254 matches
-
o adevărată panică. Peste alte două zile, la 24 iunie/6 iulie, același funcționar diplomatic austriac aducea la cunoștința cancelarului Metternich vești despre încetarea, de groaza holerei, a funcționării oricărei instituții publice în București, despre fuga la munte a populației terorizate, despre părăsirea Capitalei de către consulul englez Blutte împreună cu medicul Exarhu, care s-au refugiat la Vălenii de Munte 90. În același timp, și consulul francez Lagan îi scria ministrului de Externe de la Paris, generalului Sébastiani, la 30 iunie/12 iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de încerc să citesc din povestea în grabă-ngropată, mi se face a somn, a privire ce-ngheață opacă, mi se face a foame și a sete nemăsurată, mi se face a frică mușcătoare ca a fiarei ce hrana-și devoră, terorizată că alta nu-i mai e dată vreodată. vocea ta vocea ta e miere ninsă peste auzul meu rănit, îmi vorbește ca o fructă coaptă ce se-nneacă-n propriul must. foșnesc în ea toate lentorile lemnului, toate scâncetele pietrei, plăpânzenia ierbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pasarelă în U ca la casele din Parisul vechi (exact așa spune K.), cu miros de clătite, ardei copți, mirosuri amestecate de bucătărie orientală care invadau refugiul blocului, prima și ultima dată când am vizitat-o. Traversând grăbit pasarela, priveam terorizat înainte spre ferestruica bucătăriei ei, ca nu cumva să-mi alunece privirile în jos, unde se săpa groapa ghenei, aproape conică din cauza perspectivei. Dacă s-a isprăvit concediul, coșmarurile mele de noapte încep să anunțe iarna mizeră a orașului. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
trecut? ― Da, cred că da. ― Atunci ești În afara oricărui pericol. Îți vei aminti micile detalii scăpate cu timpul. Nu eram sigură că detaliile de care vorbea erau chiar atât de insignifiante. M-am uitat la mama, care era chiar mai terorizată decât mine. ― Bună, am șoptit. ― Bună, spuse zâmbind aproape imperceptibil. Am simțit că doctorul voia să mă uit din nou la el. ― Mama ta mi-a spus că ești dansatoare, spuse cu o precauție ciudată În glas. I-am confirmat
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
răspunse: — Nu cred că-l citești cum trebuie, Juniper. Ai răbdare până la interviu. O să vezi că e doar un tip cu înfățișare amuzantă și cu un complex de inferioritate, care la școală își făcea colegii să râdă ca să nu fie terorizat și umilit. Acum are impresia că asta e marea lui șansă. Du-te și vorbește cu el. Aș fi foarte surprins să aflu că are o explicație logică pentru numărul pe care îl face. Eu cred că are senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
șoricel pe care-l botezasem Nae. Mă întâlneam cu el când se termina dejunul; după ce masa era strânsă, mă duceam tiptil-tiptil să aștept la gaura de lângă ușă, unde îl descoperisem cu un an înainte, căutând vreo firimitură uitată; îl chemam, terorizată să nu vină jupâneasa să-i tragă cu mătura-n cap. Nae sosea, iar eu, cu pâinița în mână, îi dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
lui dură în aulă, a provocat o asemenea spaimă, încât acuzatul, deși mersese din ușă-n ușă implorându-i pe toți prietenii săi puternici de odinioară, n-a găsit în toată Roma nici un avocat care să-l apere. Disperat și terorizat, în noaptea asta, înainte de rostirea sentinței, și-a tăiat gâtul.“ Gajus puse jos codexul. Puterea care-i ucisese pe tatăl său și pe toate rudele pe care nu le cunoscuse era o fiară neagră, pitită într-un ungher neștiut. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
teroare. Ciorchinele de strugure Era o dimineață liniștită în reședința de pe colina Vaticanus; tânărul Gajus se juca cu niște pui de păun în cușca pentru păsări - o evadare din starea mentală îngrozitoare în care se aflau -, când Zaleucos îi șopti terorizat că Clutorius Priscus, un scriitor cu pană vioaie și vechi tovarăș al lui Germanicus, care la moartea acestuia compusese pe loc un poem plin de durere și mânie, ce trecuse clandestin din mână-n mână, fusese arestat. Tiberius abolise complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Augustinieni; nimeni nu observă însă că, în timpul nopții, porniseră la drum și mulți dintre puternicii lui cavaleri germani. Astfel, luându-l pe Lepidus - care se neliniști la început, văzându-i pe temuții germani, iar apoi fu din ce în ce mai obosit și mai terorizat, pe măsură