370 matches
-
cunoștințe, de amintiri, reazem pentru retrăiri nostalgice... Ce mai, aflase multe, învățase multe, făcuse multe pentru el și familia sa, dar își reproșa că nu făcuse ceva special pentru cantemiriștii lui dragi, cu care simțise alături chemarea spre învățătură, spre teribilismul adolescentin, spre afirmarea ego-ului, spre liber cuget și liberă faptă, spre... Când rostise în gând numele cantemiriști, se cutremurase de emoție! Fire introvertită de felul său, nu-și dezvăluia prin absolut nimic trăirile în fața cuiva, Doamne ferește! Nici sinelui, dar, uneori
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
eu la versul alb care contaminase poeții (pre-)optzeciști și post-optzeciști (aflați în căutarea unor exprimări libere dar codificate până la a fi excesiv de sofiste și sofisticate. A fost perioada marilor mele revelații. Nichita Stănescu s-a detașat de departe adumbrind teribilismul unui Geo Dumitrescu a-talentat dar politrucizat, al unui Mircea Dinescu aparent rebel, indisciplinat, dar cu limbaj sec, epuizat, atipic și al altor scormonitori în gunoaiele comunismului, găsitori de noi arpegii lirice dedicate conducătorului și patriei după încă un sfert
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
constituit o modă culturală, care nu s-a remarcat atât prin valoare artistică, cât mai ales prin originalitate. Ca și în filozofie, în artă se căuta, cu orice preț, originalitatea. Din cauza unui complex de împrejurări favorabil (noutate absolută, șocare, publicitate, teribilism, snobism, prostie) Picasso și alți reprezentanți ai unor curente precum suprarealismul, dadaismul, expresionismul, cubismul ori Pop Art au devenit celebri. Operele lor „artistice” se vând și astăzi la prețuri exorbitante. Picasso însuși a recunoscut, la un moment dat, într-o
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
întâmple cu Renée, căreia i se propusese la începutul anului universitar ’88/’89 să intre în P.C.R. Era în al doilea an de facultate, cu cea mai mare medie. Dar fata nu acceptase. Nu refuzase din politețe evazivă sau din teribilism, nu. Le ceruse timp să citească clasicii marxismului, pe Lenin, ca să știe de ce ar opta pentru intrarea în partid și dacă între idealurile ei și teoria partinică există compatibilitate. Acasă nu spusese nimic. Chiar avea să întreprindă studierea literaturii comuniste
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
cît de convingătoare în durată. La ce distanță enormă e acest internaționalizat "new age" față de romantic-desuetele înscenări ale vechilor boeme locale! Așa că gestul junelui care anunța, preventiv, propriul vernisaj ca Eveniment cert nu e decît întîrziatul reflex al acelui benign teribilism ce a dat totuși culoare unei întregi perioade romantice, atît de nostalgic-simpatice. Și atît de definitiv dispărute. Dar dacă expoziția cu care am fost amenințat e, într-adevăr, un Eveniment? De văzut. 28 iunie Vă mai aduceți aminte, cred că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Terorismul informatic este, prin definiție, un terorism mai puțin sângeros dar are, de multe ori, efecte devastatoare, însă pe alt plan. Indiferent dacă este opera unor cercuri de interese sau a unor hackeri care vor să facă acest lucru din teribilism, terorismul informațional poate avea ca scop fie obținerea de informații confidențiale, fie blocarea sau stricarea unor site-uri ale unor anumite organizații sau firme. Dacă în primul caz, cel de obținere de informații confidențiale, atacatorul caută să nu lase nici o
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de numeroase călătorii în Grecia, Italia, Franța, Austria, Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
aspiratorul, inima este o păpușă mecanică, ochii se fac de sticlă, iar sufletul se declară „un dicționar funerar”. Cu o „fantezie de Pierrot incorigibil cabotin”, cum spune Nicolae Manolescu, poezia lui I. are nonșalanța dublată ferm de limpezimi caustice, un teribilism dublat de „travaliul atent asupra compoziției interne a poemelor” și un onirism erotico-avangardist bine strunit de cruzimea disecțiilor lirice. Dacă în Cântece de trecut strada, Radu G. Țeposu vedea Orașul „fără solemnitatea prozaică din poemele lui Carl Sandburg”, ca un
