520 matches
-
putea găti pentru toți cei care veneau să‑l vadă pe Ravelstein. Abe lua medicamentul uzual prescris pentru maladia lui, dar nu voia să se știe. Îmi aduc aminte cât de șocat a fost când infirmiera a intrat În camera ticsită de musafiri anunțând În gura mare: - E timpul să vă luați AZT‑ul. A doua zi Ravelstein mi s‑a plâns: - Îmi venea s‑o strâng de gât. Oamenii ăștia nu sunt cât de cât instruiți? - Vin din ghetou, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Multe lucruri o atrăgeau în casa mătușei Anda. Corpurile de bibliotecă din lemn negru lăcuit, suple și înalte până în tavan, ce îmbrăcau mai toți pereții sufrageriei, apoi dormitorul mobilat cu un pat imens, acoperit de o cuvertură strălucitoare, un dulap ticsit de haine frumoase și o toaletă cu oglindă pe care erau împrăștiate sticluțe minuscule, rujuri sau pudriere, într-un amalgam de culori și lumini ce-i luau ochii. În această încăpere era interzis să intri. Luana pândi, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
minut. Întâlnind aceeași ochi, unici și albaștri, Luana se înmuie. Bine. Ce vrei? Te rog să mergi cu mine la discotecă în seara asta. Luana rămase fără grai. Se întoarse spre Cristina. Du-te! îi făcu semn colega. Discoteca era ticsită de studenți. Muzica îți spărgea timpanele, trupurile tinere se zvârcoleau ca apucate de mâncărimi fără leac. Ernest Radak dansa superb. Își mișca trupul cu o naturalețe de parcă se născuse în ritmul muzicii. Luana, îmbrăcată într-o flaneluță albastră împletită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
desfășurau ritmul într-o monotonie fără leac. Luana ieșise de mult din hăinuțele împletite cu atâta sârg de Sanda. Purta acum fustă de blugi și un pulover culoarea cerului, mulat pe gâtul alb și sânii ca de adolescentă. Camera era ticsită de tineri și la un moment dat începură, cu toții, să se agite. Fetele se retraseră grupulețe, vorbind pe șoptite, ghiontindu-se și făcând semne spre ușă. Băieții se grăbiră să-l întâmpine pe acela care tocmai intrase. Privind spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
august făcea aerul mohorât și respirația anevoioasă. La intrare, un majordom ne-a despărțit. Gisulf a fost însoțit în sala tronului, iar eu am fost luat deoparte de un arhidiacon. Acesta m-a condus, de-a lungul a trei încăperi ticsite de petiționari, până în dreptul unei uși păzite de doi luptători înarmați. Băgat înăuntru, am fost lăsat singur. Două jilțuri, o masă și rafturi pline de hârțoage erau singurele lucruri ce apăreau în lumina venită prin fereastră. M-am apropiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru asta i-o atribuia tatălui ei. Dar numai mulțumită lui reuși să se descurce cu cozile lungi și să mai aibă timp și pentru o cafea și un croasant într-una din cafenelele aeroportului, ca de obicei. Localul era ticsit și el de lume, iar femeia din față dădea semne de nerăbdare așteptându-și cafeaua. Când și-o primi în sfârșit, o dădu pe gât din două înghițituri rapide. Când Darcey și-o primi pe a ei, o luă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mă văd vorbind fluent nici chineza și nici malaeza. —Vai, vai, zise Anna, s-a sfârșit cu titlul tău de Omul Anului. Darcey râse. E un complot pus la cale de colegii mei invidioși. Intră prima în cafeneaua italienească, deja ticsită de oameni din Centrul de Servicii Financiare care aveau pauza de masă mai devreme. Reușiră totuși să facă rost de două scaune lângă tejgheaua de granit care se întindea de-a lungul întregului perete. Ce vrei să mănânci? întrebă Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
atunci, nici o problemă. —Ăă... bine... mersi. Își puse pantofii, care îi veneau perfect. —Acum, dragă Cenușăreaso, ai să te duci la bal, chicoti Helena. Darcey râse și le făcu cu mâna, după care se porni la petrecere. Hotelul era deja ticsit când ajunse ea. Se bucură că cedase până la urmă și stătuse atâta la salonul de frumusețe, pentru că fiecare femeie de acolo arăta transformată, și ar fi fost dezastruos dacă ar fi apărut, așa cum intenționase, în rochița ei neagră veche și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câte o mostră din fiecare și poți să le vezi. —A. — Îmi cunosc miresele, spuse Lorelei. Și sunt obișnuită cu miresele ca tine care știu foarte bine ce vor. Haide, să mergem în bibliotecă. Camera pătrată, plină de cărți, fusese ticsită cu obiecte de nuntă. Lorelei nu glumise atunci când spusese că avea