ce își dădea seama că se îndreptau nu spre dulcea Umbrie, ci spre nord, dincolo de munții înghețați și înfricoșători, Alpes infames frigoribus, că, practic, era prizonier, fără să poată lua legătura cu nimeni -, tânărul Împărat începu un marș călare căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dar un țipăt al lui Pierric o făcu să revină cu toată atenția la el. - Nu! El nu! În dîra luminoasă a unui fulger, o siluetă Înaltă și neagră se decupa nu departe de copil. Înainta spre el, inexorabilă. Copilul terorizat se tîrÎ lîngă tumulus, pitulîndu-se Îndărătul lui, luînd din nou la piept grămada de cîrpe. Sinistra siluetă rămase nemișcată deasupra femeii care gemea și se răsucea la picioarele lui, Întinzînd brațele. Bărbatul, imens, scoase cu un gest brusc de la șold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Își vârâse Încă lama În teacă. Un sentiment de mânie Înlocuise oroarea din urmă cu câteva clipe. Mâinile Încă Îi tremurau. Se aruncă Înainte și Îl Înșfăcă pe cerșetor de gât, izbindu-i capul de perete cu violență. Doar privirea terorizată a celuilalt, mai curând decât slaba sa cerere de Îndurare, izbuti să Îl oprească Înainte să fie prea târziu. Îi dădu drumul. Cerșetorul rămăsese rezemat de perete, Îndurerat, și căuta să-și recapete suflarea. Dante gâfâia și el cu suflul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mușca. De aceea a rămas țintuit în pat, fără să miște un deget, așteptând. Din fericire, soția lui, venind, ca de obicei, dimineața la cabană, a intrat fără să trântească ușa. Ea a vrut să-i vorbească, dar, cu privirea terorizată, el i-a atras atenția asupra șerpilor. Femeia s-a apropiat ușor, a înțeles, a fiert lapte și l-a pus într-un ceaun, jos. Una după alta, viperele adulmecând mirosul de lapte cald, s-au trezit și au părăsit
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
toate colțurile orașului, de la Najd până la Fântâna Lacrimilor, și de la mahalaua Olarilor până la Câmpul cu Migdale, iar cei care strigau cât îi ținea gura nu tremurau mai puțin decât ceilalți. N-am să-ți ascund că eu însumi mă simțeam terorizat și că aș fi dat bir cu fugiții de nu m-aș fi temut că mă fac de râs. Închipuie-ți așadar nebunia demersului nostru: vreme de două zile încheiate, mii de orășeni semănaseră dezordinea pe străzi, zbierând cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Sunt fel de fel de oameni, cea mai mare parte englezi. Unul din aceștia, Doyle, excentric și fanfaron (O. Martins) proclamă că trebuie să se facă ceva pentru eliberarea "acelor nenorociți de indigeni" (those damn'd natives). Indigenii erau portughezii terorizați de Don Miguel. În Londra apăreau afișe cu următorul text: Se caută de către o companie comercială și colonială, bărbați activi și inteligenți, pentru a lucra ca fermieri în Brazilia sau aiurea". Oamenii se înrolează fără să știe unde vor fi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Încă un nume care trebuie reținut... Valul de ură împotriva lui Afonso Costa crește nestăvilit. Toți așteaptă căderea lui: militarii, monarhiștii, unioniștii lui Brito Camacha, independenții, catolicii și, mai ales, mulțimea neîncadrată în nici o grupare politică, masa aceea fără nume, terorizată, flămândă, demoralizată de atâtea idealuri trădate. Unioniștii lui Brito Camacha încep să uneltească răsturnarea Guvernului. Nu găsesc însă destul sprijin în cercurile militare. Și de aceea Brito Camacha acceptă cu entuziasm colaborarea lui Sidonio Paes, fost ofițer de artilerie și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
am fost crescuți în teama de dosarele întocmite mereu de o forță nevăzută, în numele unei puteri din neguri, ținute de inși care, prin însuși faptul că aveau acces la dosare, deveneau stăpâni atotputernici, cu drepturi zeiești asupra destinelor unor chinuiți, terorizați și îndobitociți de frică, oameni oarecari. Comunismul ne-a îngenuncheat și ne-a ticăloșit nu prin cine știe ce ideologie, nu prin nenumăratele crime și nedreptăți, ci doar prin teroarea continuă a dosarelor. Acolo, la dosar, putea fi adăugat mereu un „ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
