412 matches
-
în partea stângă a pacientului, mâna dreaptă flectează gamba iar policele stâng explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului bazin sau aortei abdominale. 3. Artera tibială posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului bazin sau aortei abdominale. 3. Artera tibială posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între tendoanele flexorilor piciorului. 5. Artera dorsală a piciorului (artera pedioasă) se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între tendoanele flexorilor piciorului. 5. Artera dorsală a piciorului (artera pedioasă) se palpează prin plasarea mâinii drepte a examinatorului sub călcâiul drept al bolnavului; policele mâinii stângi este plasat în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
incompletă arcadă palmară și faptul că ocluzia arterei tributare (cateter sau utilizare pentru by-pass) poate produce ischemia mâinii. Testul în acest caz este pozitiv. La nivelul membrelor inferioare se poate efectua un test asemănător pentru examinarea circulației la nivelul arterei tibiale posterioare, respectiv arterei dorsale a piciorului. Prin palpare se pot pune în evidență tumori pulsatile ale extremităților care indică prezența anevrismelor. Singurele tumori metastatice osoase care transmit pulsațiile sunt hipernefromul și carcinomul tiroidian. Tumorile vasculare cuprind și următoarele entități: a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
dintre presiunea sistolică sanguină măsurată la nivelul gambei și presiunea sanguină măsurată la nivelul arterei brahiale utilizând același sistem de manșetă pneumatică și determinând apariția fluxului sanguin arterial cu ajutorul unui transducer Doppler plasat deasupra arterei dorsale a piciorului și arterei tibiale posterioare. Tensiunea arterială brahială poate fi determinată cu ajutorul unui stetoscop (zgomotul I Korotkoff) sau tot cu ajutorul unui transducer Doppler. IPS normal este mai mare sau egal cu 1, valori sub 0,9 fiind anormale; astfel pacienții cu IPS între 0
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
unică ≤ 5 cm în lungime Leziuni de tip B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze multiple sau ocluzii totalizând peste 15 cm cu sau fără calcificări intense - Stenoză recurentă sau ocluzie care necesită tratament după
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
trifurcației popliteale sau pentru revascularizarea a cel puțin a unei artere a gambei în cadrul revascularizării complexe distale a membrului inferior (adițional by-pass-ului femuro-popliteu), cele mai bune rezultate fiind cele obținute fiind cu grefon venos safen autolog. În teritoriul distal (artere tibiale, peronieră sau chiar pedioasă) by-pass-ul distal are caracter „de salvare” al segmentului de membru compromis de leziuni trofice, în pericol de amputație și se poate efectua exclusiv cu material venos autolog pentru a avea șanse de reușită. Materialele utilizate pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
jur, rămânând ulterior trasee hiperpigmentate, îndurate dar mobile. Tromboflebitele superficiale sunt întâlnite în cca 40-70% a cazurilor de trombangeită obliterantă putând avea un caracter săltant apărând în diferite regiuni ale venei superficiale. Palparea pulsului evidențiază absența acestuia la artera pedioasă, tibială anterioară, posterioară și peronieră, foarte rar la nivelul arterei poplitee (când procesul trombangeitic este mult extins proximal). Testele de provocare (Allen) sunt pozitive la 2/3 din pacienți și depistează leziunile la nivelul membrelor superioare, rar la nivelul celor inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
cu aspect de „tirbușon” dispuse circumferențial față de locul de ocluzie. Aspectul angiografic trebuie interpretat cu grijă, deoarece imagini similare se întâlnesc în sclerodermie, LES, boala mixtă de țesut de colagen, sindromul de anticorpi antifosfolipidici. Cele mai frecvent afectate sunt arterele tibială anterioară și posterioară, dar aproximativ 25% din pacienți prezintă și afectări ale arterelor membrelor superioare (în special artera ulnară). Diagnosticul de certitudine al trombangeitei obliterante este reprezentat de biopsie care pune în evidență leziunile deschise anterior. Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
scăzută la cele inferioare, în special fiind afectată presiunea sistolică. Presiunea diastolică poate fi egală sau chiar ușor crescută la membrele superioare. Palparea pulsului pune în evidență un puls radial și humeral bine perceput în timp ce pulsul la arterele femurale, poplitee, tibială posterioară și pedioasă poate fi absent sau mult diminuat. Dacă se observă un puls arterial cu amplitudine scăzută la nivelul membrului superior stâng se poate suspiciona implicarea emergenței arterei subclaviculare stângi în zona stenozată. Inspecția bolnavului, palparea și auscultarea vaselor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în mod normal nu apare durere la presiuni între 160 și 180 mmHg); 6. presiunea pe gambă și pe structurile venoase: -semnul Payr - presiunea punctului plantar; -semnul Bisgaard - presiunea punctelor paraachiliene intern și extern; -semnul Meyer și Putzer - presiunea punctelor tibiale posterioare; -presiunea punctului solear; -semnul Neuhof - presiunea între capetele gemenilor; -presiunea punctului popliteu; -presiunea punctelor tibiale anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
