca un om cult, spiritual, cu imaginație. Ceea ce și trebuie să fie un bun terapeut în vederea realizării legăturii benefice cu pacientul și a reușitei terapeutice. Însă toate acestea nu se pot câștiga doar prin experiență. În afara experienței și a calităților native, încrederea în forțele proprii este foarte importantă. W. Griffin (1993, p. 193) notează în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
versiune a acestora numită conotații pozitive. Aceasta însemna etichetarea ca „bune” și „pozitive” nu numai a altor conduite familiale decât cele pentru care se solicită tratamentul, ci mai ales a acestora din urmă. Astfel, conotațiile pozitive au două funcții importante: terapeutul este mult mai bine acceptat de familie, întrucât și el acceptă familia așa cum e, fără a o eticheta negativ; faptul că familia se autopercepe ca fiind „bună” și având comportamente dezirabile, dar în același timp că are nevoie de terapie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
organizația noastră înainte de a acționa așa” sau: „Faceți cum doriți, dar...”, convingându-l în timp pe noul director că schimbările propuse de el sunt imposibile; 6) „Facilitatorul” este cel care ajută grupul să fie deschis și onest, îndeplinind rolul de terapeut, în sensul că sprijină echipa să imagineze, să fantazeze pentru a obține idei. El nu exprimă de obicei propriile sentimente, ci își asumă rolul de rezonator al sentimentelor grupului. Are și scopuri ascunse, dar folosește grupului, în sensul că dezvoltă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ușor atunci când părinții știu să discrimineze comportamentele și să reacționeze Într-un mod adecvat, respectiv când și cum trebuie să răspundă cerințelor copiilor lor. Învățarea acestei conduite de către părinți se dovedește a fi destul de dificilă, dar, cu ajutorul unor persoane specializate (terapeuți, consilieri) și În cadrul unui program de intervenție și suport, vor depăși dificultățile. Spre exemplu, pentru stabilirea unui astfel de program, terapeutul/consilierul va stabili Împreună cu părinții un inventar de comportamente frecvent Întâlnite În relațiile pe care copilul deficient le stabilește
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
cerințelor copiilor lor. Învățarea acestei conduite de către părinți se dovedește a fi destul de dificilă, dar, cu ajutorul unor persoane specializate (terapeuți, consilieri) și În cadrul unui program de intervenție și suport, vor depăși dificultățile. Spre exemplu, pentru stabilirea unui astfel de program, terapeutul/consilierul va stabili Împreună cu părinții un inventar de comportamente frecvent Întâlnite În relațiile pe care copilul deficient le stabilește cu membrii familiei. Pentru fiecare comportament al copilului se stabilește comportamentul de reacție al părinților. Terapeutul/consilierul va explica pe larg
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]