câte o mostră din fiecare - pe masa mare din mijlocul încăperii se aflau tot felul de pahare, tacâmuri, porțelanuri, suporturi de șervețele, fețe de masă, flori, scaune și perne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dureros, ca și cum ar fi revenit curentul la pickup și brusc ar fi reînceput aceeași placă zgâriată. Zâmbind, Père Joseph mi-a făcut semn să-l urmez. Am pătruns În micul său birou, care avea un aer vesel, poate pentru că era ticsit cu poze, vederi și desene primite de la studenți sau poate datorită felului În care cădea lumina. — Doriți un ceai ? m-a Întrebat el. În timp ce Père Joseph Îmi pregătea ceaiul, Într-o cămĂruță adiacentă, mi-am recapitulat visul. Totul fusese atât
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
presă din acea vreme, Eugen Ionescu. În ultimul raport, datat 3 aprilie 1944, în preajma bombardamentelor asupra Bucureștiului, Eugen Ionescu scria despre lipsa de hârtie, lucru care îl împiedica să tipărească traducerile din literatura română. Totodată afirmă că vitrinele librăriilor erau ticsite de literatură finlandeză, estoniană etc., scrieri pe care acesta le citise, dar care "nu depășesc niciuna în valoare producțiile literare românești"672. În rubrica Proză de iarnă, Simona Popescu, plecând de la jocul Țările, "unul dintre jocurile preferate din copilărie"673
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare a evaziunii în Câmpiile Elizee. Interesant este că naratorul execută, cu abilitate, o mutație de perspectivă, descriind tabloul prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a convins-o să-l declare domnitor ereditar. Fără consimțămîntul Porții sau a marilor puteri, actul acesta avea însă o mică valoare reală. Drept urmare, Miloš a pornit să-și consolideze domnia în țară. Curtea Supremă Națională de Justiție a fost ticsită cu adepți ai cneazului. El s-a asigurat și de atitudinea favorabilă lui a autorităților comunale, numindu-i personal pe oborcnejii fiecărei localități și plătindu-le un salariu; adunările locale au fost private de autoritatea de care se bucurau înainte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
celor mai minunate stări pe care le-am traversat, creatori și spectatori, după 1990. Visa scene întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte, cu lumini și cu umbre, cu stop- cadre, cu flash-uri, cu imagini mișcate, dinamice, gata să-și ia zborul, să se concretizeze într-un fragment dintr-o iluzie. Imagini mute care vorbeau întruna... El decupa altfel un
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
etape și care, tocmai de aceea, câștigă în monumentalitate și consistență. Transferul de energii și intenții expresive între dirijor și orchestră au atins, nu o dată, pragul transifigurării. Vineri, 16 octombrie, formația alcătuită din 12 violoncele a înflăcărat publicul, care a ticsit și de data aceasta Studioul Academiei de Muzică, interpretând lucrări de Bach, Căianu, Max Bruch, Fauré, Garner, Carter, Arutunian etc., în transcripții inspirate, concepute cu știință și ingeniozitate de către Emerik Kostyák - dirijorul formației, creată cu doi ani în urmă din
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
la paradele militare, la festivitățile politice sau la pelerinajele făcute la moaștele unui sfînt: scenografie mistică camuflată în spatele unui decor mai mult sau mai puțin laic. Și dacă acestea sînt trăsăturile ritului, atunci cum îl putem defini? Definiția lui Lardellier, ticsită de serbezimea drugilor semantici, e exasperant de inexpresivă: „ritul va fi înțeles aici ca un context social particular, instaurat în sînul unui dispozitiv de natură spectaculară, caracterizat prin formalismul său, și un ansamblu de practici normative, care posedă o puternică
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
domină spațiu și timp Ruth comentează cu soțul ei tot ce citește, iar lectura începe să capete o turnură stranie: jurnalul are pagini albe la sfârșit, deși ea văzuse, când l-a deschis prima oară, că avea și ultima pagină ticsită de rânduri, iar Oliver îi dă soluția - ca scriitoare, doar ea poate să aducă înapoi în pagină cuvintele fugare. Ca într-un roman de Haruki Murakami, semnele împânzesc viața cotidiană: în apropierea casei, își găsește adăpost o cioară japoneză, poate
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