gambă și pe structurile venoase: -semnul Payr - presiunea punctului plantar; -semnul Bisgaard - presiunea punctelor paraachiliene intern și extern; -semnul Meyer și Putzer - presiunea punctelor tibiale posterioare; -presiunea punctului solear; -semnul Neuhof - presiunea între capetele gemenilor; -presiunea punctului popliteu; -presiunea punctelor tibiale anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei poplitee și, respectiv, a venelor tibiale posterioare; 8. dorsoflexia piciorului asociată cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
gemenilor; -presiunea punctului popliteu; -presiunea punctelor tibiale anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei poplitee și, respectiv, a venelor tibiale posterioare; 8. dorsoflexia piciorului asociată cu flexia ventrală a halucelui - durere pe fața antero-laterală a gambei (tromboza venei tibiale anterioare); 9. semnul Sigg-dureri în regiunea poplitee provocat de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei poplitee și, respectiv, a venelor tibiale posterioare; 8. dorsoflexia piciorului asociată cu flexia ventrală a halucelui - durere pe fața antero-laterală a gambei (tromboza venei tibiale anterioare); 9. semnul Sigg-dureri în regiunea poplitee provocat de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt dilatații vicariante ale venelor subcutanate pretibiale întâlnite în tromboza venelor tibiale posterioare. Venele circumflexă femurală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a gambei (tromboza venei tibiale anterioare); 9. semnul Sigg-dureri în regiunea poplitee provocat de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt dilatații vicariante ale venelor subcutanate pretibiale întâlnite în tromboza venelor tibiale posterioare. Venele circumflexă femurală și suprapubiană, alături de cele subcutanate ale coapsei sunt dilatate în caz de tromboza venei iliace sau a porțiunii superioare a venei femurale. În mod normal la tușeul vaginal sau rectal nu sunt palpabile venele iliace, ele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nivelului arterei femurale. b. intervenții chirurgicale: endarterectomii, by-pass-uri aorto-iliac sau aorto-femural cu variantele lor (ilioiliac, iliofemural, iliobifemural). Candidații ideali pentru aceste intervenții prezintă ocluzii arteriale intinse, iliace sau femurale. Pentru pacienții cu boală ocluzivă vasculară distală, la nivelul arterelor poplitee, tibială anterioară sau posterioară care prezintă leziuni ischemice la nivel distal (ulcere, necroze) se practică cu succes anastomoze vasculare cu teritoriile arteriale de calibru mic, favorizînd vindecarea în cele mai multe cazuri. De menționat că simpatectomia lombară are în cel mai bun caz
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
intervenție codificată, cu toți timpii vasculari la vedere, cu pierdere minimă de masă sangvină. S-a părăsit concepția lambourilor cutaneo-musculare care să acopere bonturile osoase, practic masa musculara anterioară și posterioară este tăiată „la ghilotină”, în ușor exces față de bontul tibial și cel peronier. Cu o tehnică îngrijită, cu evitarea traumatismelor și hematomului la nivelul bontului de amputație s-a ajuns la rezultate foarte bune, chiar și în cazul unor pacienți cu circulație proastă la nivelul gambei. 2. Amputația de coapsă
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
vasoconstrictori. Structura vasculară este adaptată acestei funcții. În arterele elastice (precum aorta sau carotidele), intima (sau membrana bazală) este întrețesută cu structuri de țesut elastic și mușchi netezi, care alcătuiesc tunica medie, în timp ce la arteriolele musculare (precum coronarele și arterele tibiale), intima este separată de tunica musculară de o subțire lamina elastică internă. Intima conține uneori o serie de celule spiralate (celulele miointimale sau de tip „pericitic”) care pot adopta funcții diferite precum sinteza de colagen și elastină (funcționând ca un
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
de referință se plasează mediu spontan. Electrodul de stimulare este cel de pe punctul ERB (deasupra tunelului carpian), care stimulează nervul median, iar cel de detecție este situat parietal contralateral. Stimularea se poate face și la nivelul gleznei și pe N. tibial posterior. Valoarea acestei investigații în patologia nervului periferic este deosebită, mai ales în cazurile cu leziuni mai importante ale acestuia. SM afectează căile de transmitere ale sensibilității la nivelul măduvei, trunchiului cerebral și diencefal, unde se produc demielinizări importante. Tocmai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
motorii (PEM) sau stimularea magnetică transcraniană (SMT). HUFSCHMIDT A. și LUCKING C. M. (2002) arată că SMT apare patologică la 80% din bolnavii cu SM, procent asemănător cu procentul de 80% scăzut în potențiale evocate vizuale (PEV). Potențialul somestezic median și tibial (PES) este diminuat la 60% din bolnavi, iar potențialul evocat acustic (PEA) la 40% din bolnavii cu SM. PEM (sau SMT) se obțin prin producerea unui câmp magnetic intens pe o zonă corticală cerebrală. Fluctuația câmpului magnetic generează un curent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]