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
cinism pervers, sadic - în registrul trivial, culinar și agrest. Există, desigur, o anumită poză teribilistă în toate acestea. La baza gesturilor și retoricii antiretorice a frondei poetului se află o stare de spirit mai profundă, mai gravă. Mai întâi, poza teribilismului stă pe o ambivalență, care îi va întovărăși mai toate ipostazele insurgențelor: demascare, dezvăluire ironică / autoironică, dar și restituire a unui lirism proaspăt, epurat de zgura strălucitoare a convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
de la adevăratele ținte și semnificații. În fine, acestea sunt mijloace de neutralizare a elanurilor și patetismelor proprii. Neașteptată este poezia erotică din Nevoia de cercuri, adunată în amplul ciclu Furtună în marea serenității. Dacă nici poezia din tinerețe, cu tot teribilismul ei demitizator, nu era văduvită de vibrația autentică a trăirii/rostirii, acum poetul e răvășit de prezența invadatoare a iubitei, care cotropește și universul natural înconjurător. Însă, aproape sistematic, asemenea stări se văd dublate de o reacție adversă, strecurată de
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în schimb, câteva texte din 1945, Ștreangul care așteaptă, Mărturisire, Mama, toate izbucnind din suferință
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Repere bibliografice: Marin Tarangul, „În general, triumful pădurilor”, AFT, 1969, 11; Florin Manolescu, „În general, triumful pădurilor”, RL, 1969, 46; Victor Felea, Fantezie și umor, TR, 1970, 15; I. Negoițescu, „Proiect de câine”, TMS, 1970, 7; Vladimir S.[Vladimir Simon], Teribilism și seriozitate, VR, 1970, 7; Mircea Iorgulescu, „Proiect de câine”, RL, 1970, 31; Adriana Iliescu, „Proiect de câine”, VR, 1970, 11; Ion Angheluș, „Proiect de câine”, CL, 1971, 1; Ermil Rădulescu, „Moscuna”, AST, 1976, 1; Corneliu Popel, „Moscuna”, CRC, 1976
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers potrivnic, bântuit de fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă, lirica
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
fizica: înălțime, greutate, masa musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau ”ocazional“, din ”teribilism“, ”bravadă” sau ”spirit” de solidaritate de grup cu alți minori. Pentru o mare parte dintre acești minori există șanse reale de resocializare și recuperare în mediul deschis, prin adoptarea unor sancțiuni educative sau neprivate de libertate, evitându-se astfel pericolele
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Cuceritorul de inimi (1921), Vândută de propria-i mamă (1922) - sunt însăilări de peripeții ale unor personaje care de care mai ieșite din comun, autorul abandonând orice intenție documentară și păstrând din specificul mediilor și moravurilor americane doar imaginea unui teribilism infantil. „Romanul popular” Cuza-Vodă (1912, semnat C. Fulger) ori, mai târziu, Eroii lui Mihai Viteazul (1932) constituie perigeul involuției literare a autorului. Într-un surogat de literatură el abuzează, din necesități comerciale, de elementul senzațional ieftin. Apreciind, inițial, calitatea, noutatea
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
siluită de barbarisme sau de împerecheri forțate de sintagme, care doar eufemistic ar putea fi catalogate drept stângăcii stilistice. În plus, obstinația cu care poetul își alătură numele de al unor iluștri confrați (Mihai Eminescu, Arthur Rimbaud) dovedește fie un teribilism juvenil, fie o îngrijorătoare megalomanie. Odată cu Lupoaica albă (1976), „Cavalerul Blândei Figuri” își creează „o mică mitologie proprie, în care ironia își desface din candoare simbolurile: șarpele, floarea, pasărea (păunul), melcul, lira, poetul călăreț” (I. Negoițescu). În pofida unei înrudiri cu