fac figura unor colportori docți care vehiculează informații exterioare. De aceea, majoritatea lucrărilor de acest fel, cu toate că ți se impun prin temeinicia științei și prin cimentarea argumentelor, sînt reci și neprimitoare. O galimatie de carcasă etanșă la radiații afective le ticsește paginile și o răceala asiduă de contabil sîrguincios le umbrește substanța, molipsindu-le cu morbul sterilității cărturărești. Le închizi cu aerul că ai vizitat un mausoleu impunător și venerabil, a cărui atmosferă, deși te-a înfrigurat pe alocuri, din păcate
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
nou lichidarea lui Hussein și a fiilor săi, spulberând o clădire în care se presupunea că se ascund bombe de 900 kg l În 8 aprilie, unul din momentele controversate ale războiului: un tanc american a tras asupra unui hotel ticsit cu ziariști, provocând victime l Soarta lui Saddam rămâne un mister, reședințele liderilor, dar și muzeele, sunt jefuite de populație l În 13 aprilie au loc lupte grele la Tikrit, orașul natal al lui Saddam; în noaptea ce urmează, orașul
Agenda2003-19-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281005_a_282334]
-
aveau nevoie de un al treilea competitor pentru a putea decerna medalii. Cu mare greutate se fac rost de bani, iar jucătorii călătoresc timp de 4 zile cu trenul, la clasa a III-a; în Italia nimeresc într-un tren ticsit de emigranți și sunt nevoiți să petreacă noaptea pe hol. În asemenea condiții nu este de mirare că pierdem ambele meciuri, cu Franța (3-59) și S.U.A. (0-37), dar impresia lăsată nu este atât de catastrofală. În echipă se ivise „tânărul
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
și dispoziție să practice sporturi de iarnă. În prelungi secvențe convingătoare, am văzut: turiștii, având întipărite pe chipuri lipsa de griji și prosperitatea, erau atât de mulți încât nu mai aveau loc pe pârtie și nici mașinile lor - în parcările ticsite din stațiune. Deodată, în mintea noastră, a privitorilor, aceste imagini s-au suprapus, bătându-se cap în cap, peste imaginile cu care toate canalele tv și-au început buletinele de știri în aceste zile: cele câteva sute de protestatari plouați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
din scrieri cu circulație minimă, embleme și scheme cosmologice, în totul un spectacol de figuri simbolice pe care privirea cititorului le contemplă cu uimire contrariată, dacă nu chiar cu neînțelegere. E ca și cum ți s-ar cere să deschizi un cufăr ticsit cu antichități apuse, de al căror orizont nu te mai leagă nimic. Perioada aleasă de Radu Drăgan pentru selectarea textelor e socotită drept cea mai fastă din cursul alchimiei renascentiste: ultimii cinci ani din secolul al XVI-lea și primul
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
oroarea în fața animalului cu multe brațe, ce știau doar să aplaude, și cu un singur cap: cel al lui Pingelică însuși. Ne aflăm, așadar, în noiembrie 1979 și Ceaușescu ne încălecase deja de cincisprezece ani. Sala Palatului era, conform obiceiului, ticsită cu activiști de partid, cu "delegați" veniți din teritoriu pentru a marca încă o etapă în procesul de sanctificare a sinistrului cizmar. Nu e greu de bănuit că, între ei, s-au aflat și numeroși securiști, pregătiți să preîntâmpine orice
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
era doar pretutindeni în actualitate, dar mai avea și o istorie lungă în spate! Pârvulescu plusează: "Din acești 60 de ani, 55 sunt în organele de conducere ale partidului!" Delir, aplauze, scandări. Satisfacție în prezidiu, satisfacție și în uriașa sală ticsită cu "organe" mai noi, dar de nădejde. Ceea ce urmează e, însă, mai puțin obișnuit. Pe măsură ce bătrânul vorbește, activiștii încremenesc, incapabili, preț de câteva minute, de cea mai mică reacție. Pârvulescu își rostește, fără să pară intimidat de nimic, discursul: "Tovarăși
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
nu e tulburată de răbufniri venite dinlăuntru sau de evenimente căzute din afară. În totul, o carte calmă pînă la placiditate în care intimitatea autorului nu se dezvăluie aproape nicăieri. Un jurnal fără indiscreții, acesta e Odiseu fără Ithaca. Răboj ticsit de trimiteri culturale, dar golit de umoare irascibilă, autorul fiind un intelectual de limfă rece fără înclinații cabotine. Memoria cititorului nu reține nici o intimitate stînjenitoare și nici un episod remarcabil, și strategia aceasta, de estompare pînă la ștergere a personalității autorului
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]