aplecat deasupra unui mic rezervor de apă și Își umplea butoiașul cu ajutorul ibricului și al pîlniei. Nu-l auzise venind și tresări speriat cînd Îl văzu apărînd ca picat din cer, chiar lîngă el. Deschise gura să strige, dar amuți terorizat cînd simți tăișul ascuțit al unui cuțit atingîndu-i beregata. - O vorbă numai și te scurtez de-un cap, l-a anunțat Oberlus pe un ton care nu admitea replică. Întinde mîinile. Celălalt ascultă pe dată, mut Încă de groază, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nor gros de fum. Era stăpînul. Era stăpînul absolut și știa asta. - Ce faci? Se trezise cu el alături, ivindu-se, ca de obicei, din pămînt și Într-o desăvîrșită tăcere, ca o umbră fără trup, iar Dominique Lassa tresări terorizat. - Scriu. - Știi să scrii? se miră Iguana. - Dacă n-aș ști, n-aș scrie, veni răspunsul logic. Eu țineam jurnalul de bord pe vapor. - Asta o face Întodeauna căpitanul... Căpitanii sînt cei care știu să scrie. - Căpitanul prefera să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
altă parte a globului sau furtunile furioase care făceau vîntul să mugească, Îndurerat că se izbește de țărmul Înalt, Învingînd cu lamentările sale zgomotul asurzitor al valurilor aflate cu o sută de metri mai jos. Și tot afară, trei bărbați terorizați, pe a căror retină rămînea vie amintirea unui cap ce se făcea zob de pietre sau a unor ochi Încă vii, care priveau rugători, conștienți de propria lor teamă și de faptul că erau incapabili să se răzvrătească Împotriva celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
centimetru cu centimetru, conștient că viața lui depindea de răbdare și de faptul că timpul era singurul lucru În favoarea lui În lupta pe care o Începuse. O fregată dădu din aripi la cîțiva metri distanță și se lovi de pămînt, terorizată. CÎnd inima lui Încetă să mai bată ca și cum ar fi vrut să-i spargă pieptul, se tîrÎ pe burtă pînă În dreptul păsării, o dădu la o parte cu delicatețe și puse mîna pe singurul ou pe care Îl clocea. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
găsise pe fugar, dar nici măcar nu descoperise o urmă a trecerii lui pe-acolo. La fiecare două zile se vedea nevoit să elibereze temporar restul prizonierilor, a căror stare fizică și mentală se deteriora văzînd cu ochii, murdari, slabi și terorizați - și Își dorea cu ardoare să se Întoarcă la rutina zilnică, lungit pe culmea falezei, veghindu-și regatul, citind ore Întregi și bucurîndu-se de frumosul trup al prizonierei sale. Se gîndi chiar la posibilitatea ca portughezul să se fi sinucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
s-o dezlege Încet. În cele din urmă, o obligă să se Întoarcă și Îi strînse cu putere fața, apucînd-o de bărbie: - Privește-mă! Îi porunci. Îți par cu adevărat o ființă umană, o persoană? - În fața afirmației ei mute și terorizate, rîse amuzat. Cea mai Înspăimîntătoare dintre toate, nu-i așa? Dar tot un om rămîn, pînă la urmă - plescăi din limbă. Nu există decît un singur lucru pe lumea asta care să stîrnească mai multă spaimă decît chipul meu - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca între prietene:-Plecam de la tine acasă și singură mă puneam pe plâns. Scriam planuri de lecție peste planuri și plângeam ca proasta. Abia după aceea îmi povestea câte un episod din viața ei, cu tată bețiv, cu o mamă terorizată și un frate handicapat, mai mult fără bani, singura sursă de venit fiind amorul și handbalul. La scurt timp începusem să-i cunosc binișor toată tinerețea: partea I-primul avort, partea a douaal doilea avort și partea a treia-vânătoare de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu părea bucuros; dar poate un canar să fie bucuros? Bucuria este o emoție intensă și profundă, un sentiment Îmbătător de plenitudine, resimțit de Întreaga conștiință; Îl putem compara cu beția, cu transa, cu extazul. Odată, scosese pasărea din colivie. Terorizat, canarul se găinățase pe canapea, pe urmă se izbise de gratiile coliviei căutând să intre Înapoi. O lună mai târziu, Djerzinski făcu o nouă Încercare. De data asta, sărmana vietate căzuse pe fereastră; amortizându-și de bine de rău căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și negre. Pe dale, fiul său se târa cu stângăcie, alunecând din când În când Într-o baltă de urină și excremente. Clipea din ochi și gemea Întruna. Simțind o prezență umană, Încercă să fugă. Marc Îl luă În brațe; terorizat, omulețul tremura În mâinile lui. Marc ieși din casă; dintr-un magazin din apropiere, cumpără un scăunel pentru copii. Scrise un bilet scurt pentru Janine, urcă În mașină, atașă scăunelul de banchetă, fixă copilul În scăunel și porni Înspre nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]