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
de a migra dintr-un univers în altul, de a deplasa dialogul din sfera științifică medievală în cea a ideilor filosofice, de a vehicula teme cunoscute și de a provoca personaje ilustre implică însă și riscul alunecării într-un anume teribilism juvenil, care îl împiedică uneori pe N. B. să construiască în profunzime. SCRIERI: Butoiul lui Diogene și Mica publicitate, București, 1969; Frânghia de rufe a familiei, București, 1971; Scurtă poveste cu un suveran zănatic, București, 1971; Teatru, București, 1974; Paracelsus, călătorie
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
artă și a creației; când el scrie, de pildă, că dacă ar ajunge la putere primul lucru ar fi să-și lichideze prietenii, nu înseamnă că Cioran [...] și-ar fi strâns de gât prietenii; e o frază fantasmală și un teribilism estetic, un pur joc de-a masacrul, iar nu altceva [...]. În Schimbarea la față însă, atitudinea este politică, iar cartea a avut o finalitate practică și politică indiscutabilă.” Preocuparea pentru reprezentanții generației ’27 din secolul trecut se continuă în cele
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
München și București. Preocupat de culturile primitive orientale, realizează filme documentare în Indonezia, India, China, Thailanda. După 1989 a revenit în spațiul cultural românesc, colaborând cu versuri la „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „Contemporanul”, „Viața românească”. Reflexivitatea camuflată sub teribilisme juvenile în volumul de debut trece în prim-planul liricii de maturitate a lui O., preocupat de probleme existențiale, de soarta poeților, a poeziei, a artei în general, nu o dată discursul său capătând tonalități profetice: „Tuturor vă spun, sufletul s-
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
Trost. Echilibrând dialectica suprarealistă, teoriile lui Gellu Naum se înscriu într-o acțiune de evaziune totală, de navigare în vis, dar în același timp de eliberare a omului. Face, cu alte cuvinte, o conciliere între avangardismul estetic și cel social-politic [...]. Teribilismul său pornește din Rimbaud și Lautréamont, dar trece peste limitele estetice ale maeștrilor, cerând în mod total abolirea lucidității [...]. E un poet inteligent, uneori prea inteligent ca să poată atesta senzațiile directe în poezie. Și apoi, purificarea cuvintelor prin magia cuptorului
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
declin, strategia caracteristică optează pentru antifrază, ironie, pentru un fel de „înșelare” sistematică a cititorului. N. se autodefinește chiar drept „cea care aruncă piatra/ în apa liniștită a simțului comun”, iar seducția aceasta este atât de puternică, încât frizează adesea teribilismul. Își construiește poemele din aglomerări vertiginoase de imagini, bogăția realului, polimorf și proteic, transformându-se în densitate lirică. Inorogul alb aduce o tonalitate nouă: metaforele se împuținează, discursul pierde din impetuozitatea inițială, imaginile se simplifică, nu își mai trădează elaborarea
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul. Dacă de „măști” O. se apropie cu euforii chibzuit filtrate, succintele profiluri (scriitori, interpreți, critici), la fel ca interviurile îi reușesc atunci când nu cedează ispitei de a
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
am citit Critica rațiunii pure. Astăzi cred că o isprăvesc. Mărturisește că este un tur de forță: în patru zile să cetești pe Kant.” (Apud Dora Mezdrea, Nae Ionescu. Biografia, vol. I, Editura Universal Dalsi, București, 2001, p. 271.) Dincolo de teribilismul tinereții, transpare aici convingerea viitorului profesor de filosofie că o lucrare ca aceasta nu merită prea multă atenție, o convingere care contrastează cu ceea ce au crezut unele din cele mai bune minți care s-au îndeletnicit cu filosofia, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]